Spiritualitate universală

„Biruința nu-i obligatorie. Obligatorie e lupta.” * „Nicăieri şi niciodată nu ne-a cerut Hristos să fim proști.” * „Plecăciunea (închinarea, cedarea, capitularea imediată) iscă – de data aceasta fără greş – alt rezultat: măreşte pretenţiile adversarului, îi dă acestuia un surplus de energie, de neruşinare, de tupeu.…
Mai mult...

Odată, demult-demult, pe un șantier naval din Olanda se construia o corabie. Pentru chilă era nevoie de o bârnă bună, lungă și solidă. În stivele de lemne din curtea șantierului, doi muncitori au găsit una care părea, la prima vedere, că se potrivește de minune. – Ia uite – a zis unul dintre ei – ce bârnă bună! Hai să o luăm……
Mai mult...

Sărutul este, de la începutul istoriei, semnul apropierii între oameni. Este un semn al iubirii exprimate prin trup. Gura omenească este sediul vorbirii de Dumnezeu, poarta logosului interior, începutul hrănirii şi implicit a supravieţuirii noastre şi intrarea lui Dumnezeu în noi prin Euharistie. Prin intermediul gurii ne hrănim cu…
Mai mult...

Zic unii oameni: ce vreţi? ce pot face? ce vreţi să fac? Am nevastă, am copii mici, am părinţi bătrâni, am şi eu o căsuţă, o brumă de bunuri, o oarecare situaţie, ce vreţi, n-am ce face! De voie, de nevoie, n-am încotro, mă lepăd de Hristos, măcar de formă şi numai cu vorba. Acesta, nu este un raţionament creştinesc. Adevăratul…
Mai mult...

„Am fost găsit de cei ce nu Mă căutau; M-am făcut cunoscut celor ce nu întrebau de Mine”. Romani 10.20 Anul 1990. Eram student la Facultatea de Fizică, pe platforma Măgurele. Revoluția se încheiase de câteva luni, toată studențimea era interesată de mersul cetății, mergeam cu regularitate în Piața Universității. Pe la cursuri…
Mai mult...

Părintele Gavriil Georgianul (26 august 1929, Tbilisi – † 2 noiembrie 1995, Mănăstirea Mtskheta) a fost uns în monahism în anul 1955, în plin regim comunist. Viaţa călugărească şi-a petrecut-o vreme de patruzeci de ani prin cimitire, închisori, ori internat în sanatoriile pentru nebuni. A cerşit vreme de cincisprezece ani, umilit,…
Mai mult...

„Te iubesc din tot sufletul meu!”, spunem adesea. Unde este însă sufletul? Unii spun că în cap, în creier, alții cred că este în piept. Sufletul însă este în tot trupul și îl și depășește. Unii oameni au un chip nu tocmai plăcut, dar sufletul lor este atât de frumos încât înfățișarea lor îi transformă într-o prezență agreabilă.…
Mai mult...

Să urmăm Logosului, să urmărim desfătarea cerească, să ne izbăvim de moştenirea pământească. Să păstrăm dintre cele pământeşti doar pe cele bune, să ne mântuim sufletele prin milostenii, să dăm din bunurile noastre celor săraci, ca să devenim bogaţi în bunurile veşnice. Dă ceva şi sufletului, nu doar trupului! Ia ceva din pântecele tău…
Mai mult...

Celor ce se plângeau de necazuri, Sfântul Ambrozie de la Optina le spunea: „Dacă soarele o să lumineze întotdeauna, pe câmp totul o să se usuce; de aceea, este nevoie câteodată de ploaie. Dacă o să plouă mereu, totul o să putrezească; de aceea, este nevoie de vânt, ca să usuce. Iar dacă vântul nu este de ajuns, mai e nevoie…
Mai mult...

Există un sens al existenței vieții, o intenție creatoare în spatele acesteia? Neodarwiniștii vor spune că nu; că evoluția este rezultatul unor mutații genetice întâmplătoare, fără nicio intenție inteligentă. Că așa, dintr-o greșeală într-alta, a apărut omul și că, dacă este să trecem la un alt nivel existențial, acest fapt va fi…
Mai mult...