Câteva consideraţii despre felul în care este înţeleasă şi practicată yoga în Occident
Sistemul multimilenar yoga a început să fie cunoscut, studiat şi practicat în occident relativ recent, după 1970. Deşi începutul a fost timid, yoga a căpătat mai apoi proporţiile unui adevărat fenomen, ajungând în zilele noastre să fie considerat „la modă”.
Această vertiginoasă răspândire a sa a implicat totuşi o anumită adaptare la mentalitatea şi înţelegerea omului modern a modalităţilor practice, iniţiatice şi chiar doctrinare ale sistemului yoga, aşa cum erau ele cunoscute în vechime.
După cum se ştie, yoga reprezintă în esenţă, o metodă practică şi foarte eficientă de revelare a naturii noastre divine esenţiale, un mijloc infailibil de a accede la Realitatea Ultimă, o cale de reintegrare în Absolut. Cu toate acestea, pentru majoritatea oamenilor din zilele noastre, yoga a ajuns să reprezinte totodată un ansamblu de precepte, exerciţii şi tehnici de igienă superioară, care sunt diferite de metodele şi tratamentele naturiste occidentale mai cunoscute. Astfel, dacă unicul ţel al practicanţilor sistemului yoga tradiţional este acela al unirii depline cu Dumnezeu, în Occident situaţia este aproape total diferită; acolo, cei care practică la sală cursuri de yoga, fie că sunt începători sau avansaţi, de cele mai multe ori se exprimă în termeni sportivi, de genul: „Eu fac yoga”. În Occident, ideea generală despre acest sistem spiritual este că el implică practicarea unui ansamblu de tehnici complexe, la care se adaugă respectarea unui set de reguli ce sunt menite să îmbunătăţească sănătatea fizică şi psihică a fiinţei umane, să-i confere acesteia echilibru, supleţe, rezistenţă la boli şi chiar să ducă la dobândirea poftei de viaţă, a bucuriei de a trăi şi la atingerea fericirii depline. Tocmai de accea, practicanţii din Occident au în vedere o listă generoasă de ţeluri pe care şi le propun şi pe care ei urmăresc să le atingă atunci când încep să frecventeze cursurile de yoga.
Ţeluri globale şi obiective pe care fiinţele umane şi le propun atunci când abordează practicile yoga
Experienţa pe care am acumulat-o pe parcursul mai multor zeci de ani de organizare şi susţinere a cursurilor de „yoga intregrală” mi-a permis să constat că toţi cei care se interesează de yoga şi care mai apoi chiar încep să practice yoga la sală o fac, în general, pentru unul din motivele următoare:
1.pentru dobândirea unei stări de sănătate perfectă;
2.pentru o viaţă fericită, care să fie trăită plenar şi care să fie ordonată după principiile acţiunii eficiente;
3.pentru dobândirea anumitor puteri paranormale;
4.pentru realizarea armonioasă şi simultană a primelor trei obiective, care au fost expuse mai sus;
5.pentru a regăsi prin yoga credinţa pe care au pierdut-o (cazurile de insatisfacţie spirituală, de căutare a identităţii esenţiale în condiţiile unei societăţi care şi-a pierdut reperele spirituale, funcţia ei religioasă fiind erodată de spiritul aşa-zis modern);
6.pentru a intra în contact prin intermediul teoriei şi practicii yoga, cu o perspectivă viabilă şi plină de satisfacţii a lumii în care trăim;
7.pentru a susţine, completa şi eficientiza practica spirituală din cadrul propriei confesiuni religioase;
8.pentru a acţiona cu maximă eficienţă la nivel social şi politic, atingând totodată cunoaşterea integrală şi profundă a sursei esenţiale a existenţei (cazul lui Sri Aurobindo).
Cele opt opţiuni sunt grupate în ordinea descrescătoare a „atractivităţii” lor pentru cei care vor să practice yoga. Statisticile au demonstrat că în medie, din 10.000 de adepţi declaraţi ai praticilor yoghine, doar unul este un căutător sincer al comuniunii cu Dumnezeu. Acest rezultat bulversant ne demonstrează faptul că în Occident, adepţii yoga sunt de fapt practicanţi ai sistemului HATHA YOGA, care a fost „privat” de menirea sa profund spirituală şi care mai apoi a fost adaptat la cerinţele omului modern, care trebuie să facă faţă oboselii şi epuizării ce rezultă dintr-o existenţă trepidantă şi competitivă. Astfel, pentru aproape toţi cei care sunt interesaţi, „yoga” a devenit sinonimă cu un nou mod de viaţă, care permite restabilirea, conservarea, ameliorarea şi îmbunătăţirea sănătăţii fiinţei umane. În Occident, această stare de lucruri apare totuşi ca fiind normală, dacă vom ţine seama că în zilele noastre foarte puţini oameni sunt cu adevărat pregătiţi să urmeze calea nobilă şi profund spirituală a sistemului yoga, pentru a ajunge astfel la ţelul suprem al căutării de sine. Statisticile actuale ne arată că aproape toţi oamenii au nevoie să se relaxeze, reechilibreze, să se revitalizeze, să se alimenteze raţional şi sănătos. În acest context, HATHA YOGA este precum o fântână cu apă proaspătă şi rece, într-un deşert arzător, tehnicile şi metodele ei oferind mijloacele practice pentru însănătoşirea şi armonizarea fizică şi psihică a tuturor celor care sunt afectaţi de modul de viaţă stresant şi dezechilibrant al societăţii occidentale.
Valoarea extraordinară a practicii HATHA YOGA în ceea ce priveşte purificarea fizică, psihică şi mentală a fiinţei umane
Tradiţia yoga este adesea asemănată cu un sui generis izvor de spiritualitate, atât pentru Orient, cât şi pentru Occident. Şcolile spirituale din India sunt păstrătoarele aşa-numitei tradiţii primordiale (SANATHANA DHARMA) ele oferind şi astăzi fiinţelor umane care sunt pregătite mijloacele şi modalităţile practice pentru a evolua de la starea umană obişnuită şi a atinge în final starea de eliberat în viaţă, JIVANMUKTA (cu alte cuvinte, starea în care fiinţa şi-a revelat pe deplin natura ei divină esnţială şi a realizat beatifica şi neîntrerupta comuniune cu Dumnezeu Tatăl). Printre aceste modalităţi şi tehnici de evoluţie spirituală, HATHA YOGA reprezintă o disciplină care implică un efort metodic şi perseverent, acţionând cu precădere atât asupra trupului (ANAMAYAKOSHA), cât şi asupra învelişului eteric (PRANAMAYAKOSHA) al aspirantului. Un element important de menţionat este acela că practica HATHA YOGA ce implică felurite tipuri de exerciţii şi tehnici a căror acţiune este foarte precisă şi totodată probată ştiinţific, poate fi abordată şi în vederea altor ţeluri decât cel unic şi suprem care este vizat de sistemul yoga. Astfel, tehnicile de HATHA YOGA pot fi combinate de aşa manieră, încât ele să asigure o stare de sănătate perfectă celui care le practică în mod perseverent şi tocmai acesta este motivul pentru care adeseori – şi mai ales în Occident – se vorbeşte despre HATHA YOGA ca fiind acel sistem yoga al cărui ţel este purificarea trupească şi vitală a fiinţei umane.
Principiile generale ale disciplinei HATHA YOGA
Cele 10 tipuri de practică HATHA YOGA ce au ca ţel principal igiena fizică, psihică şi mentală a fiinţei umane
Adeseori, HATHA YOGA este numită şi „yoga fizică”, spre deosebire de cele trei tipuri de yoga practicate în Occident, care se adresează altor niveluri ale fiinţei umane, şi anume:
1.nivelului mental (practica yoga în aceastp direcţie cuprinde mai multe subdiviziuni: concentrare, meditaţie, înţelegere corectă);
2.nivelul spiritual propriu-zis – practica specifică implică adorarea Divinităţii, repetarea verbală sau mentală a MANTRA-elor etc. Remarcăm mai ales lucrările lui Arnaud Desjardins pe această temă, cum ar fi: A la recherche du Soi (În căutarea Sinelui), Les Chemins de la Sagesse (Căile înţelepciunii), Retour a l’Essentiel (Întoarcerea la Esenţă).
3.nivelul integral – care implică toate structurile fiinţei (cea fizică şi cele subtile) – în sensul în care a fost denumit de Sri Aurobindo în The Synthesis of Yoga (Sinteza căilor şi practicilor yoga).
Având cunoştinţă de această clasificare generală, putem spune că yoga fizică (HATHA YOGA) în Occident a devenit, în mod gradat, un ansamblu complex extrem de util oamenilor datorită efectelor sale benefice, adeseori uluitoare, pe care le produce în fiinţa acestora. Tocmai de aceea, mulţi dintre înţelepţii yoghini din Orient au afirmat în repetate rânduri că fiecare fiinţă umană care este capabilă să practice HATHA YOGA ar trebui să facă din aceasta un pilon al programului ei zilnic.
În zilele noastre, yoga fizică sau HATHA YOGA este asimilată cu o practică autentică de natură psihosomatică ce este abordată de tot mai mulţi oameni, mai ales pentru faptul ca ea implică, din punct de vedere al efectelor pe care le conferă, aproape tot ceea ce îşi doreşte omul modern.
Urmărind să prezentăm în sinteză ceea ce reprezintă yoga fizică în Occident, putem sistematiza cuprinsul ei în 10 părţi distincte ce eşalonează practica aspirantului perseverent:
1.„cultura fizică” ce implică practica atitudinilor corporale (posturi fizice sau ASANA-e, MUDRA-e, BANDHA-e);
2.„cultura fizică” a respiraţiei (în India aceasta este numită PRANAYAMA, fiind complet diferită de tehnicile occidentale pentru educarea sufletului, atât din punct de vedere conceptual, cât şi metodic);
3.dieta sau alimentaţia corectă;
4.arta de a ne relaxa profund (relaxarea yoghină completă);
5.arta de a ne odihni corect în timpul nopţii (somnul yoghin conştient, YOGA NIDRA);
6.realizarea stabilităţii şi focalizării mentale (la un nivel elementar şi relativ simplu);
7.practica înţeleaptă a amorului, care implică iubirea, consacrarea fructelor, transfigurarea şi continenţa sexuală, realizate în cuplu de fiinţele umane de sex opus;
8.folosirea unor elemente ajutătoare care ţin de factorii ambientali (localizarea orientarea etc.)
9.arta reîntineririi şi a dobândirii longevităţii;
10. folosirea agenţilor fizico-terapeutici (apă, aer, soare, feluritele tipuri de purificări interne şi externe).
Fragment preluat din cartea HATHA YOGA pentru yoghinii începători şi avansaţi care sunt plini de aspiraţie, de Swami Mahasiddhananada, publicată la Editura SHAMBALA (www.editurashambala.ro)
Citiţi şi:
Ce urmăreşte yoghinul prin practica yoga
yogaesoteric
20 septembrie 2012