Ce nu au văzut românii orbiţi de «fumigena M.I.S.A.»?

  « Bomba fumigenă » MISA din martie 2004 a fost lansată pentru a masca un adevăr  monstruos: persoane din fostul guvern patronau o reţea de trafic de copii!

 un articol de Maria Nicola şi Nicolae Marin

În 18 martie 2004 autorităţile române au declanşat “cea mai mare acţiune din ultimii 15 ani”, care s-a dovedit a nu fi altceva decât o înlănţuire de abuzuri şi nedreptăţi la adresa unor oameni nevinovaţi. După ce s-au mai liniştit un pic spiritele şi a ieşit la iveală că totul este un mare “fâs”, mulţi români inteligenţi (printre ei şi câţiva ziarişti) au sesizat faptul că scandalul iscat în jurul M.I.S.A. şi al domnului profesor Gregorian Bivolaru nu era de fapt decât o grosolană diversiune. Scopul? Acela de a distrage atenţia de la problemele reale ale ţării, de a oferi românilor “pâine şi circ”, aşa cum se exprima frust Adrian Năstase în stenogramele PSD.

O primă şi evidentă diversiune speculată la maxim este legată de Gabriel Bivolaru, cel care a devalizat BRD şi a păgubit Statul cu 2300 de miliarde de lei. Dar acesta este doar vârful unui aisberg, pentru că, aşa cum vom arăta în acest articol, guvernul de atunci al României, în frunte cu fostul premier Adrian Năstase, a beneficiat mult mai mult de pe urma scandalului M.I.S.A.

La începutul lunii martie 2004, un scandal de proporţii ameninţa clasa politică din România şi în special pe membrii guvernului. Totul a pornit de la raportul defavorabil României prezentat Parlamentului European de Emma Nicholson (printre altele, baroneasa Nicholson era extrem de revoltată de “minciunile” guvernului român). S-a vorbit şi de informaţii concrete legate de implicarea unor persoane din guvern şi a premierului de atunci în anumite reţele de tip mafiot, informaţii despre care s-a spus că dacă ar fi fost dezvăluite, ar fi făcut să “sară în aer” clasa politică din România. De asemenea, s-a aflat şi în presă că există anumite informaţii ale Interpolului care vor duce rapid la arestarea a 100 de persoane “de vază”. Nu-i aşa că ACESTA era cu adevărat un subiect de maxim interes pentru români?

Îşi mai aminteşte cineva acum de această veritabilă “bombă” care a lovit România la începutul lui martie 2004, cu ecouri ample în presă în zilele de 10-13 martie? Nuuuu…. Cum a ales guvernul să rezolve problema? Pe de o parte, a cumpărat sprijinul unor europarlamentari prin tot felul de afaceri dubioase prin care au păgubit, de fapt, poporul român. Aceasta în exterior. În ţară, însă, autorităţile au lansat “scandalul” M.I.S.A. (şi merită semnalată implicarea maximă a S.R.I.-ului în declanşarea atacului împotriva M.I.S.A!). Reflectarea în presă a “Operaţiunii Christ”, cum a fost ea numită în mod blasfemiator, a fost doar aparent haotică şi extrem de intensă şi virulentă. Ea a fost de fapt o manipulare de proporţii, poate cel mai mare şi cel mai evident caz de manipulare prin mass-media a românilor creduli şi proşti.

Altfel spus, în ciuda imensei importanţe a raportului şi a dezvăluirilor Emmei Nicholson, în mod bizar ele au dispărut cu uşurinţă din  atenţia opiniei publice şi din paginile ziarelor, pentru că mass-media a preferat să-şi mute atenţia asupra unui alt subiect, speculat senzaţionalist, dar lipsit de substanţă: “scandalul MISA”.

Ce a fost de fapt cu acel raport defavorabil României?

„Singurul raport explicit negativ dintre toate cele 12 evaluări ale candidatelor la aderare: Raportul Nicholson despre România – în dezbaterea Parlamentului European” „…România se confruntă, în prezent cu dificultăţi serioase în îndeplinirea criteriilor politice de la Copenhaga ceea ce reprezintă un regres serios faţă de anii precedenţi”.

Documentul atrage atenţia că: „finalizarea negocierilor de aderare în 2004 şi aderarea la uniune în 2007 sunt imposibile…” (ziarul “Adevărul” din 10 martie 2004 )

Se vorbea în acest raport şi de cunoscutele probleme ale României legate de exemplu de subordonarea justiţiei faţă de partidul de guvernământ de atunci (PSD), dar, în mod şocant, problema nr. 1 a României se pare că era… ADOPŢIA EXTERNĂ A COPIILOR.

„Nu este necesar ca România şi Bulgaria să adere la Uniune în acelaşi timp, deşi este de dorit… dacă România nu ia notă de trecere, noi, în Parlament, trebuie să ne ridicăm şi să spunem asta”, a declarat ieri într-o conferinţă de presă susţinută la Strasbourg, Graham Watson, preşedintele grupului liberal din Parlamentul European, grup din care face parte şi baroneasa Emma Nicholson. Acesta a mai declarat „Grupul liberal-democraţilor nu a fost consultat în legătură cu decizia Consiliului European şi dacă ar fi fost, cred că am fi exprimat foarte clar că în timp ce Bulgaria este pe drumul cel bun, există mai multe motive de îngrijorare în legătură cu România. Aceste îngrijorări s-au accentuat de atunci, în special după descoperirea continuării exportului sau vânzării de copii…” (ziarul “Adevărul” din 10 martie 2004 ).

În condiţiile în care numărul OFICIAL al adopţiilor în România a fost de 455, iar în Bulgaria de 551, e clar că e ceva putred la mijloc. Devine evident, coroborând toate informaţiile din presă, că problema adopţiilor ascundea de fapt exportul de copii, care erau vânduţi unor reţele de prostituţie sau pentru trafic de organe. Asta nu era deloc o problemă minoră, în ciuda eforturilor disperate ale guvernului de a o prezenta ca pe o toană a comisarului european. Şi se pare că reţeaua de trafic de carne vie, în fapt de trafic cu minori în scopul prostituţiei şi a traficului de organe era patronată de persoane din Guvern (condus pe atunci de premierul de tristă amintire Adrian Năstase) sau de rude de gradul 1 ale acestora.

Comisarul Verheugen, susţinând poziţia dură a Emmei Nicholson cu privire la România cere ca „şi peştii cei mari să ajungă dupa gratii”. „Consiliul European nu mai poate continua pe linia veche că totul e bine în România şi că data de 2007 este sigură, pentru că nu este aşa”, declară Emma Nicholson (ziarul “Adevărul” din 11 martie 2004 )

Ce indicii oferă Emma Nicholson?

Doamna Nicholson crede că „principalul flagel care macină adânc societatea românească este corupţia generalizată, care îi implică pe oficialii din administraţie, pe judecători şi pe politicieni”. (ziarul “Adevărul” din 11 martie 2004 )

„De ce sunt adoptaţi copii prin internet , aleşi doar după o fotografie, copii aflaţi deja la vârsta pubertăţii sau de 17 ani şi jumătate, care în curând vor deveni majori? Unde vor merge aceştia, ce vor face aceştia în străinătate, de ce au fost luaţi din România” „Când legi toate acestea cu corupţia din domeniu, rezultă o monstruozitate” , a adăugat ea, făcând referire la copii adoptaţi în scopul exploatării pornografice. ( ziarul „Adevărul” 14 martie 2004)

„Dacă făceam publice dovezile aş fi provocat o furtună masivă. Nu am făcut publice dovezile pentru ca nu am vrut să crucificăm guvernul” (ziarul „Adevărul” din 14 martie 2004) (MAI VREŢI ŞI ALTE DOVEZI PENTRU A DEMONSTRA CĂ OAMENI DIN GUVERNUL TRECUT ERAU AMESTECAŢI ÎN EXPORTUL DE COPIII? În plus, remarcăm şi potrivirea stranie a expresiei folosite – crucificarea – cu denumirea care o fost dată acţiunii anti-MISA: operaţiunea CRIST)

Demn de reţinut: există şi dovezi. De unde ar putea să vină acestea? O sursă ar fi Interpolul. Tot din ziare aflăm că Interpolul monitoriza de câţiva ani o reţea de trafic de minori în care erau amestecate persoane din fostul guvern, rude de gradul 1 ai acestora, oameni din lumea interlopă românească. La procuratură au ajuns astfel dovezi pentru a aresta 100 de persoane după spusele unui procuror dintre care oameni cu funcţii mari în guvern şi rude de gradul 1 ai acestora (adică soţii, fii, etc). Era vorba de trafic de minori în ţări orientale (Malaezia, Thailanda, Indonezia, dar atenţie NU şi Japonia).

„Baroneasa a dat ieri lămuriri legate de copii folosiţi pentru adopţii şi trafic de organe. Guvernul trebuie să vâneze peştii mari, rechini, cei care încalcă legea la nivel mare, ceea ce nu s-a mai întâmplat până acum” (Ziua 13 martie 2004). Adică cei care conduc această reţea care „exportă” copii de 17 ani s-au lăcomit cum nu s-a mai pomenit până acum. Şi după cum reiese clar, capii reţelei sunt membri ai Guvernului. Ce putem spune despre o ţară în care guvernul face asemenea afaceri şi foloseşte structurile statului pentru a proteja o asemenea afacere pentru vânzarea copiilor? Corupţia la nivel înalt este dincolo de orice limită! În acest context înţelegem şi intervenţia Interpolului, şi faptul că problema nr. 1 a României este.. problema adopţiilor.

O confirmare evidentă

Parlamentarul european (Emma Nicholson) şi-a informat colegii că raportul său „a avut deja un impact pozitiv în România. Ieri a avut loc o restructurare profundă a guvernului şi înţeleg că o lege pentru protecţia copilului va fi votată mâine” (ziarul “Adevărul” din 11 martie 2004) DE NECREZUT! O RESTRUCTURARE PROFUNDĂ A GUVERNULUI PENTRU O LEGE PRIVIND… PROTECŢIA COPILULUI!. Spus pe şleau, cei în cauză (din guvern) au fost convinşi să renunţe pentru o perioadă la afacerea bănoasă cu vinderea copiilor.

Pe prima pagină a  ziarului “Adevărul” din 11 martie 2004, alături de această veste „îmbucurătoare”se află APARENT întâmplător un alt articol legat de traficul de minori în scopul prostituţiei. Era vorba despre americanul Kurt Treptow condamnat în septembrie 2002 de către Instanţa pentru minori din Iaşi la 7 ani de închisoare pentru comiterea a cinci infracţiuni cu atingere la viaţa sexuală a doi minori. Cum, nu vă amintiţi? Şi de această ştire-bombă aţi uitat, sub influenţa scandalului M.I.S.A.?

Vă amintim noi despre de este vorba: acest personaj sinistru, Kurt Treptow, fusese condamnat la 7 ani de închisoare pentru abuzuri şi perversiuni sexuale la adresa unor minori, pe baza unor casete video filmate la „locul faptei” (un hotel din Iaşi). Apoi, la începutul lui martie 2004, el a fost eliberat datorită intervenţiei directe a lui Ioan Talpeş, care şi-a motivat acţiunea prin faptul că „altfel România nu ar mai intra în NATO” (?!!).

Treptow şi complicele lui au fost scoşi de sub urmărire penală pentru infracţiunile de trafic de persoane, perversiuni sexuale, prostituţie şi proxenetism din „lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii”. Procurorul Elena Dinu a atras atenţia că procurorii au ţinut cont de toate probele din dosar, inclusiv videocasetele porno confiscate de la cei doi complici. (Lucrurile sunt clare deci. I-au dat drumul ca să nu spună prea multe despre reţeaua de trafic de minori din România)

Şi o altă confirmare „din interior”… despre corupţia la nivel înalt

„Iritat de întrebările privind relaţia sa cu pedofilul Kurt Treptow, Talpeş îi şantajează pe parlamentari cu informaţii secrete”, în ziarul “Adevărul” din 10 martie 2004. Iată ce afirma Ioan Talpeş: „Să nu dea Dumnezeu să spun eu tot ce ştiu despre cei care calcă strâmb şi se văd cu dumneavoastră” (Ziarul „Adevărul” din 10 martie 2004). Adică în vechiul guvern funcţiona  legea mafiei: fură oricât, dă şpagă grasă la vârful piramidei şi în plus află matrapazlâcurile pe care le fac şefii ca să nu poţi fi eliminat din sistem.

Cum au fost muşamalizate problemele cu reţeaua de traficanţi de minori?

După raportul extrem de dur al Emmei Nicholson PSD a plătit şpăgi exorbitante pentru ca Parlamentul European să nu aprobe raportul baroanei (detalii se pot vedea în stenogramele PSD privitor la relaţiile lui Adrian Năstase cu Partidul Popular European). Pe lângă aceste manipulări grosolane de interese, guvernul trebuia totuşi să dea impresia că face ceva pentru a rezolva problema. A simulat o remaniere guvernamentală care, vorba lui Caragiale… „să se schimbe, primesc! dar atunci să nu se modifice nimic!”. Şi a mai simulat cu un tupeu maxim demascarea unei reţele „mafiote” acuzată că făcea trafic de carne vie.

Nu aţi înţeles încă MAREA DIVERSIUNE? S-a declanşat exact atunci scandalul M.I.S.A.,  pentru că MISA oricum le stătea francmasonilor în gât de ani de zile. Se pare că Adrian Năstase avea ordin de la superiorii lui masoni să distrugă această organizaţie spirituală profund antimasonică. Iar Năstase, mare vânător cum îl ştim, s-a gândit că împuşcă doi iepuri dintr-o lovitură. Cu concursul unei mari părţi din mass-media (şi aici stenogramele PSD ne arată evidenta subordonare a acesteia intereselor PSD-ului) s-a căutat în mod neruşinat şi ostentativ să se creeze impresia că M.I.S.A. este o organizaţie sau reţea de tip mafiot. S-au fluturat prin presă acuze legate de trafic de carne vie, prostituţie, trafic cu minori, s-a făcut o MARE HĂRMĂLAIE pentru a se putea raporta apoi ipocrit către Parlamentul European: vedeţi, am început să eliminăm problema.

Adică schema a fost clară: au pus în cârcă yoghinilor de la M.I.S.A. toate matrapazlâcurile lor. Dar între timp l-au scăpat şi pe american pentru ca acesta să nu scape vreun nume sau detaliu important. Unde sunt cei 100 de politicieni marcanţi implicaţi în traficul de copii? A fost vreunul arestat? Aţi mai auzit de aşa ceva? Vă amintiţi ce zvonuri a lansat presa la la sfârşitul lui marite 2004: că membri ai guvernului şi ai SRI-ului au legături mafiote cu MISA, că operaţiunea CRIST (care în realitate a fost îndreptată împrotriva lui Gregorian Bivolaru şi împotriva MISA) va face „să cadă capete din Guvern”. Dar asta a fost aşa, doar în primele zile. După ce au făcut „lipeala” sau „substituirea” celor două cazuri, aceste referiri au dispărut.

Înţelegeţi acum cine a avut de beneficiat de pe urma imensului scandal mediatic creat în jurul MISA după descinderile din 18 martie? Înţelegeţi de ce s-a încercat cu atâta disperare să se facă o legătură cu problemele legate de minori? Înţelegeţi rolul crucial pe care l-a avut în această cumplită înscenare cu minora de 17 ani şi opt luni Mădălina Dumitru? Înţelegeţi de ce s-a pedalat atât pe pornografie, prostituţie şi trafic de carne vie, deşi în realitate mandatele de percheziţie din 18 martie au fost date pentru INFRACŢIUNI INFORMATICE? Înţelegeţi de ce s-a insistat în presă pe atâtea acuzaţii aberante, deşi era evident pentru orice persoană lucidă că nu există nici un fel de dovezi şi procuratura a declarat oficial că este vorba de INFRACŢIUNI LEGATE DE DREPTUL DE AUTOR?

Înţelegeţi de ce, s-au lansat atacuri în presă la adresa firmei Extaz, care intermediază contracte LEGALE de muncă în Japonia (fără nici o legătură cu prostituţia). Japonia este în Orient şi de aceea s-a făcut o altă apropiere cu reţeaua de trafic de minori semnalată de Emma Nicholson, iar firma Extaz a fost transformată într-o altă „piesă de rezistenţă” a campaniei mediatice anti-MISA! Iată de ce  s-a ajuns la non-sensul de a scrie în presă că firma Extaz, “face trafic de persoane pe baza unor contracte de muncă”?

În concluzie, sperăm că v-aţi convins de această scandaloasă diversiune prin care s-a stopat investigarea aspectelor legate de trafic de minori pentru prostituţie şi pentru vânzarea de organe. De fapt, au vrut să prostească societatea civilă şi opinia publică, dând impresia că anchetează o reţea mafiotă. Cum spuneam, experimentatul vânător Adrian Năstase a căutat să împuşte doi iepuri dintr-o lovitură: să scape de MISA şi să ascundă sub covor corupţia din guvern şi afacerea scabroasă cu traficul de copii. Diversiunea, deocamdată, i-a mers, dar cu MISA nu prea i-a reuşit. Nu numai că nu ne-a doborât, dar ne-a făcut mai puternici!

25 martie 2005
yogaesoteric.net

Also available in: English