Ce se află în spatele masacrelor grupării Boko Haram din Nigeria

de Beatrice Atanasie

În timp ce întreaga lume privea cu oroare către Paris, unde doi bărbați înarmați uciseseră 12 persoane la sediul revistei satirice Charlie Hebdo, la câteva mii de kilometri depărtare avea loc un masacru cumplit, cu 2 000 de victime, despre care presa occidentală a amintit doar în treacăt.
Orașul nigerian Baga și împrejurimile acestuia, Doron Baga, au fost ținta unuia dintre cele mai sângeroase atacuri de până acum ale insurgenților Boko Haram. Majoritatea victimelor au fost femei, copii sau bătrâni care nu au reușit să scape după ce atacatorii au intrat în forță în oraș folosind lansatoare de grenade.

Tăcerea cu care a fost înconjurat atacul din Nigeria a contrastat puternic cu tam-tamul pe care mass-media l-a făcut în jurul evenimentelor de la Paris, lăsând impresia că viața a 2000 de nigerieni valorează mai nimic prin comparație cu cea a 12 francezi. Lipsa de mediatizare și de reacție din partea forurilor internaționale specializate și a SUA, care pretind că fac eforturi să sprijine guvernele ţărilor pentru rezolvarea cât mai grabnică a conflictelor, a arătat încă o dată că în realitate demersurile acestora nu sunt dictate de principii umanitare ci de interese obscure, economice și politice.  


Boko Haram, grupare militantă islamistă care urmărește preluarea guvernării în Nigeria și crearea unui stat nigerian islamist, numără după unele estimări mii de membri și are celule specializate în atacuri cu bombe. Având strânse legături cu grupările teroriste Taliban și Al-Qaeda, Boko Haram este vestită pentru cruzimea cu care acționează. Numai în perioada iulie 2009 – iulie 2014 atacurile teroriste ale insurgenților nigerieni s-au soldat cu peste 5000 de victime din rândul populației civile. În aprilie 2014, în orașul Chibok extremiștii au răpit aproape 300 de eleve și au declarat că le vor face sclave și se vor căsători cu ele. În plus, au ucis pe toți cei care le-au stat în cale și au dat foc orașului. Cu o lună mai devreme, gruparea omorâse peste 600 de oameni într-un atac asupra unor cazarme. Totul a culminat în ianuarie 2015, când extremiștii au comis cel mai horific atac de până acum.

„Carnagiul comis de teroriștii aparținând grupării Boko Haram în Baga a fost enorm”, a declarat agenției de știri Associated Press Muhammad Abba Gava, purtătorul de cuvânt al unui grup de apărare civilă care luptă împotriva Boko Haram. Dezastrul a fost atât de mare încât luptătorii civili au încetat să mai numere morții: „Nu mai puteam face față numărului de cadavre și nici măcar numărului celor grav răniți, care probabil că au murit până acum”, a continuat Gava.

Așa cum arată graficul de mai jos, realizat de președintele Eurasia Group, Ian Bremmer, numărul ofensivelor insurgenților Boko Haram a crescut vertiginos în ultimii ani.


Folosind informații de la Centrul de Date despre Conflicte Armate, care oferă date în timp real despre conflictele din Africa, tabelul ilustrează un tipar evident: numărul deceselor cauzate de Boko Haram este în creștere de la an la an și, dacă luăm în considerare ultimul atac, pericolul este alarmant. În plus, situația este înrăutățită de comunicarea foarte dificilă cu această parte a lumii. Cu toate acestea, Centrul Social Nigerian de Informare privind Violențele anunță o rată de decese pentru anul 2014 de 5 000 de persoane, cifră care este susținută și de Consiliul pentru Relații Externe de la Washington. Victimele din Nigeria sunt deja de două ori mai numeroase decât cele din Afganistan, depășindu-le cu mult pe cele din Irak. În ciuda acestor cifre alarmante, doar câteva organizații internaționale acordă atenție la ceea ce se petrece în această țară. Și mass-media pare că și-a închis ochii în fața acestei situații critice pentru nigerieni.

Boko Haram este, în prezent, „la egalitate” cu gruparea insurgentă sunită intitulată Statul Islamic în ceea ce privește victimele violențelor – aceasta din urmă este responsabilă pentru aproximativ 5500 de decese în 2014 –, însă grupul nigerian terorist nu a căpătat nici pe departe atâta atenție din partea presei precum gruparea Statului Islamic. Unul dintre motive este faptul că „știrile despre victimele non-occidentale ale terorismului sunt de obicei interzise, doar dacă nu cumva servesc unui anumit plan, așa cum am putut vedea în tăcerea sinistră a presei referitoare la masacrul a mii de persoane săvârșit de Boko Haram”, afirmă jurnalistul independent Mikael Owunna.

Occidentul, și mai ales Statele Unite, desfășoară o activitate intensă când vine vorba de ofensivele Statului Islamic și de protejarea popoarelor care nu sunt suficient de puternice pentru a se putea apăra singure. Atacurile Boko Haram fac ca Nigeria să se încadreze, după cum arată și cifrele, în această politică de apărare a celor ce nu pot răspunde violențelor. Totuși nu a fost luată nicio inițiativă semnificativă în acest sens. Ca și termen de comparație, pentru luptele din Irak și Siria contra Statului Islamic SUA a alocat 8,2 milioane de dolari pe zi, față de aproape zero dolari contra extremiștilor din Nigeria. 

Conform RT News, pentru mulți lipsa eforturilor de a ajuta locuitorii Nigeriei – una dintre cele mai mari economii africane – pare a fi urmarea unei logici geostrategice simple: „dacă nu aveți resurse care să ne intereseze, nu vă oferim protecție”. În timp ce SUA încearcă să pună stăpânire pe cât mai multe exploatări de gaze de șist, o pretinsă alternativă la dependența de petrolul altora, americanii renunță la unii dintre partenerii săi comerciali tradiționali, printre care și Nigeria, țară membră OPEC. Nigeria este primul stat de la care SUA au încetat să mai cumpere petrol, după cum arată statisticile Ministerului Energiei din Statele Unite. Autoritățile americane au declarat că nu mai au nevoie de petrolul nigerian fiindcă producția internă a SUA a crescut. Nigeria era unul dintre primii cinci furnizori ai SUA, livrându-le acum mai puțin de un deceniu 1,3 milioane de barili de petrol pe zi.

Revenind la Boko Haram – deși gruparea operează încă din 2002, Ministerul de Externe al SUA a încadrat-o drept organizație teroristă abia în noiembrie 2013.

În afară de crimele în masă pe care le comite și a campaniei sângeroase împotriva armatei, guvernului și civililor din Nigeria, Boko Haram este implicată și în furturi masive de petrol din Delta Nigerului, care este bogată în această resursă naturală. S-a estimat că pierderile provocate de aceste furturi sunt între 10 000 și 100 000 de barili pe zi, în ultimii cinci ani.

Aceasta în condiţiile în care 70% din venitul guvernului nigerian provine din vânzarea petrolului, așa încât, în timp ce se luptă cu insurgenții islamiști, autoritățile caută în prezent alți cumpărători pentru a compensa pierderea pieței americane. Ca o reacție în lanț, scăderea la nivel global a prețului petrolului amenință stabilitatea din vestul Africii, precum și posibilitatea Nigeriei de a se apăra de gruparea Boko Haram. Chiar dacă toate acestea nu se petrec în imediata noastră apropiere, nu înseamnă că le putem ignora.

 

Citiți și:

Fundamentaliştii islamici, Frăţia musulmană şi CIA

Consiliul Relaţiilor Externe, organizaţia care controlează politica mondială


yogaesoteric
16 martie 2015
 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More