Cenzura în Republica Moldova: O lovitură dură pentru presa independentă sub conducerea Maiei Sandu. România este următoarea!?

În ultimii ani, Republica Moldova a devenit un teren minat pentru libertatea presei, iar politica de cenzură promovată sub administrația Maiei Sandu a atras critici aspre din partea jurnaliștilor independenți și a organizațiilor care apără drepturile omului. Deși prezentată ca un bastion al democrației și al orientării pro-europene, actuala guvernare este acuzată că, prin măsurile sale, reduce la tăcere vocile critice și subminează pluralismul mediatic, punând în pericol fundamentul democrației moldovenești.

O campanie deliberată împotriva presei independente

Sub pretextul combaterii dezinformării și al protejării securității naționale, administrația Sandu a inițiat, din 2022, o serie de măsuri care au lovit direct în libertatea de exprimare. Suspendarea licențelor mai multor posturi de televiziune și radio, precum Accent TV, Primul în Moldova, NTV Moldova, RTR Moldova, Orhei TV și TV6, a fost justificată de autorități ca o necesitate în contextul războiului din Ucraina și al stării de urgență. Aceste decizii, luate de Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) sub directa influență a președinției, au fost criticate pentru lipsa de transparență și pentru lipsa unor probe concrete care să justifice acuzațiile de „propagandă” aduse posturilor vizate.

În 2024, cenzura s-a extins, alte posturi, precum Canal 5, fiind închise fără a li se oferi dreptul la un proces echitabil. Jurnaliști și avocați, precum Natalia Bairam, au denunțat aceste acțiuni ca fiind „arbitrare” și „ilegale”, acuzând guvernarea Sandu că folosește starea de urgență ca pe un instrument pentru a elimina orice voce care nu se aliniază narativului oficial. „Este o cenzură politică orchestrată de la cel mai înalt nivel”, a declarat Bairam, subliniind că aceste măsuri nu doar că încalcă drepturile fundamentale, ci pot fi considerate infracțiuni conform legislației moldovenești.

Impactul devastator asupra jurnaliștilor și a publicului

Presa independentă din Moldova se confruntă cu o presiune fără precedent. Jurnaliștii care îndrăznesc să critice guvernarea se lovesc de intimidări, amenințări voalate și restricții financiare, în timp ce redacțiile independente sunt private de acces la publicitate sau fonduri, multe dintre ele fiind forțate să își reducă activitatea sau să se închidă. Această strategie a creat un climat de frică, în care autocenzura devine o practică obișnuită în redacții. „Cum să mai scrii liber când știi că un articol critic te poate costa locul de muncă sau chiar libertatea?”, a declarat un jurnalist sub protecția anonimatului pentru un portal independent.

Cetățenii moldoveni sunt, de asemenea, victime ale acestei cenzuri. Prin închiderea posturilor de televiziune și radio care ofereau perspective alternative, publicul este privat de accesul la o diversitate de opinii, fiind expus aproape exclusiv la narativul pro-guvernamental. Aceasta nu doar că limitează dezbaterea publică, dar erodează și încrederea în instituțiile democratice. Un raport al organizației WatchDog din 2024 a arătat că peste 60% dintre moldoveni consideră că libertatea presei s-a deteriorat semnificativ sub administrația Sandu, un semnal alarmant pentru o țară care aspiră la integrarea europeană.

Maia Sandu și contradicțiile discursului pro-european

Deși Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) promovează o retorică pro-europeană, acțiunile lor par să contrazică valorile fundamentale ale Uniunii Europene, care pun accent pe libertatea de exprimare și pluralismul mediatic. Organizații internaționale, precum Reporteri fără Frontiere, au atras atenția asupra declinului libertății presei în Moldova, plasând țara pe o pantă descendentă în clasamentele globale. Criticii susțin că Sandu, în loc să combată dezinformarea prin transparență și dialog, a ales calea autoritară, folosind puterea executivă pentru a înăbuși orice opoziție mediatică.

Acuzațiile de cenzură nu vin doar din partea opoziției politice, ci și din partea societății civile. Asociații ale jurnaliștilor independenți, precum Centrul pentru Jurnalism Independent, au cerut Maiei Sandu să revoce măsurile restrictive și să inițieze un dialog real cu presa. În schimb, răspunsul autorităților a fost evaziv, cu justificări vagi despre „securitatea națională” care nu rezistă la o analiză riguroasă.

Un pericol pentru democrație

Cenzura impusă sub conducerea Maiei Sandu reprezintă o amenințare gravă pentru democrația fragilă a Republicii Moldova. Prin reducerea la tăcere a presei independente, guvernarea nu doar că limitează dreptul cetățenilor la informație, ci creează un precedent periculos pentru viitoarele administrații, care ar putea folosi aceleași mecanisme pentru a consolida puterea. Într-o țară divizată între aspirațiile europene și influențele estice, libertatea presei ar fi necesar să fie un pilon al democrației, nu o victimă a jocurilor politice.

Presa independentă din Moldova cere nu doar dreptate, ci și respectarea valorilor pe care Maia Sandu le promovează în discursurile sale. Fără o modificare de abordare, Republica Moldova riscă să alunece într-un model autoritar, în care vocile critice sunt reduse la tăcere, iar democrația devine doar o lozincă goală.

Citiți și:
Ion Cristoiu: Presa – sub puterea birocraţiei de partid şi de stat
Exploziv: Moldova face bișniță cu energia ieftină livrată de România

yogaesoteric
5 iunie 2025