Cinci principii fundamentale de viaţă spirituală pentru o nouă eră
de profesor yoga Gregorian Bivolaru
1. Dumnezeu Tatăl este şi rămâne, chiar şi atunci când, deocamdată, nu ne dăm seama de aceasta, singurul şi unicul Dumnezeu al omului. Natura, în cadrul căreia se manifestă Eternul Feminin (MAHASHAKTI), este templul Său. Dincolo de aparenţe, fiecare acţiune profund benefică, divină, creatoare poate fi privită ca o sui generis liturghie atunci când punctul nostru de vedere este intens şi profund transfigurator.
2. În realitate, fiinţele umane nu sunt egale, dar fiecare fiinţă umană ar trebui să fie sau să devină şi apoi să rămână complet liberă. Oamenii sunt identici doar în ceea ce priveşte prezenţa permanentă în universul lor lăuntric a esenţei dumnezeieşti nemuritoare, care în realitate este Sinele Suprem Nemuritor (ATMAN). Nici rasele umane ce există pe această planetă nu sunt egale, dar este necesar să avem în vedere că fiecare rasă umană trebuie să fie autonomă. Dincolo de aparenţe, sexele (bărbatul şi femeia) nu sunt egale, dar totuşi niciunul dintre sexe nu ar trebui să urmărească să-l domine sau să-l subjuge pe celălalt.
3. Chiar şi atunci când, deocamdată, nu-şi dă seama de aceasta, fiecare fiinţă umană Îi datorează în realitate totul lui Dumnezeu Tatăl, fără încetare, dar, prin intermediul eforturilor susţinute şi adecvate pe care le poate depune, devine cu putinţă ca ea să se transforme şi să-şi trezească potenţialităţile fabuloase ce există în universul ei lăuntric. Totodată, în felul acesta devine cu putinţă ca fiecare fiinţă umană să-şi depăşească aproape toate limitele pe care le are.
Fiecare fiinţă umană le datorează aproape întotdeauna celorlalte fiinţe umane o probitate (cinste, onestitate, integritate) deplină şi exemplară. Toţi ceilalţi nu îi datorează fiecărei fiinţe umane în parte decât respectarea libertăţii şi iubirea pe care fiecare fiinţă umană trebuie să fie liberă să o manifeste, în strânsă legătură cu unele afinităţi elective şi cu anumite porniri spontane, benefice ce apar în universul ei lăuntric.
4. De fiecare dată, fără nicio excepţie, fiecărei fiinţe umane i se oferă ceea ce cere, în strânsă legătură cu eforturile şi aspiraţiile pe care ea le manifestă. Ştiind aceasta, nu trebuie să pierdem niciodată din vedere că atât în cadrul procesului de transformare lăuntrică, cât şi în cadrul procesului cunoaşterii de sine, fiecare acţionează pentru sine.
Dincolo de aparenţe, fiecare are doar ceea ce merită şi fiecărei fiinţe umane i se oferă în strânsă legătură cu talentele, înzestrările, calităţile şi virtuţile pe care le are. Înţelegând aşa cum se cuvine aceasta, fiecare fiinţă umană trebuie să realizeze eforturi susţinute şi adecvate pentru a-şi trezi şi a-şi dinamiza la maxim calităţile, înzestrările şi talentele cu care a venit în această încarnare. Totodată, fiecare fiinţă umană trebuie să facă eforturi atente, sistematice şi perseverente pentru a-şi realiza în condiţii optime menirea sau, altfel spus, rostul său în această viaţă.
Dincolo de aparenţe, fiecare fiinţă umană manifestă intenţii şi realizează alegeri în strânsă legătură cu gradul ei de transformare lăuntrică, cu nivelul de inteligenţă pe care l-a atins şi cu gusturile pe care le are. Ştiind aceasta, devine cu putinţă să intuim şi să înţelegem de ce fiecare fiinţă umană acţionează pentru sine (aşa cum observăm cel mai adesea că o face), urmându-şi interesele pe care le are şi ţelurile pe care şi le propune (aşa cum vedem aproape pretutindeni la majoritatea fiinţelor umane).
5. Există o fundamentală regulă de aur care sună în felul acesta: „Ceea ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face“. O a doua regulă de aur, mai puţin cunoscută, este: „Dacă este cumva nevoie, trebuie chiar să facem eforturi adecvate şi susţinute, pentru ca nimic din ceea ce este bun, frumos, dumnezeiesc şi adevărat să nu ne fie vreodată interzis.“
Vocaţia, împreună cu urmărirea atentă şi susţinută a împlinirii propriei noastre meniri, trebuie să fie şi să rămână prima îndatorire şi primul nostru drept. Este, de asemenea, esenţial să avem în vedere ca toate aptitudinile benefice, toate chemările divine, toate înclinaţiile minunate, toate înzestrările creatoare, toate pornirile în mod divin integrate, toate predispoziţiile benefice, frumoase, sublime, toate preferinţele bune, divine, toate talentele şi la modul general vorbind, vocaţia pe care o resimţim să fie în mod atent descoperite, conştientizate şi apoi trezite la maxim, pentru a deveni în felul acesta, atât pentru noi înşine, cât şi pentru celelalte fiinţe umane, veritabile comori şi autentice modele vii.
Articol preluat din Programul Taberei spirituale yoghine de vacanţă, Costineşti 2010
Citiţi şi:
Locul fiinţei umane în evoluţia universală
Urmele misterioase şi fascinante ale paşilor lui Dumnezeu în manifestare
yogaesoteric
15 septembrie 2010
