Codul ancestral, o descoperire senzațională, mușamalizată pentru profitul celor puțini și malefici

Nu, nu este vorba despre Monsanto. Există deja destule rapoarte și articole publicate în acest sens. Dar, când vine vorba de inginerie genetică, este menționat și grupul Novartis, care a fost creat în 1996 din fuziunea dintre Ciba și Sandoz. Tot la Ciba, o poveste dură a început la debutul anilor 1980. A început cu speranță, dar apoi s-a preschimbat într-o dramă.

Este drama a doi cercetători de la Ciba care au făcut o descoperire senzațională, care a ajuns la televiziunea elvețiană în 1988, apoi la cea germană și pe piața cărților în 2007, dar până în prezent nu și la oamenii de știință responsabili și cu siguranță nu și la piața agricolă pe care această descoperire ar putea-o revoluționa: plante mai puternice, producții mai mari, fără otrăvuri și inginerie genetică.

Chiar și un laureat al Premiului Nobel a susținut această cauză. Până acum în zadar. O dramă în patru acte.

Actul I: Descoperirea

Dr. Guido Ebner, chimist și fizician, și colegul său Heinz Schürch au creat un câmp electrostatic simplu la Ciba, în Basel. Acesta este un câmp electric dat de o tensiune ridicată, dar într-un circuit electric în care nu circulă curent. Ei au plasat apoi spori, semințe sau germeni în acest câmp.

După o anumită perioadă de timp, acestea au fost readuse în mediul lor natural, unde au fost lăsate să se dezvolte. În numeroase cazuri, cei doi cercetători au obținut în acest mod un fel de „arhetip” al plantelor originale.

Germinația și dezvoltarea plantelor au arătat semnificative îmbunătățiri, de asemenea, în câmpul electrostatic. Cerealele au format proteine noi și au produs rădăcini mult mai mari decât plantele de control.

Porumbul a reacționat de asemenea în câmpul electric. Pentru experimente, 20 de boabe de porumb au fost acoperite cu 15 mililitri de apă într-un vas Petri. Vasul a fost etanșat și lăsat în câmp electric timp de opt zile pentru germinarea plantelor.

Răsadurile au fost apoi plantate în sol steril și cultivate în seră în mod normal. După 14 săptămâni, răsadurile de porumb au prezentat diferențe clare față de plantele martor:

– trei până la șase, în loc de unul până la trei știuleți pe plantă,
– frunze mai late și tulpini mai groase,
– știuleți la capătul superior al tulpinilor și nu în axul frunzelor,
– formarea mai multor tulpini: planta de porumb a oferit maxim doisprezece știuleți, precum „porumbul original”, care mai există și astăzi în Peru ca varietate sălbatică.

În numeroase cazuri, cei doi cercetători au reconstituit un fel de „arhetip” al plantelor.

S-au observat reacții și în regnul animal: ouăle de păstrăv normal de crescătorie au dat naștere unei specii aproape dispărute de păstrăv, care era cu o treime mai mare.

Cei doi cercetători au văzut beneficiile acestor descoperiri în primul rând în dezvoltarea de semințe îmbunătățite, cu randamente semnificativ mai bune, fără utilizarea de îngrășăminte cu pesticide.

Actul II: Mușamalizarea

Corporația Ciba a examinat descoperirile oamenilor săi de știință, a brevetat procesul și a oprit imediat cercetările ulterioare.

Porumbul și cerealele din câmpul electric sunt mai rezistente la dăunători decât soiurile moderne de semințe și necesită mai puține pesticide. Dar, la acea vreme, Ciba făcea vânzări mari cu acestea. Iar descoperirea din propriile cercetări se cerea sacrificată pentru aceste vânzări.

Cu toate acestea, Schürch și Ebner au făcut tot ce le-a stat în putință pentru a publica rezultatele cercetării lor. Fără succes. Nicio revistă științifică nu era pregătită să le publice. În cele din urmă, cei doi cercetători au folosit o emisiune de televiziune ca o ultimă modalitate de a-și face publică descoperirea.

Actul III: Emisiunea

La 17 decembrie 1988, populara emisiune de familie „Supertreffer” („Punct ochit, punct lovit”) a fost difuzată din nou la televiziunea elvețiană. Și în ea, pregătiți, se aflau cei doi oameni de știință Ebner și Schürch, cu toate dovezile necesare.

„Am dori acum să vă arătăm o super realizare în acest moment”, a început Kurt Felix, moderatorul emisiunii, adresându-se publicului. „O super realizare în domeniul științei. Aceasta este într-adevăr o senzație științifică. Puteți spune asta cu certitudine. O senzație care a rămas ascunsă până acum.”

La patru zile după emisiunea televizată, ziarul Basler Zeitung a relatat și el pentru prima dată despre „căutarea genelor pierdute”.

Răspunsul publicului a fost foarte bun, dar nu și cel al comunității științifice. Majoritatea colegilor de breaslă au continuat să ignore rezultatele sau le-au ridiculizat.

Descoperirea a căzut în cele din urmă în uitare, fără ca lumea științifică mondială să o ia în seamă și fără ca cei doi cercetători să se bucure de roadele descoperirii lor.

Actul IV: Revenirea

Jurnalistul Luc Bürgin, care i-a cunoscut personal pe cercetătorii Ebner și Schüch, acum decedați, și le-a însoțit activitatea, a readus aceste descoperiri în atenția publicului în cartea Der Urzeit-Code din 2007.

În timpul documentării sale, a mai aflat că descoperirile lui Ebner și Schürch au fost între timp reproduse și confirmate la două universități germane, la Mainz și Freiburg, și că în spatele lor se aflau trei profesori, printre care și laureatul elvețian al Premiului Nobel, Prof. Dr. Werner Arber.

Brevetul a fost, de asemenea, răscumpărat de fiii lui Schürch și Ebner. Ei îl pun la dispoziție gratuit. În cadrul unui proiect de ajutor, tehnologia cu câmp electric va fi exportată în Africa, pentru a fi pusă gratuit la dispoziția agricultorilor din această țară, ca alternativă ecologică la semințele modificate genetic de către multinaționalele din domeniul agriculturii.

În principiu, nimic nu ar sta în calea cultivării „plantelor originare”, dacă oamenii din întreaga lume ar fi informați despre această posibilitate. Rămâne de văzut dacă multinaționalele care folosesc manipularea genetică și otrăvurile pentru profit vor permite aceasta.

Voci sonore

„Am putut vedea personal seria de teste la Ciba și am fost foarte impresionat. De atunci, nu-mi mai pot scoate ideea din conștiință. Sunt sigur că la un moment dat cineva va redescoperi toate acestea.” (Prof. Dr. Werner Arber, laureat al Premiului Nobel)

„Când Guido Ebner și Heinz Schürch de la Ciba-Geigy mi-au explicat rezultatele cercetărilor lor, am fost inițial sceptic, apoi surprins și, mai târziu, după ce am consultat alți oameni de știință din domeniul științelor naturale, am fost convins că aici s-a descoperit o alternativă benefică la cercetarea genetică.” (Dr. Franz Alt, ecologist și jurnalist)

Puteți viziona (în limba germană) două videoclipuri despre cercetarea senzațională a celor doi savanți, aici și aici.

Citiți și:
Uimitori români contemporani, înzestrați cu o excepțională creativitate, inventivitate și sclipiri de geniu
Peste 5.000 de invenții sunt lăsate să zacă în uitare și sunt ținute «la secret» la Oficiul de Brevete al SUA!
Românca genială căreia francezii Curie i-au furat Premiul Nobel

 

yogaesoteric
15 iulie 2022