Contribuțiile arheologilor și folcloriștilor la cunoașterea fondului spiritual al comunităților preistorice românești (II)
Prof. dr. Vicu Merlan
Citiți prima parte a articolului
Arheologul Marin Nica a descoperit în anul 1970 în așezarea de la Fărcășele-Hotărani o statuetă neolitică pe care a numit-o ,,Fetița de la Hotărani”. Alături de cunoscuta statuetă „Gânditorul”, și ,,Fetița de la Hotărani” poate fi considerată o adevărată capodoperă a artei neolitice. Statueta se remarcă în mod deosebit prin tehnica modelării, dar mai cu seamă prin ornamentică. Motivul meandric este de tradiție Dudești și este scos în evidență de albul încrustației, care ornamentează fața și spatele și sugerează ia înflorată, acoperită în cea mai mare parte de pieptar. (33) Statueta este veche de 7000 de ani și este reprezentativă pentru estul și sud-estul Olteniei din epoca neoliticului mijlociu, dar și pentru zona de sud-est a Munteniei și nord-estul Bulgariei. Marin Nica este și coordonatorul celor două situri neolitice de la Carcea (I, II), unde s-au descoperit până în anul 2000, 19 cranii umane. Acestea fuseseră depuse ritual, în gropi de cult și în șanțul de apărare. Nica numește această dispunere „Cultul Craniilor”, acesta fiind un ritual frecvent întâlnit în așezările culturii Cucuteni. Așezările aparțin civilizației Carcea și Starcevo-Criș III (neoliticul timpuriu). Analizele antropologice realizate în anul 2009 pe craniul unei femei adulte au evidențiat urme de vindecare după o intervenție care pare să se fi produs cu cel puțin 2 luni înainte de moarte. (34)
O contribuție importantă la cunoașterea civilizațiilor eneolitice din spațiul românesc o are Silvia Marinescu-Bîlcu, arheolog care efectuează numeroase investigații în zona subcarpatică a Moldovei, în special asupra civilizației Precucuteni. Studiile vizează relațiile cu civilizațiile vecine din acea perioadă, dar și reprezentările plastice cu simbolism esoteric – Cultura Precucuteni pe teritoriul României (Dansul ritual) în reprezentările plastice neo-eneolitice din Moldova; Relațiile dintre culturile Precucuteni și Boian-Gumelnița; Câteva observații asupra sculpturii în lut a culturii Hamangia și influența ei asupra plasticii culturii Precucuteni; Tîrpești. From Prehistory to History in Eastern Romania. (35)
Arheologii Vladimir Dumitrescu și Alexandru Vulpe întocmesc – pe baza studiilor din teren, cât și a resurselor bibliografice – o lucrare de referință intitulată Dacia înainte de Dromihete. Lucrarea tratează evoluția comunităților de pe întregul teritoriu al României, din Paleolitic până în pragul secolului al III-lea î.H., după prezentarea primei faze a Latenului românesc. (36)
Arheologul Eugen Comșa, în urma descoperirilor personale, cât și din cercetările altor colegi din domeniu, realizează o sinteză a ocupațiilor neolitice a comunităților agrariene, intitulată „Viața oamenilor din spațiul carpato-danubiano-pontic în mileniile 7-4 î.H”. A efectuat și un studiu amplu despre „Figurinele antropomorfe din epoca neolitică”. (37)
În zona transilvăneană un rol important în cercetarea arheologică l-au avut arheologii Atilla Zoltan, N. Vlasa, Gh. Lazarovici, Sabin Luca, Zoia Kalmar, Drașovean Florin și alții, care au făcut cercetări la Tărtăria, Gura Baciului, Parța. Aceste situri sunt de referință pentru Transilvania și Banat deoarece acolo s-au descoperit numeroase artefacte cu scriere străveche și sanctuare consacrate Marii Zeițe Mame.
Gheorghe Corneliu Lazarovici, arheolog și director al Muzeului de istorie al Transilvaniei (Cluj-Napoca), își aduce o contribuție notabilă asupra cercetărilor arheologice din Transilvania, respectiv asupra comunităților preistorice de la Parța, Gura Baciului etc. De asemenea, realizează studii ample asupra neoliticului din Banat, asupra civilizației Vinca etc. În acest context științific în 1995 Gh. Lazarovici și Zoia Maxim au realizat o monografie arheologică pentru situl Gura Baciului, jud. Cluj, iar în 2001 un studiu despre situl de la Parța. (38)
Directorul Muzeului Brukenthal din Sibiu, Sabin Adrian Luca realizează de-a lungul timpului cercetări în teren, iar în urma acestora publică, în colectiv, Repertoriul arheologic al județului Sălaj, Repertoriul descoperirilor arheologice din Banatul românesc, Repertoriul arheologic al județului Hunedoara, Repertoriul arheologic al județului Sibiu. De asemenea, studiază Cultura Bodrogkeresztur, respectiv sfârșitul eneoliticului pe teritoriul intracarpatic al României. În 2011 efectuează, în calitate de coordonator, cercetări arheologice la Turdaș-Luncă (jud. Hunedoara) și în Peștera Cauce. Aduce noi dovezi în ceea ce privește migrațiile și evoluția locală din neo-eneoliticul Transilvaniei. (39)
Mircea Babeș prezintă, în urma descoperirilor arheologice din zona Buzăului, o serie de statuete geto-dacice din zona Cârlomânești. Studiul a fost publicat în anul 1997 în revista de arheologie SCIVA. (40)
Cercetătoarea americană de origine lituaniană Maria Ghimbutas, tratează cu seriozitate problematica spiritualității din spațiul carpato-danubian în lucrările The Gods and Goddesses of Old Europe, 7000-3500 B.C. Myths, Legend and Cult și în Civilizația Marii Zeițe și cavalerii Războinici. Ghimbutas stabilește concluzia revoluționară că în acest spațiu se află centrul originar al spiritualității europene. (41)
Profesorul universitar ieșean Attila Laszlo realizează săpături arheologice în centrul orașului Huși, iar în baza descoperirilor făcute, publică studiul numit Cercetări arheologice în așezarea Cucuteni A-B de la Huși. A descoperit printre altele și un fragment ceramic vechi de câteva milenii, având reprezentată o figură umană. În anul 1997 își aduce contribuția asupra determinărilor prin metoda radioactivă a vârstelor unor artefacte neo-eneotitice. (42)
Arheologul Dan Monah analizează arta culturii Cucuteni și dovedește rangul acesteia de mare civilizație europeană. A efectuat numeroase datări prin metoda C14 și a descris săpăturile arheologice din tell-ul cucutenian „Dealul Ghindaru”, comuna Poduri, județul Bacău. În colaborare cu Ștefan Cucoș a întocmit în 1985 o lucrare amplă, intitulată Așezările culturii Cucuteni din România. În anul 1997, cu ocazia unei importante expoziții a artefactelor culturii Cucuteni – organizată în Grecia la Tessalonik – prezintă lucrarea Cucuteni. The last great chalcolithic civilization of Europe. Lucrarea reprezintă un atlas color al artei cucuteniene, ce pune în evidență bogăția geometrică și coloristică a acestei culturi străvechi. Este descoperitorul Soborului de la Poduri, alcătuit din 21 de statuete feminine, dar și al altor artefacte cu conotații esoterice, ce-și au analogii cu cele descoperite la Isaiia și Sabatinovka. (43)
Cercetătorul Alexandru Păunescu de la Institutul de Arheologie din București, a efectuat săpături arheologice la Ripiceni pe Prut, unde a descoperit urme de locuire paleolitică pe terasele înalte ale Prutului. În 1993 a publicat un studiu monografic pe această temă. Într-o altă lucrare prezintă evoluția uneltelor și armelor de piatră cioplită descoperite pe teritoriul României în 1970. Rezultatele descoperirilor sale au fost publicate sub titlurile: Paleoliticul și mezoliticul de pe teritoriul Moldovei cuprins între Siret și Prut; Paleoliticul și epipaleoliticul de pe teritoriul Moldovei cuprins între Carpați și Siret în 1998; Paleoliticul și mezoliticul din spațiul cuprins între Carpați și Dunăre, în 2000; Paleoliticul și mezoliticul din spațiul transilvan în 2001; Paleoliticul și mezoliticul de pe teritoriul Dobrogei, în 2003. (44)
Cercetătorul Vasile Chirica de la Institutul de Arheologie din Iași, efectuează decenii la rând săpături arheologice în situl Mitoc – Malu Galben, jud. Botoșani, unde a descoperit numeroase niveluri de civilizație străveche. Acestea datează din Paleoliticul Superior, de la o adâncime de peste 20 de metri, unde au fost identificate fosile preistorice, arme, unelte din silex de Prut, vetre de foc, artefacte cu o simbolistică esoterică (celebrul pandantiv din calcit cu incizii ce ar putea reda o scriere incipientă, arhaică) și chiar o pictogramă. Colaborează cu numeroși cercetători din străinătate (Belgia, SUA, Franța etc.), dar și cu cei de peste Prut, din Basarabia. Realizează studii despre populațiile paleolitice din Moldova dintre Nistru și Tisa. Efectuează sub coordonarea cercetătorului Al. Păunescu Repertoriul arheologic al județului Botoșani, iar cu M. Tanasachi, Repertoriul arheologic al județului lași. (45)
La Cosăuți, în Basarabia, există o stațiune paleolitică gravetiană, ce a fost descoperită și cercetată de Ilie Borziac și echipele sale (arheologi și antropologi din mai multe țări). Stațiunea paleolitică de la Cosăuți este un imens centru (spiritual, economic) al omului din epoca pietrei. Din nivelurile arheologice de peste 10.000 de ani, au fost scoase la lumină oase încrustate cu semne geometrice (cum ar fi Madona de la Cosăuți), vestita amuletă ornată cu șiruri numerice, un portac pe care a fost încrustat complexul numerologic 7 și 9, urme de locuințe, zeci de mii de piese de silex, harpoane ritualice, posibile sănii și săpăligi etc, toate demonstrând existența unui uriaș complex multicultural paleolitic. (46)
Cercetătorul Marin Cârciumaru realizează studii atât asupra activității omului preistoric din paleolitic, cât și asupra mediului natural în care acesta a existat. În 1979 a publicat primul studiu (Calul și feline) asupra picturilor parietale din peștera Cuciulat, singura peșteră – cunoscută la acea vreme – cu artă rupestră din Paleoliticul României. Apoi, în 1979, a redeschis săpăturile arheologice din peștera Cioarei, jud. Gorj, punând în evidență existența unui vechi nivel Musterian. Printre descoperirile mai spectaculoase din peștera Cioarei se numără cele mai vechi recipiente din lume făcute din stalagmite, în scopul preparării ocrului. În anul 1985 a descoperit într-un vas atribuit culturii Gumelnița, din așezarea de la Ulmeni (jud. Călărași), primul colier de semințe perforate. Apoi, în Peștera cu „incizii”, săpată în calcarele negre din apropierea satului Fanate, comuna Campani, a descoperit o gravură cu două siluete umane realizate în manieră liniară. În Peștera Cizmei, situată în apropierea satului Ribicioara (jud. Hunedoara), a găsit gravuri rupestre, iar în Peștera Popii, situată la intrarea în defileul Sohodol dinspre comuna Runcu (jud. Gorj), a descoperit pictura rupestră a două siluete umane de dimensiuni mari, precum și alte două reprezentări umane de dimensiuni mai mici. În anul 1983 a făcut publică descoperirea unor resturi de pâine carbonizată, din așezarea de la Celei-Corabia (jud. Olt). Ulterior efectuează săpături arheologice în așezarea de la Poiana Cireșului (Piatra Neamț), de unde colectează un impresionant material litic și faunistic, fiind identificate obiecte de artă și podoabe de o importanță inestimabilă (amulete din oase cu o scriere arhaică incizată). Cercetările continuă și astăzi. (47)
Mihalache Brudiu face un studiu amănunțit asupra paleoliticului superior și epipaleoliticului din Moldova (pentru așezările de pe malul Prutului, de la Crasnaluca, Cotu Miculițel, Puricani, Țepu, Mălușteni etc.), scoțând la lumină principala arie de răspândire a așezărilor din aceste perioade istorice, cât și armele, uneltele și tipurile de așezări folosite. De asemenea, studiază numeroși tumuli din sudul Moldovei, atribuindu-le origini diferite, de la indo-europenii de altădată până la turanicii târzii. (48)
Ruxandra Alaiba a analizat în lucrarea Cultura Cucuteni în Podișul Bârladului fenomenul cultural Cucuteni din Moldova, pe segmentul central al regiunii, punând în evidență aria de răspândire, tehnologia, cultura și spiritualitatea acestei civilizații. Ea realizează atât săpături arheologice în Moldova, cât și pe malul drept al Nistrului, alături de colegii din Basarabia. (49)
Ștefan Cucoș întocmește un studiu privitor la începuturile perioadei de tranziție de la eneolitic la epoca bronzului în zona subcarpatică a Moldovei. Într-o altă lucrare tratează Câteva considerații la unele probleme ale eneoliticului final de la est de Carpați. A identificat și aria de răspândire a fazei Cucuteni B, în zona Subcarpatică a Moldovei. (50)
Cătălin Bem, cercetător la Muzeul Național al României, datează cu ajutorul metodei radiocarbon, ariile culturilor Boian-Gumelnița-Cernavodă I și Precucuteni-Cucuteni-Tripolie. Au fost astfel departajate clar, din punct de vedere cronologic, diferențele temporale dintre culturile evidențiate arheologic și au fost precizate etapele succesive ce s-au desfășurat în acest diapazon preistoric. (51)
Cornelia-Magda Mantu (Lazarovici) a efectuat săpături arheologice în apropiere de Iași, în situl eneolitic de la Scânteia. În cadrul tezei de doctorat a tratat Cronologia absolută a culturilor neolitice din România și relațiile lor cu lumea egeo-anatoliană. Și-a extins apoi studiul asupra întregului complex cultural Cucuteni-Tripolie și asupra relațiilor și sincronismelor acestuia cu alte culturi contemporane din bazinul Mării Negre. (52)
Profesorul universitar ieșean Nicolae Ursulescu este coordonator al importantelor șantiere studențești de la Mihoveni, jud. Suceava, Tg. Frumos și Isaiia, jud. Iași. A analizat interferențele și sintezele culturale ale siturilor studiate, precum și unele simboluri oculte numerologice identificate în tezaurul statuar de la Isaiia. A publicat lucrări despre sanctuarul sacru, vechi de peste 6000 de ani, de la Isaiia și a adus noi date referitoare la complexele de cult din mediul pre-cucutenian. La acestea se mai adaugă și un studiu semnificativ privind exploatarea sării de saramură în neoliticul timpuriu la Solca, jud. Suceava, precum și un altul despre începuturile istoriei pe teritoriul României. (53)
(va urma)
Note bibliografice
33. Marin Nica, Reprezentările antropomorfe în cultura Vădastra, descoperite în așezările neolitice de la Hotărani și Fărcașele, Jud. Olt, Oltenia II, 1980; idem, Reprezentarea pieselor de îmbrăcăminte pe figurinele antropomorfe ale culturilor neolitice Vădastra și Boian din Oltenia, Oltenia, seria a III-a, an IV, 2000, nr. l-2, p. 29,30,31.
34. Nica Marin, Simona Lazăr, D. Bondoc, B. Tănăsescu, ,,Cârcea – la Hanuri, Jud. Dolj”, în Cronica Cercetărilor Arheologice din România. Campania 1998; Nica, Marin, S. Lazăr, D. Ridichie, D. Băltean, ,,Raport asupra săpăturilor arheologice de la Cârcea, punctul Hanuri – campania 2000”, în Oltenia. Studii și Comunicări, Arheologie-Istorie, 13, 2001, p. 7-22
35. Marinescu-Bîlcu Silvia, Cultura Precucuteni pe teritoriul României, București; Dansul ritual în reprezentările plastice neo-eneolitice din Moldova, în Sciv, 2, 1974, p. 8, pp. 167-179; 1976 – Relațiile între culturile Precucuteni și Boian-Gumelnița, SCIV, 27, 3, p. 347-354; 1977 – Câteva observații asupra sculpturii în lut a culturii Hamangia și influența ei asupra plasticii culturii Precucuteni, Peuce, VI, p. 13-17; 1981 – Tîrpești. From Prehistory to History in Eastern Romania, BAR-International Series, 107. Oxford; 1986 – Dansul ritual în reprezentările plastice neo-eneolitice din Moldova, in SCIVA, p. 3
36. Dumitrescu Vladimir, Vulpe Al., Dacia înainte de Dromihete, Editura științifică și Enciclopedică, București, 1988.
37. Comșa Eugen, Figurinele antropomorfe din epoca neolitică, București, 1995; idem, Viața oamenilor din spațiul carpato-danubiano-pontic în mileniile 7-4 î.H., 1997
38. Gh. Lazarovici, Neoliticul Banatului, în colecția BMN, III, Cluj, 1979; Gh. Lazarovici, Cultura Vinca în România, 1991; Lazarovici Gh., Zoia Maxim, Gura Baciului, Monografie arheologică, Cluj Napoca, 1995; Lazarovici Gh., Drașovean Fl., Maxim Zoie, Parța, 2001. Lazarovici, Gh.; Kalmar, Zoia, Tărtăria, Cluj Napoca; Gh. Lazarovici, Fl. Drașovean, Z. Maxim, Parța. Monografie arheologică, Vol. I; vol. 1.2; Waldpress, BHAB, 12, 2001
39. Sabin Adrian Luca, Nicolae Gudea: Repertoriul Arheologic al Județului Sălaj; Sabin Adrian Luca: Descoperiri Arheologice din Banatul Românesc. Repertoriu; Sabin Adrian Luca: Repertoriul Arheologic al Județului Hunedoara; Sabin Adrian Luca: Sfârșitul Eneoliticului pe teritoriul intracarpatic al României. Cultura Bodrogkeresztur; Sabin Adrian Luca (Coord.): Cercetările arheologice preventive De La Turdaș-Lunca (Jud. Hunedoara). Campania 2011; Sabin Adrian Luca, Zeno Karl Pinter, Adrian Georgescu: Repertoriul Arheologic al Județului Sibiu (Situri, Monumente arheologice și istorice); Sabin Adrian Luca, Cristian Roman, Dragoș Diaconescu: Cercetări Arheologice în Peștera Cauce; Sabin Adrian Luca, Cosmin Suciu – Migrations And local Evolution In The Early Neolithic in Transylvania: The Typological-Stylistic Analysis And The Radiocarbon Data. în Michela Spataro, Paolo Biagi (Ed.) – A Short Walk Through The Balkans: The First Farmers Of The Carpathian Basin And Adjacent Regions, 2007; Sabin Adrian Luca. Cosmin Ioan Suciu: The Eneolithic Fortification System of Turdș-Luncă, Hunedoara County, Romania, în Pradziejowe osady obronne w Karpatach, 2015
40. Babeș Mircea, Statuetele geto-dacice de la Cârlomănești, JudețuI Buzău, în SCTVA, 3. 1997, p. 319-352
41. Ghimbutas Maria, The Gods and Goddesses of Old Europe, 7000-3500 B.C.; Myths, Legend and Cult, London, 1977; idem, Civilizația Marii Zeițe și cavalerii Războinici, 1997
42. Laszlo Attila, Cercetări arheologice în așezarea Cucuteni A-B de la Huși, Arh. Mold., IV, 1966, p. 7-22; idem, Datarea prin radiocarbon în arheologie, București, 1997
43. Monah Dan, Datarea prin C14 a etapei Cucuteni A2, SCTVA, 29, I, 1977, p.33-41; 1982 – O importantă descoperire arheologică în «Arta» Nr.7-8. p.11-13; Săpăturile arheologice din tell-ul cucutenian «Dealul Ghindaru», comuna Poduri, județul Bacău, CA, V, p. 9-22; Monah Dan, Cucoș Ștefan, Așezările culturii Cucuteni din România, 1985, Iași; 1997 – Plastica antropomorfă a culturii Cucuteni-Tripolie; Monah Dan et all, Cucuteni. The last great chalcolithic civilization of Europe, Archaeological Museum of Thessaloniki, 1997, Athen.
44. Păunescu Al., Ripiceni-Izvor, 1966: Evoluția uneltelor și armelor de piatră cioplită descoperite pe teritoriul României, 1970; Paleoliticul și epipaleoliticul de pe teritoriul Moldovei cuprins între Carpați și Siret 1998; Paleoliticul și mezoliticul de pe teritoriul Moldovei cuprins între Siret și Prut; Paleoliticul și mezoliticul din spațiul cuprins între Carpați și Dunăre, 2000; Paleoliticul și mezoliticul din spațiul transilvan, 2001; Paleoliticul și mezoliticul de pe teritoriul Dobrogei, 2003.
45. V. Chirica, The Gravettian in the East of the Romanian Carpathians, BAI, III, Iași, 1989, 239 p. 6; Chirica, I. Borziac, N. Chetraru, Gisements du Paleolithique superieur ancien entre le Dniestr et la Tissa, BAI, V, lași, 1996, 335 p.; Al. Păunescu, P. Sadurschi, V. Chirica, Repertoriul arheologic al județului Botoșani, vol. I-II, București, 1976, 375 p.; V. Chirica, M. Tanasachi, Repertoriul arheologic al județului Iași, vol.I-II, Iași, 1984; 1985, 570 p.
46. Borziac, I., Otte, M., Noiret P., Piese de artă paleolitică și de podoabă de la stațiunea paleolitică cu mai multe niveluri de locuire Cosăuți din zona Nistrului Mijlociu, Revista arheologică, 2, 1998, p. 5-27
47. Marin Cârciumaru, Câteva aspecte privind oscilațiile climatului din Pleistocenul superior în sud-vestul Transilvaniei, SCIV, 24, 2, p. I 79-205; 1985, Le collier de semences d’Ulmeni (culture de Gumelnița), Dacia, N.S., XXIX, 12, p. 125-127; 1996, Paleoetnobotanica. Studii în Preistoria și Protoistoria României (Agricultura preistorică și protoistorică a României), Editura Glasul Bucovinei, Helios, Iași, 1996, 201 p., 61; Marin Cârciumaru, Petru Brijan, 1989, Gravurile rupestre din „peștera cu incizii”, SCIVA, 40, I, p. 73-8 I; Marin Cârciumaru, Mircea Nedopaca, 1988, Gravurile rupestre din peștera Cizmei, Thraco-Dacica, IX, p. 181-196; Marin Cârciumaru, Radu Cârciumaru, 2000, Prehistoric Cave Painting in Romania. Millenium III, A Workshop of Ideas and Projects for European Integration and Global Civilisation, Bucharest, p. 171-190
48. Mihalache Brudiu, Paleoliticului superior și epipaleoliticul din Moldova. Studiu arheologic, în Biblioteca de Arheologie, București, 1974; idem, Lumea de sub tumulii din sudul Moldovei. De la indo-europeni la turanicii târzii – mărturii arheologice, București, 2003
49. Alaiba Ruxandra, Complexul cultural Cuctueni-Tripolie. Meșteșugul olăritului, Ed. Junimea, Iași, 2007
50. Cucoș Ștefan, O așezare neolitică în bazinul Trotușului, Mem Ant, II. 1969, p. 481-486; 1980 – Începuturile perioadei de tranziție de la eneolitic la epoca bronzului în zona subcarpatică a Moldovei, AMN, XIX, p. 253-260; 1989 – Câteva considerații la unele probleme ale eneoliticului final de la est de Carpați, Carpica, XX, p. 61-67; 1999 – Faza Cucuteni B în zona Subcarpatică a Moldovei, Piatra Neamț
51. Bem Cătălin, Elemente de cronologie radiocarbon. Ariile culturilor Boian Gumelnița – Cernavodă I și Precucuteni-Cucuteni-Tripolie, CA, XI, I, 1998-2000, p. 337-359
52. Mantu, Cornelia-Magda, Cronologia absolută a culturilor neolitice din România și relațiile lor cu lumea egeo-anatoliană, în CI, XVII-I. 1998. p.83-100; 2000 – Cucuteni-Tripolye cultural complex; relations and synchronism with other contemporaneaus cultures from the Black Sea area, SAA, VII, p. 267-284
53. Ursulescu, Nicolae, La Roumanie du sud-est zone d’inteferences et de fusions culrurelles, CA, XI, partea I, 1998-2000. p. 317-320: Începuturile istoriei pe teritoriul României, Iași; Dovezi ale unei simbolistici a numerelor în Cultura Precucuteni, in Memoria Antiquitatis, XXII, Piatra Neamț, 2000, pag. 51-69; lnterferențe și sinteze culturale (migrațiile în neo-eneolitic) vol I, p. 339; Exploatarea sării din saramură în neoliticul timpuriu la Solca (Jud. Suceava), SCIVA, 3, 1977, p. 307-317: Despre vechimea reprezentărilor masculine în neo-eneoliticul din România, în BAI, vol. I, 2000; Ursulescu, N.; Merlan Vicu, 1996 – Isaiia, comuna Răducăneni, județul Iași, Cronica Cercetărilor Arheologice, București, p. 32; 1998; Isaiia, comuna Răducăneni, județul lași, Cronica, p. 61; 1999 – Isaiia, comuna Răducăneni, județul Iași, Cronica, p. 160-163; 2000 – Isaiia, Comuna Răducăneni, Județul lași, în Cronica Cercetarilor Arheologice, București, 1997, p. 32, pl. XXIV, p. 110-111; 2000 – Isaiia, comuna Răducăneni, județul Iași, Cronica, p. 158-159; 2002 – Un sanctuar de acum 6000 de ani, Magazin lstoric, XXXVI, 5, p. 73-76; Ursulescu, N.; Boghian, Dumitru, Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice din așezarea precucuteniană de la Târgu-Frumos, județul Suceava, 1997-1998, CC, III, p. 13-21; Ursulescu, N., Boghian, D., Cotiuga, V; Merlan, Vicu, Noi date privind complexele de Cult din cultura Precucutenieni, în «Sargeția», XXX, 2001-2002. p. 61-78 Citiți partea a treia a articolului
Citiți și:
Istoria oficială a României este răsturnată! Descoperiri bulversante!
yogaesoteric
20 iulie 2018