Costurile neștiute de miliarde de euro de la Cernavodă

România va cheltui aproape 4,8 miliarde de euro pentru construcția unor depozite pentru deșeurile radioactive și pentru dezafectarea reactoarelor de la centrala atomoelectrică de la Cernavodă iar anual va plăti în jur de 5,7 milioane de euro pentru activități de pre-depozitare în siguranță și de gestionare în siguranță a deșeurilor radioactive, conform Strategiei naționale pe termen mediu și lung privind gestionarea în siguranță a combustibilului nuclear uzat și a deșeurilor radioactive.

Cea mai mare cheltuială se referă la amplasarea, proiectarea, construirea, punerea în operare, operarea, închiderea depozitului geologic de adâncime, costul estimat fiind de 2,8 miliarde de euro pe baza studiilor realizate de ANDR în cadrul Programului de depozitare geologică. Sursa de finanțare o reprezintă Fondul de gestionare în siguranță a deșeurilor radioactive produse prin operarea și dezafectarea fiecărei unități nuclearoelectrice în speță depozitarea definitivă a deșeurilor radioactive generate, conform HG nr. 1080/2007.

Pentru amplasarea viitoarelor depozite s-au luat în calcul trei zone: Saligny, Cernavodă și Mireasa. În urma interpretării rezultatelor programului de investigare, amplasamentul Saligny a fost stabilit ca preferat pe baza următoarelor considerente: bariera naturală este similară celei din amplasamentul Cernavodă, oferind rezerve suficiente de securitate; stabilitatea amplasamentului din punct de vedere hidrogeologic; situarea amplasamentului peste cota maximă de inundație; situarea în interiorul razei de excludere a CNE Cernavodă; distanța de transport este minimă, există posibilitatea transportului în afara drumurilor publice; costuri scăzute în privința transportului deșeurilor radioactive către DFDSMA (Depozite Finale de Deșeuri Slab și Mediu Active).

Până în prezent, s-au efectuat investigații detaliate care au condus la o mai bună înțelegere a performanțelor amplasamentului Saligny. De asemenea, au fost elaborate și actualizate, pe baza recomandărilor misiunilor independente ale experților AIEA, documentațiile tehnice de securitate radiologică. Rezultatele preliminare ale documentațiilor tehnice de securitate radiologică au demonstrat, prin marje de securitate semnificative, faptul că amplasamentul Saligny posedă caracteristici care corespund cerințelor de securitate radiologică impuse de către organismul de reglementare. Necesitatea construirii acestor depozite rezidă din faptul că în procesul de operare și întreținere a celor două unități existente la CNE Cernavodă se generează deșeuri radioactive LILW-LL. Aceste deșeuri radioactive includ rășini schimbătoare de ioni uzate care provin din sisteme care nu sunt în contact cu combustibilul nuclear, plus unele rășini în contact cu combustibilul nuclear, în funcție de durata de operare și istoria de iradiere, filtre, bare de control reactivate și alte componente. Cantități suplimentare de deșeuri radioactive LILW-LL urmează a fi generate în viitor, când unitățile nucleare vor fi retehnologizate pentru a se prelungi durata de operare. Aceste deșeuri radioactive vor fi în mare parte formate din componente metalice ale reactoarelor, inclusiv tuburi de presiune, tuburi Calandria etc.

Din operarea și întreținerea Unităților 1 și 2, aflate în operare comercială la CNE Cernavodă, se generează aproximativ 100 metri cubi/an – volum necondiționat de deșeuri radioactive LILW-SL, fiind de așteptat ca această cantitate să se dubleze atunci când toate cele patru reactoare vor fi în operare. Cantități mai mari de deșeuri radioactive LILW-SL vor fi generate în viitor, atunci când Unitățile 1 și 2 vor fi retehnologizate în vederea prelungirii duratei de operare. În urma procesului de retehnologizare a unei unități CANDU va rezulta un volum de aproximativ 1.200 metri cubi de deșeuri radioactive LILW-SL.

Alte sume consistente se vor aloca pentru dezafectarea celor două unități de la centrala atomoelectrică de la Cernavodă dar și pentru viitoarele unități, 3 și 4. Costul pentru primele două va fi de 962,5 milioane de euro iar pentru 3 și 4 de 895 milioane de euro. Scenariul de referință privind gestionarea combustibilului nuclear uzat și a deșeurilor radioactive se bazează pe faptul că în România acestea sunt generate de următoarele activități:

a) Operarea, retehnologizarea și dezafectarea Unităților U1 și U2 de la CNE Cernavodă. Se estimează că durata minimă de implementare a proiectelor de retehnologizare este de doi ani per unitate și că în urma retehnologizării, fiecare unitate va funcționa în condiții de siguranță, conform parametrilor de proiect, pentru încă un ciclu de viață , respectiv 25 de ani. Fiecare unitate de la CNE Cernavodă își va încheia perioada de operare comercială după 52 de ani de la punerea în funcțiune respectiv 50 de ani de operare, plus 2 ani pentru retehnologizare. Unitatea 1 va fi oprită definitiv în vederea dezafectării în 2049, Unitatea 2 în 2059;

b) Unitățile U3 și U4, aflate în conservare la CNE Cernavodă, vor deveni operaționale conform Strategiei Energetice a României. Aceste unități vor fi, de asemenea, retehnologizate în viitor, pentru a prelungi durata lor de operare pentru încă un ciclu de viață, respectiv 25 de ani. În perioada 2017-2021, Ia CNE Cernavodă se desfășoară prima fază de definire a Proiectului de Retehnologizare a Unității I, CNE Cernavodă. Aprobarea studiului de fezabilitate pentru Proiectul de Retehnologizare va permite extinderea duratei de viață totală a unității la 60 de ani. Aceeași dezvoltare este prevăzută și în cazul U2, U3 și U4;

c) Operarea și dezafectarea instalațiilor nucleare și radiologice deținute de Institutul de Cercetări Nucleare din Pitești, sucursală a Regiei Autonome Tehnologii pentru Energia Nucleară – RATEN;

d) Operarea și dezafectarea instalațiilor radiologice deținute de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei;

e) Operarea și/sau dezafectarea instalațiilor radiologice deținute de micii titulari de autorizație din domeniu.

123,7 milioane de euro va costa asigurarea capacității de depozitare intermediară a combustibilului nuclear uzat pe amplasamentul CNE Cernavodă prin extinderea capacităţii de depozitare DICA, 75 milioane de euro amplasarea, proiectarea, construirea, punerea în operare, închiderea a 8 celule DFDSMA (construcția acestora este planificată până în 2028).

Citiți și:
În România au dispărut două reactoare nucleare și nimeni nu se sesizează de asta! «Părintele» centralei de la Cernavodă face dezvăluiri incendiare
Ce am fost în 1989 și ce-am ajuns după 32 de ani?!?

yogaesoteric
13 mai 2022