Cromoterapia

de profesor yoga Gregorian Bivolaru
 

Introducere 
 
Să vindeci folosind drept medicament culorile pare, la prima vedere, subiectul unui film S.F. Şi totuşi aceasta este realitatea. Durerile provocate de o artrită pot fi atenuate la maximum iradiind zona cefei cu o lumină de culoare roşie, timp de 20 de minute. Cu o „reţetă” relativ asemănătoare se pot trata arsurile, astmul, celulita, sechelele unui traumatism, crizele hemoroidale, starea de iritabilitate, depresia psihică etc.

Terapia cu ajutorul culorilor este un mijloc de tratament simplu (este nevoie doar de o lampă şi de un filtru colorat) natural, eficace şi… foarte revoluţionar. „Este o formă de medicină energetică, bazată pe dirijarea asupra zonei bolnave sau dureroase a unei raze de lumină colorată, în funcţie de afecţiune. Fiecare culoare stimulează redresarea echilibrului energetic din zona afectată. Raza colorată nu acţionează prin puterea sa de penetrare, ci prin capacitatea de a se integra în sistemul de apărare al organismului nostru. Ea nu agresează organismul aşa cum se petrece în cazul medicamentelor, ci induce corpului o capacitate mai mare de rezistenţă (deci o reacţie) la boală.”, spune medicul francez Christian Agrapart.

Cromoterapeuţii pot aduce deja dovada a numeroase cazuri de vindecare, dar  poate fi folosită cu succes, de asemenea, şi în viaţa de zi cu zi. Ştiţi, de exemplu, că, dacă sunteţi o fiinţă care se confruntă frecvent cu stări depresive, trebuie să vă îmbrăcaţi cât mai des în veşminte de culoare ROŞIE, pentru a face să dispară aceste stări penibile? Dacă aveţi însă probleme cu digestia, va fi foarte bine să preferaţi, în vestimentaţie, culoarea GALBEN. VERDELE va fi deosebit de util în cazul în care doriţi să scăpaţi, fără somnifere, de o rebelă insomnie.
Aplicând oricare dintre aceste indicaţii, veţi recurge spontan la una dintre cele mai străvechi practici medicale ale lumii: terapia prin culori sau CROMOTERAPIA.
Simbolistica culorilor este cunoscută din cele mai vechi timpuri şi semnificaţia celor mai multor culori a rămas aproape neschimbată.

În Egiptul Antic – faimosul zeu THOT era stăpânul culorilor şi le utiliza rând pe rând sau într-o fascinantă concertare pentru a trezi, amplifica sau întreţine facultăţile spirituale latente la marea majoritate a fiinţelor umane ignorante şi obtuze.
Prin intermediul culorii GALBEN, zeiţa ISIS îi trezea şi îi amplifica fiinţei umane facultăţile spirituale; forţa vitală de acţiune era, în schimb, dezvoltată de culoarea ROŞU a zeului OSIRIS.

Grecii şi Romanii descoperiseră cu mult înaintea noastră şi foloseau, ceea ce în cazul nostru a avut nevoie de o deplină confirmare ştiinţifică: razele ultraviolete, pe care le utilizau cu o eficienţă extraordinară, aceasta nefiind la o analiză atentă decât o formă particulară de terapie prin culoare.

Chinezii au utilizat şi utilizează mereu indicaţiile sigure, legate de culoare în diagnosticele lor (culoarea pielii, a ochilor, a limbii etc.).

Indienii au contribuit din plin la descoperirea şi răspândirea terapiilor naturale cele mai importante. Astfel, de la indieni ne-au rămas anumite procedee terapeutice perfect naturale, celebre, care de cele mai multe ori utilizează în acelaşi timp plantele medicinale, legumele, fructele, cerealele, dietetica, masajele, anumite procedee pentru curăţire internă, respiraţie dirijată şi controlată, felurite contracţii efectuate la nivelul anumitor zone corporale, variate posturi fizice apte să determine atât efecte terapeutice cât şi anumite stări spirituale şi… CHIAR CULORILE.

Datorită indienilor, care parcticau diferite tehnici YOGA, s-au putut afla pentru prima dată şi stabili exact relaţiile intime dintre diferitele culori şi cei şapte centri esenţiali ai corpului uman care, în tradiţia yoghină se numesc CHAKRA-e, sau altfel spus, focarele secrete în fiinţă ale subtilelor energii ale macrocosmosului, prin intermediul cărora devine posibilă o gamă nebănuită de fenomene paranormale.

Aceste CHAKRA-e principale, atunci când sunt suficient de bine dinamizate, acţionează la unison şi acumulează subtile energii luminoase, DIFERIT COLORATE, pe care apoi le modifică în funcţie de specificul fiinţei, distribuindu-le în universul nostru lăuntric, făcând totodată să acţioneze prin rezonanţă plexurile fiecărei CHAKRA Este, prin urmare, evident că fiecăruia dintre cele şapte CHAKRA-e îi corespunde, în mod dominant, una dintre cele şapte culori de bază ale spectrului luminii albe descompuse prin intermediul unei prisme transparente.

În cazul unei tulburări sau proaste funcţionări determinate în nenumărate situaţii de o slabă energizare a respectivului centru de forţă (CHAKRA), este suficient să se dinamizeze şi să se încarce atât cât este necesar zona corpului corespondentă respectivei CHAKRA, printr-o expunere directă, a cărei durată variază în funcţie de gravitatea dezechilibrului energetic de la acel nivel, la radiaţia luminoasă colorată a culorii corespondete respectivei CHAKRA.
Culoarea stăpâneşte, într-un anume sens, întreaga natură, iar pentru noi, oamenii, după cum susţin specialiştii, culorile se identifică cu viaţa. Într-un univers monocrom, viaţa noastră ar înceta. Între culorile care ne înconjoară şi, respectiv, starea noastră psihică, se stabilesc surprinzătoare corelaţii.
Culoarea preferată de majoritatea oamenilor este albastrul. Urmează în ordine: roşu, oranjul, galbenul şi culorile reci: indigo, albastru şi violetul. Verdele este singura culoare neutră (care nu este nici caldă, nici rece). Primele favorizează procesele de adaptare, având virtuţi stimulatoare asupra noastră, în timp ce culorile din grupa a doua au virtuţi inhibante, neutralizante, sedative.

Capacitatea culorilor de a reflecta lumina este variabilă. Iată mai jos câteva exemple de culori şi proporţia de lumină reflectată de ele: culorile alb şi crem 70 – 80%; verde deschis 57%; albastru închis 40%. Este de la sine înţeles că o cameră va fi cu atât mai luminoasă cu cât va fi vopsită în culori care reflectă mai bine lumina. Dar şi mobilele au un rol în producerea acestui efect. De pildă, lemnul de stejar reflectă 30-50% din lumină, iar lemnul de nuc 10-20%.
Efectele psihologice ale culorilor au fost demonstrate în ultimii ani de mulţi specialişti. Astfel, roşu este o culoare activă, dinamică, exaltând entuziasmul, portocaliu trezeşte veselia şi buna dispoziţie, verdele are efecte calmante, griul închis evocă monotonia şi tristeţea etc.

Un grup de cercetători de la Institul Politehnic din Budapesta au ajuns la nişte rezultate pe cât de interesante, pe atât de neaşteptate, în cursul studierii influenţei culorilor asupra organismului uman. S-a constatat, testându-se pe oameni legaţi la ochi şi aflaţi într-un mediu cromatic diferit, că pulsul, tensiunea arterială şi chiar temperatura corpului se modifică în funcţie de modificările mediului coloristic. În cazul roşului aprins, pulsul se accelerează; într-un mediu de culoare galbenă, bătăile inimii se intensifică mult mai lent; în schimb, în faţa tuturor nuanţelor de albastru, pulsul coboară şi toţi subiecţii au manifestat o stare de somnolenţă. Cercetătorii explică acest fenomen prin acţiunea oscilaţiilor electromagnetice care se modifică în raport cu schimbarea mediului cromatic.

Lumea culorii îşi pune amprenta asupra vestimentaţiei noastre, a alimentaţiei, după cum intervine nemijlocit şi în decorarea interioarelor, în arhitectură, medicină, cosmetică. Echilibrul psihic uman are nevoie de toată gama de nuanţe de culori pe care ni le oferă natura şi, nu întâmplător, imaginăm noi şi noi combinaţii coloristice.

Importanţa culorilor în unele situaţii

Există mai multe metode, foarte simple, la îndemâna oricui, pentru a utiliza culorile atât în vederea ameliorării sănătăţii, cât şi pentru a ne armoniza cât mai deplin fiinţa în mai multe direcţii. Culorile pot fi de asemenea folosite pentru a ne induce şi menţine o stare de bucurie plenară, pentru trezirea potenţialităţilor latente ale fiinţei, cât şi pentru a ne accelera evoluţia spirituală.

Veşmintele

În funcţie de situaţie şi de stările cu care suntem confruntaţi predominant, ne putem efectiv alege îmbrăcămintea în totalitate în funcţie de proprietăţile fiecărei culori şi, bineînţeles, după propriile noastre necesităţi pe care urmărim să le satisfacem. Aceasta se poate face de către oricine, evitând culorile cu efecte nefaste în acel caz.

Pietrele preţioase

Acestea posedă, de asemenea, virtuţi extraordinare. Inconvenientul major în cazul lor este preţul care nu permite din nefericire oricui să-şi adapteze nevoilor sale piatra preţioasă a cărei culoare îi va fi benefică.

Sticlele colorate

Este suficient să ne procurăm sticle obişnuite, colorate însă din fabrică, într-o culoare adecvată intenţiei noastre. O asemenea sticlă colorată având, se înţelege, culoarea pe care o dorim, va fi umplută cu apă obişnuită şi apoi va fi expusă cât mai mult timp la soare, astupată. Această apă va fi apoi băută în locul oricărei alta. Dacă nu reuşim să găsim sticle a căror suprafaţă să fie colorată conform necesităţilor noastre, putem recurge la sticle transparente pe care le vom înfăşura înainte de expunerea la soare în celofan sau ţiplă colorată adecvat.

Lampa de cromoterapie

Orice lampă de mare putere utilizată de fotografi în laboratoarele foto, care este ermetic închisă şi la care se pot ataşa filtre colorate diferit în funcţie de necesităţile noastre. Când o folosim, vom ataşa la ea un filtru din sticlă colorată în funcţie de efectul pe care îl dorim.
La această lumină adecvată ne vom expune complet goi, de la 20 de minute la 3 ore pe zi. Este de la sine înţeles că filtrele la această lampă trebuie să fie interschimbate în funcţie de culoarea aleasă.
Se mai poate utiliza, dacă dispunem, un proiector de diapozitive al cărui bec va fi ales să aibă o putere de la 150 la 400 de watti.
În acest caz, evident, se va ataşa în exterior, deasupra obiectivului, fie un geam de filtru de o culoare adecvată, fie filtre fotografice, în funcţie de culorile existente, adaptate pe deplin cerinţelor noastre.
În lipsa unui proiector de diapozitive, putem utiliza chiar o lupă condensatoare convergentă, urmărind să-i focalizăm focarul mai ales asupra zonei afectate. Evident, în acest caz, înaintea focarului se va aşeza un geam – filtru  de o culoare adecvată cât mai bine situaţiei pe care vrem să o tratăm.

În lumina datelor tradiţionale ale cromoterapiei, eşecul multor tratamente în cazul anumitor afecţiuni rezultă din blocarea şi stagnarea energiei vitale la nivelul plexurilor despre care am mai vorbit. În alte cazuri, slaba dinamizare a acestor plexuri face să rezulte o stare de devitalizare care atrage după sine o gamă de perturbări, prin carenţă. În alte cazuri, energizarea diferitelor niveluri ale fiinţei este inegală, unele plexuri fiind atunci supraîncărcate şi generând preponderenţe, astfel că prin aceasta rezultă dezechilibre şi chiar afecţiuni.
 
Utilizând CROMOTERAPIA în mod inteligent, după ce în prealabil ne-am conştientizat precis carenţele şi preponderenţele, vom reuşi să reechilibrăm fiinţa, compensând diferitele niveluri afectate datorită stagnării sau a slabei dinamizări, energizând plexul corespondent prin expunerea directă a zonei respective la anumite radiaţii colorate, mai mult sau mai puţin intense.
 
În prealabil, este însă necesar să ne facem un bilanţ al sănătăţii, utilizând indicaţiile pe care ni le dau culorile, deoarece atunci când este făcut corect, el ne va permite să evaluăm potenţialul vital, atât la noi cât şi la o fiinţă umană pe care dorim să o ajutăm, apreciindu-i astfel posibilităţile de recuperare.
Această analiză, corect făcută, ne va permite, de asemenea, să decelăm sau să intuim cauzele organice sau psihice ale dezechilibrului.

Modalitatea universală utilizată pentru a produce vindecări prin intermediul cromoterapiei este proiecţia radiaţiilor colorate, concertate, în funcţie de carenţele noastre, asupra ansamblului corpului nud. Dacă dorim ca rezultatele să fie accelerate, vom focaliza aceste radiaţii de puternică intensitate, de culoarea care este necesară, asupra zonei, organului sau sectorului afectat, mai ales dacă urmărim destinderea şi relaxarea.
În mod egal se recurge la iradieri prin focalizare punctuală asupra anumitor plexuri atunci când este vorba să se deblocheze energia stagnată sau în inerţie, mai ales când dorim să vindecăm unele afecţiuni precise.
Expunerea se face direct pe pielea goală, dacă nu există contraindicaţii, nuditatea fiind necesară. În unele cazuri este posibil să se trateze mai multe plexuri în acelaşi timp prin iradieri focalizate, recurgându-se la două sau mai multe proiectoare cu culori diferite, aceasta mai ales în cazul unui dezechilibru profund.
 
Notă

În cazurile în care pentru aceeaşi maladie sunt indicate două culori diferite, se va lucra pe rând cu fiecare şi nu simultan. În acest caz, după ce se va trata cu o culoare, se va recurge la o altă culoare. Simultaneitatea utilizării mai multor culori focalizate se realizează în cazul în care tratăm dezechilibrul mai multor plexuri, mai ales în situaţia unor tulburări grave.

 
Fragment preluat din lucrarea „Cromoterapia” de profesor yoga Gregorian Bivolaru
 
 

Citiţi şi:

Culorile şi semnele zodiacale

Metode de tratament în Ayurveda

yogaesoteric
25 martie 2011