Cum am început să practic yoga la 61 de ani

Mă numesc Cristina T., am 67 de ani, sunt nativă în zodia Berbec şi practic yoga de 6 ani. Prin practica yoga perseverentă am reuşit să-mi ameliorez durerile reumatice din ce în ce mai acute, care adesea culminau cu blocaj motor (nu puteam să mă mişc). De câteva ori am fost adusă acasă de oameni impresionaţi de neputinţa mea de a face un pas înainte, aceasta din cauza unei dislocări a vertebrei a 5-a. Aceasta nu era totul. Sufeream şi de coxartroză, spondiloză, spasmofilie, osteoporoză, reumatism poliarticular. Tratamentele tradiţionale cu injecţii erau greu de suportat, producând noduli care, practic, duceau la întreruperea tratamentului (nu mai suportam injecţiile care deveneau foarte dureroase).

În absenţa înţelepciunii, suferinţa este cel mai bun profesor

Poate vă întrebaţi cum am început să practic yoga. Vă asigur că destul de greu şi cu timiditate. A trebuit să trec peste prejudecăţi cum ar fi: vârsta înaintată, rigiditatea corporală, ce vor spune alţii, renunţarea la carne etc.

Rolul decisiv l-a avut fiul meu, Gabriel, care practica Yoga şi renunţase deja la carne, (lucru pe care nu l-am înţeles la început şi din cauza căruia ne-am certat). Până la urmă am început să gătesc separat pentru fiul meu, dar, din când în când, încercam să-l păcălesc: fierbeam carne în supă şi apoi o scoteam ca să nu o vadă… dar întotdeauna îşi dădea seama şi ne certam.

Certuri, văicăreli… „mă doare aici, mă doare colo”… şi ripostele prompte ale fiului meu: „mamă, urmăreşte să practici yoga!” şi îmi arăta câteva asane, ca de exemplu Vajrasana. După încercări repetate am reuşit să stau câteva minute în posturile yoga mai uşoare, cum era aceasta, fiind asistată de fiul meu, respectând indicaţiile şi având grijă cu ceea ce îmi era contraindicat.

Prejudecăţile sunt obstacole pe calea evoluţiei

După o perioadă, am observat că mă simţeam mai bine. Au apărut şi efectele. Am devenit curioasă. Am început să-l descos pe fiul meu ca să aflu mai multe. Spre surprinderea mea, brusc, fiul meu a devenit foarte ocupat şi nu mă mai asista deloc, nu mai avea răbdare ca înainte.

Mă trimitea pur şi simplu la cursurile de Yoga, spunând: „Mamă, du-te la cursul de Yoga şi vezi cum este acolo! Sunt instructori buni şi-ţi va fi mai uşor dacă practici asanele în grup.” Dar acest lucru mă speria şi mai tare. Cum să mă duc eu acolo? Cum? Ca să mă fac de râs? Iar văicăreli, iar discuţii, iar apoi, inevitabil, a urmat hotărârea ca din toamnă să urmez cursul în mod regulat. Şi totuşi prejudecăţile au fost mai puternice şi astfel am amânat timp de doi ani înscrierea mea la cursul de Yoga.

Fiul meu nu mă mai asista la nimic, spunându-mi: „Mamă, te-am ajutat cât s-a putut, nu vreau să te conving eu, trebuie să te convingi tu singură, altfel vei renunţa înainte de a începe.”

Aceste cuvinte ale fiului meu m-au pus pe gânduri. Curiozitatea fiind totuşi mare, am ajuns în final la cursul de Yoga.
Am început să practic perseverent şi rezultatele nu au întârziat să apară. Acum fiul meu îmi dădea din nou explicaţii şi avea din nou răbdare şi timp pentru mine.

Transformările interioare le atrag pe cele exterioare

Atmosfera din casă s-a schimbat foarte mult, era armonie, linişte, iar discuţiile şi-au schimbat tematica. Între timp, m-am plictisit să gătesc separat pentru mine şi pentru fiul meu şi am început să gătesc fără carne, aproape fără a-mi da seama. Hotărârea definitivă de a renunţa la carne avea să vină însă, după o experienţă nefericită.

Sărbătoarea Crăciunului am petrecut-o împreună cu rudele şi am făcut o severă intoxicaţie alimentară, datorită consumului excesiv de carne. Am gustat câte puţin din fiecare, totul fiind proaspăt gătit în casă, deci nu avea cum să fie alterat. Şi totuşi, era evident că intoxicaţia fusese de natură alimentară.

Explicaţia fiului meu m-a făcut să realizez cu adevărat ce înseamnă o alimentaţie sănătoasă, fără carne. „Sigur că te-ai intoxicat, dacă ai mâncat din nou carne, după ce organismul tău începuse să elimine toxinele.”

Deodată, vălul de pe ochii mei a căzut şi am văzut limpede. Acum poate să fie şi carne de fazan că nu mai mănânc, doar nu am să mă îmbolnăvesc de dragul cuiva, să fiu în ton cu ceilalţi.

În prezent am 54 de kilograme şi mă simt plină de vitalitate şi energie, cum nu m-am simţit nici la 40 de ani. Sunt foarte activă şi, pe lângă preocupările mele,  am avut grijă şi de nepoţelul meu care a „furat” câte puţin iar acum, la vârsta de 8 ani, execută unele asane chiar foarte corect. Din toamnă îl voi aduce şi pe el la cursul de Yoga, ceea ce este o bucurie şi pentru el şi pentru mine.

“Dacă eu, la 61 de ani, am reuşit să practic yoga, atunci oricine o poate practica cu succes”

Chiar dacă m-am hotărât mai târziu, îmi pare foarte bine că m-am înscris la acest curs. Nu contează vârsta. Totul este să mergi şi să vezi tu, cu ochii tăi şi cu sufletul deschis. Dacă îţi doreşti din toată inima, vei reuşi. Acesta este şi motivul pentru care am vorbit despre mine: dacă eu, la 61 de ani, am reuşit să practic Yoga,  atunci oricine o poate practica cu succes.
Începând din anul întâi am fost la simpozionul de yoga de la Herculane, la tabăra spirituală de vară din Costineşti, iar în luna decembrie 1995 am ajuns şi la Durău, în prima tabără de parapsihologie susţinută de Claudiu Trandafir. Nu am pierdut nici următoarele ediţii ale taberei de parapsihologie, iar la  taberele spirituale de la Herculane şi de la Costineşti am fost mereu prezentă.

În încheiere, pot spune cu sinceritate că viaţa mea a fost cu adevărat transformată în bine, atât din punct de vedere fizic, cât şi psihic şi mental. Sunt mult mai echilibrată, mai optimistă şi chiar mă simt fericită.

Între timp, am descoperit şi Ayurveda şi miracolul plantelor de leac şi astfel am eliminat răceala, gripa şi durerile de cap. Am învăţat să mă cunosc mai bine pe mine şi să pun preţ pe sănătate. Yoga a devenit pentru mine sănătate, vitalitate, forţă. M-a învăţat să iubesc totul în jurul meu. O recomand tuturor tinerilor, elevilor în special, pentru că dezvoltă mintea şi organismul.

Mulţumesc sincer, din tot sufletul şi din toată inima mea DIVINULUI, lui Grieg (profesor yoga Gregorian Bivolaru), instructorilor de yoga, lui Claudiu şi Simonei Trandafir pentru că au contribuit la evoluţia mea. Vă iubesc pe toţi şi vă mulţumesc!

*****
Trimite-ne şi tu relatări despre trăirile tale spirituale pe adresa

redactie@yogaesoteric.net

.  Cele mai frumoase scrisori de la cititori vor fi publicate pe site-ul nostru, iar relatările spirituale extraordinare vor fi premiate.

yogaesoteric