Curiozități despre Japonia

 

Japonia are o cultură total diferită, care o face să fie unică printre țările de pe glob. O țară uimitoare, cu unele obiceiuri și tradiții care trezesc admirația, în timp ce altele nedumeresc. O călătorie în Țara Soarelui Răsare este plină de surprize și inedit, o provocare pentru imaginație. Vă prezentăm în continuare câteva dintre curiozitățile care fac parte din cotidianul nipon.

Din clasa întâi până în a VI-a se predă o materie numită „Drumul spre bunul simț”, în care elevii învaţă comportamentul civilizat și manierele de bun simţ.

Nu rămâne niciun elev repetent din clasa întâi până în clasa a VII-a, fiindcă scopul este educația și implantarea principiilor și nicidecum stocarea de informaţii.

Japonezii, cu toate că sunt considerați printre cei mai bogați oameni din lume, nu angajează femei pentru curăţenie sau dădace pentru creșterea copiilor, părinţii sunt primii răspunzători de educația acestora.

Elevii japonezi, zilnic, timp de 15 minute, fac curat în școlile lor împreună cu educatorii, învăţătorii și profesorii, ceea ce a determinat apariția unei generații modeste și atente la fenomenul curăţenie și igienă.

Fiecare elev japonez are tot timpul la el periuța de dinți, cu care își spală dinții după ce mănâncă, astfel învățând de mic cum să să își întrețină igiena.

Profesorii iau masa cu 30 de minute înaintea elevilor, ca să fie siguri că mâncarea este bună.

Gunoierul, în Japonia, este cunoscut sub numele de „inginer sanitar” și are un salariu de 5.000 până la 8.000 de dolari. Pentru a ocupa acest post, candidatul este necesar să treacă o probă scrisă și una orală.

Este interzisă utilizarea mobilului în trenuri, restaurante și locurile publice cu spații închise, unde mobilul este necesar să fie setat pe modul „bun simț”, aspect care la ei este foarte important.

Dacă te duci la un restaurant cu bufet suedez, vei vedea că fiecare pune în farfuria lui exact atât cât are nevoie – japonezii nu fac risipă și nici nu lasă resturi de mâncare în farfurii.

Metroul japonez

Cu siguranţă aţi văzut filmuleţe sau imagini cu metroul din Japonia, care este atât de aglomerat în timpul orelor de vârf, încât a fost necesar să se angajeze nişte oameni care să te împingă în interiorul metroului, pentru ca uşile să poată fi închise. Ei bine, aceasta nu este singura ciudăţenie. Există câteva trenuri care au vagoane dedicate exclusiv femeilor. De obicei este vorba de primul vagon, care este vopsit în roz aprins şi pe care scrie clar, chiar şi în limba engleză „woman only”. Asta pentru că în aglomeraţia aceea de nedescris, te pomeneai cu tot felul de pipăieli „întâmplătoare”, aşa că femeile au depus plângere, iar statul a hotărât să introducă aceste vagoane speciale, pentru a le proteja. Ciudaţii care iubesc acest „sport” (pipăitul femeilor în metrou) nu au de ce să se plângă, pentru că există cluburi pentru adulţi cu camere special amenajate să arate exact ca un vagon de metrou, unde nişte hostess-e se lasă pipăite pentru nişte sume deloc modeste.

Cluburile „Host Male”

Japonezii sunt nişte fiinţe care îţi pot construi cele mai complicate tehnologii, dar când vine vorba de viaţă personală şi socială au mari probleme. Bărbaţii sunt timizi şi reci, iar femeile tânjesc după o vorbă bună şi după un compliment, fie el şi nesincer. Oamenii nu se privesc în ochi, iar a intra în vorbă cu o persoană străină este considerat foarte nepoliticos. Peste tot vezi grupuri de colegi de muncă ce îşi iau rămas bun după o oră de karaoke într-unul din sutele de baruri de profil din Tokyo. Se despart rece şi distant cu înclinări politicoase de la jumătatea trunchiului. Fără atingeri de mână, fără pupături pe obraz. Nu îşi fac vizite acasă şi nu îşi scot soţiile decât la petrecerile oficiale ale firmei.

Şi pentru că bărbaţii japonezi nu sunt prea galanţi şi nu-şi prea manifestă afecţiunea, au fost inventate cluburile numite Host-Male. Aici, femeile dornice de atenţie plătesc nişte tineri japonezi atrăgători să fie drăguţi cu ele, adică să le zâmbească, să glumească cu ele şi să le toarne şampanie în pahare. Majoritatea cluburilor de acest gen din Tokyo se află în cartierul Kabukicho, un fel de red-district nipon. În faţa acestor host male club-uri sunt aliniaţi băieţi tineri, la patru ace, care încearcă să convingă femeile să intre să bea şi să petreacă alături de ei.

„Maid caffee”

În timp ce femeile frecventează cluburile de tip Host Male, bărbaţii se dau în vânt după Maid Caffee. Aceste cafenele fac parte din localurile de tip Cosplay şi se adresează nu doar tinerilor, ci tuturor fanilor otaku (un fel de tocilari pasionaţi de jocuri de tot felul). Aici, oaspeţii sunt întâmpinaţi de fete drăguţe şi tinere, îmbrăcate în uniforme de servitoare sau în uniforme de şcolăriţe, care le adresează cuvinte gen: „Bine aţi venit acasă, stăpâne” sau „Cu ce vă pot servi azi, stăpâne”. Cele mai multe cafenele de acest tip se află în Tokyo în zona Akihabara, care poartă numele de „oraşul electric”.

Dormitul pe apucate

Japonezii muncesc mult şi se odihnesc puţin. Aşa că să nu te mire dacă ai să-i vezi dormind pe unde apucă. Şi cum drumurile cu metroul sunt destul de lungi, se folosesc de aceasta pentru a mai trage un pui de somn. Nu exagerăm deloc când spunem că într-un vagon de metrou, aproape jumătate din călători sunt retraşi în lumea viselor. Pentru că taxiurile sunt exorbitant de scumpe, tinerii care au pierdut ultimul autobuz sau metrou (majoritatea circulă doar până la miezul nopţii) preferă să se refugieze într-un internet-cafe, unde rămân până a doua zi dimineaţa, când încep să circule mijloacele de transport în comun.

Toalete japoneze

Dacă nu citeşti instrucţiunile, îţi ia ceva timp să îţi dai seama la ce folosesc toate butoanele care, odată accesate, spală, usucă şi parfumează. Au şi butoane de „sunet de tras apa” cu volum reglabil, muzică şi colac cu temperatură reglabilă.

„Love-hotel” şi „Capsule hotel”

Nici când vine vorba de hoteluri, nu-s prea convenţionali. Japonia este singura ţară unde găseşti „love-hotel”-uri la tot pasul. Multe au diverse teme, în funcţie de preferinţele sau fanteziile fiecăruia. Este vorba de nişte hoteluri în care discreţia e cuvânt de ordine, unde îndrăgostiţii se pot refugia pentru o oră, două, sau dacă plătesc mai mult, chiar pentru toată noaptea. Şi există ciudat de multe asemenea hoteluri într-o societate în care dacă te uiţi prea insistent la o femeie, rişti să primeşti o amendă.

Hotelurile capsulă sunt la polul opus, adică pot fi folosite de o singură persoană. Ele arată foarte high-tech şi sunt destul de ieftine, dar cu siguranţă nu sunt recomandate celor claustrofobi. Nu de alta, dar îţi vei petrece toată noaptea într-un fel de container de mărimea unui pat de o persoană, în care libertatea de mişcare îţi este îngrădită. Aceste hoteluri au fost inventate pentru japonezii care pierdeau noaptea prin oraş şi care aveau nevoie de un loc de odihnă până la apariţia zorilor, dar sunt folosite în prezent şi de turiştii care vor să economisească nişte bani sau să trăiască o experienţă inedită. Un pat costă între 30-50 de dolari pe noapte, iar majoritatea hotelurilor de acest gen sunt doar pentru bărbaţi.

Sălile de jocuri (pachinko) şi barurile de karaoke

Nici distracţia japonezilor nu seamănă cu cea din Europa. O mare plăcere a bărbaţilor este aceea de a frecventa „Pachinko”, adică săli de jocuri electronice în care pierd ore în şir. Când intri într-un asemenea loc, care are de obicei câteva etaje, ai să vezi zeci de bărbaţi aliniaţi (sau alienaţi?) care sunt atât de absorbiţi de jocul pe care îl joacă încât nu observă nimic în jurul lor. Şi nu este vorba de copii sau liceeni, ci de oameni de toate vârstele.

Să nu vă închipuiți că cei care câştigă primesc vreun ban. În Japonia sunt interzise jocurile de noroc, aşa că dacă ai câştigat ceva la vreuna din maşinăriile respective, eşti recompensat cu tot felul de obiecte, jucării, animale de pluș, dulciuri sau câte şi mai câte.

Karaoke este un fel de sport naţional al Japoniei. De karaoke aţi auzit cu siguranţă, dar spaţiile rezervate acestei pasiuni japoneze nu sunt aşa cum vi le imaginaţi. Adică nu ai să vezi o sală imensă în care oamenii se dau pe rând în spectacol în faţa unei mulţimi care îi încurajează sau fluieră, ci nişte cabine mai mici, în care încap uneori doar 2-3 persoane. Acestea sunt închiriate cu ora (în jur de 10 dolari de persoană) iar după ce ai plătit primeşti două microfoane şi ai la dispoziţie un set-list de unde poţi alege cam orice melodie îţi trece prin cap. Între timp poţi comanda băutură sau nişte gustări iar la finalul fiecărui cântec, aparatul îţi dă câte o notă în funcţie de cât de bine ai cântat. Această distracţie este foarte populară în Japonia și sunt peste 100.000 de săli de karaoke în toată ţara.

Festivalul penisului

Ei bine da, japonezii au şi un festival al penisului, care se sărbătoreşte anual în oraşul Kawasaki, în prima duminică din aprilie. Nu este o glumă de 1 aprilie iar această ceremonie îşi are originea tocmai prin secolul al 17-lea şi are ca scop invocarea spiritelor care se ocupă de fertilitate, armonie şi noroc. În timpul ceremoniei este expus un mulaj al organului reproductiv masculin în jurul căruia oamenii se roagă pentru ceva: cei căsătoriţi pentru fericire şi armonie în mariaj, iar oamenii de afaceri pentru succes. Din Tokio în Kawaskai se ajunge foarte uşor, în maxim 30 de minute, cu trenul.

Moda japoneză

Moda japoneză este un subiect cu totul aparte. Pentru că în Japonia pot fi văzuți oameni îmbrăcaţi în cele mai ciudate ţinute posibile, în costume în care nu ai putea să te plimbi liniştit prin altă ţară fără să întoarcă toată lumea capul după tine. Cele mai „tari” costume le găseşti în zona Harajuku, care este una dintre atracţiile de neratat ale Tokio-ului. Toaletele tinerilor care-şi fac veacul pe aici par inspirate din filme SF sau de epocă şi sunt accesorizate cu machiaje extravagante şi coafuri sofisticate de catwalk. Ai impresia că ai nimerit la o prezentare de modă haute-couture sau în mijlocul unui concurs de cosplay de la vreo convenţie Comic Con.

În fiecare duminică, sute de tineri fac paradă îmbrăcaţi în costume care mai de care mai speciale şi aşteaptă să fie remarcaţi de producătorii de showuri TV. Unele fete arată exact ca nişte păpuşi scoase din cutie, scopul final al acestei deghizări fiind să arate cât mai „kawaii” (drăguţ, dulce). Există zeci de stiluri şi substiluri, cele mai cunoscute purtând denumiri gen gotic Lolita, punk Lolita, gyaru, kogal, visual key, s.a., iar marfa se găseşte pretutindeni, în special pe renumita stradă Takeshita-Dora.

Multe dintre tinerele japoneze nu mai au look-ul clasic (păr lung şi negru, ten alb, privire sfioasă) cu care suntem noi obişnuiţi. Multe dintre ele sunt obsedate de imaginea vedetelor americane pe care încearcă să le copieze în cel mai mic detaliu. Aşa că se vopsesc blond sau roşcat, îşi încreţesc părul, îşi lipesc gene false şi îmbrăcă nişte ţinute pe care le vezi doar prin videoclipuri americane.

 

Citiți și:

Ce nu știați despre Japonia

Fenomen îngrijorător în Japonia: jumătate din cupluri, indiferent de vârstă, nu întreţin relaţii amoroase cu ființa iubită. Care este motivul?

 

yogaesoteric
12 mai 2019

Also available in: Français

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More