De excepție – Icoana de plumb a Cavalerilor Danubieni descoperită la Cioroiu Nou (jud. Dolj). Află-i povestea!

Icoana de plumb a Cavalerilor Danubieni

Cioroiu Nou este un sat din comuna Cioroiași din județul Dolj al Olteniei și se află în partea de sud-vest a județului, în Câmpia Băileștilor. Nu departe de această localitate s-au descoperit vestigiile unei așezări ce cuprinde mai multe niveluri de locuire (dacic, roman, medieval), dintre care cel mai extins este cel roman, de tip castru.

Aici, pe o suprafaţă de aproximativ 30 de hectare se găseşte cea mai mare fortificaţie romană, ridicată pe o locație traco-geto-dacă cu o vechime de peste 4.000 de ani. Printre descoperirile importante făcute aici se poate aduce în atenția celor interesați o „icoană” din plumb veche de aproape 2000 de ani cu reprezentarea tainicilor Cavaleri Danubieni.

Arheologul Dorel Bondoc spune că în întreaga lume nu există mai mult de 40 de astfel de reprezentări ale acestor cavaleri. Această reprezentare a fost descoperită în cea de a noua campanie de săpături arheologice derulată la situl de la Cioroiul Nou. Ea se poate constitui în dovada clară a existenței cultului mistic al Cavalerilor Danubieni, zeităţi venerate în clandestinitate de daci.

Dezvăluind detalii despre modul de viaţă aristocratic al romanilor, despre ocupaţiile şi distracţiile acestora, aşezarea de la Cioroiul Nou pare, mai mult, să fi fost cel mai important punct de concentrare strategică din Dacia. Ceramica pictată din secolul al III-lea, răspândită în restul Imperiului Roman abia un secol mai târziu, numeroase monede folosite la schimburile comerciale, inscripţii şi cărămizi cu ştampila Legiunii a VII-a Claudia, toate aceste descoperiri definesc Cioroiul Nou drept cel mai important punct de concentrare strategică din zona nord-dunăreană.

Dacă despre modul de viaţă al romanilor cantonaţi în Câmpia Olteniei informaţiile erau oricum bogate, recenta descoperire a arheologului Dorel Bondoc vine să susţină o teorie mai veche, detaliată de cercetările renumitului istoric Dumitru Tudor: anume că, sub ocupaţia romană, locuitorii din sudul Daciei nu au adoptat şi divinităţile oficiale ale imperiului, ci, alături de colonişti, au dat naştere unui nou cult religios, cel al Cavalerilor Danubieni.

„Este poate cea mai importantă descoperire pe care am făcut-o vreodată. În lume nu există decât maxim 40 astfel de icoane, toate rămase un mister în ceea ce priveşte simbolurile întipărite. Este vorba de cei doi Cavaleri Danubieni care stau de-o parte şi de alta a Marii Mame a Zeilor, având deasupra soarele şi luna şi între – o masă cu trei picioare, pe care se află un peşte. O reprezentare spectaculoasă, foarte bine conservată, ce vorbeşte despre un cult care sigur nu era al romanilor”, a declarat Dorel Bondoc.

Icoanei de plumb i se alătură alte vestigii scoase la suprafaţă în timpul campaniei de săpături. Un set complet de veselă, cu farfurii, castroane, arzătoare pentru uleiurile aromate, oale, carafe şi obiecte din sticlă se adaugă ustensilelor pentru scris, monedelor sau pieselor de joc. Viaţa locuitorilor din aşezarea de la Cioroiul Nou nu era una comună. Mai-marii aşezării aveau rezervate, pentru relaxare, somptuoase bazine, pline cu apă încălzită prin podea.

„Aici era un lux incredibil. Locuitorii veneau aici, se ungeau cu nişte uleiuri speciale şi apoi se curăţau cu aşa numitul strigillius. Abia apoi intrau în bazinele cu apă caldă sau rece. După îmbăiere ieşeau afară, stăteau pe bănci, socializau, se jucau ţintar sau alte jocuri. Acest lucru vorbeşte despre nivelul lor de civilizaţie, despre situaţia economică a aşezării, despre rangul şi importanţa ei”, a explicat arheologul Dorel Bondoc.

Satul doljean Cioroiu Nou va intra pe lista obiectivelor turistice ale UNESCO ca urmare a noilor descoperiri arheologice făcute aici. Conform ultimelor teorii, pe amplasamentul şantierului de la Cioroiu Nou s-a aflat cândva Malva, capitala Daciei Malvensis, al cărei amplasament este căutat de sute de ani. Cel mai concludent indiciu în favoarea acestei ipoteze este o inscripţie găsită aici care conţine numele Daciei Malvensis, singura inscripţie de acest gen din ţară.

În cadrul sitului au mai fost găsite elementele unei fortificaţii militare, un templu, o necropolă, terme şi clădiri administrative şi militare cu încălzire prin podea, statui, monede, piese metalice de fier şi bronz, arme, inscripţii şi obiecte din ceramică.

O altă inscripţie descoperită la Cioroiu Nou în 1938 plasează aşezarea în perioada lui Maximin Tracul, un împărat roman de origine tracică, care a condus imperiul între anii 235 şi 238. Ipotezele istoricilor spun că aici a fost cantonat şi comandantul Legiunii a VII-a Claudia.

Situl de la Cioroiu Nou este înregistrat în Lista monumentelor istorice ca aşezare daco-romană, castru roman şi monument cu elemente medievale. Deoarece înregistrarea s-a făcut greşit, terenul sitului a fost retrocedat ca arabil după 1990. Ulterior, Fundaţia „Alexis Project”, preocupată de istoria Olteniei, a cumpărat terenul de la proprietari şi l-a pus la dispoziţia arheologilor. Fundaţia „Alexis Project” a fost înfiinţată în 2002, cu scopul reabilitării siturilor arheologice din nord-vestul Olteniei, situate la confluenţa râurilor Jiu, Motru şi Gilort. Preşedintele Fundaţiei, Adrian Gheorghe, spune că lucrează cu o echipă de voluntari cu vârste şi profesii diferite, fără o calificare în domeniu, dar animaţi de dorinţa de a demonstra existenţa în zonă a continuităţii civilizaţiilor şi culturilor.

La Cioroiu Nou, Fundaţia „Alexis Project” vrea să organizeze, împreună cu autorităţile judeţene, un parc tematic, asemănător cu cel din Xanten, Germania. „Avem în principal trei obiective la Cioroiu Nou. Primul este continuarea lucrărilor la situl arheologic. În al doilea rând, (…) dorim să organizăm aici prima şcoală de arheologie aplicată, cu participarea specialiştilor de la Muzeul Olteniei. În al treilea rând, este vorba despre acest parc tematic, de tipul celui din Xanten care va fi un obiectiv important”, spune Adrian Gheorghe.

Xanten

La Xanten a fost reconstruit un întreg oraş arheologic, cu castre romane, amfiteatre şi băi. Preşedintele Fundaţiei „Alexis Project” este de părere că locuitorii din întreaga zonă se pot bucura de această descoperire, pentru că un obiectiv turistic atât de valoros poate atrage mulţi turişti. „Avem şi oferta pentru introducerea obiectivului în patrimoniul UNESCO”, a mai precizat Adrian Gheorghe.

Citiți și:

Arhiva omenirii ascunsă sub Sarmizegetusa

Marile descoperiri speologice sunt ţinute secrete de frica hoţilor. «O minune a lumii a ajuns un dezastru»
 

yogaesoteric
9 decembrie 2017