Definirea ca aspirant şi stabilirea în relaţia Ghid spiritual – aspirant

 
de Justina Cojan
 
Citiţi articolul anterior: Nevoia de spiritualitate declanşează în fiinţa umană o căutare lăuntrică autentică ce permite accesul pe Calea spirituală şi aflarea Ghidului spiritual
 

Idealul unei fiinţe umane spirituale poate fi Absolutul Divin sau una din nenumăratele manifestări ale lui Dumnezeu. Astfel, idealul nostru poate fi Ghidul nostru spiritual. Aşa cum atunci când doreşti să ajungi undeva urmezi un singur indicator, când doreşti să obţii o specializare urmezi o anumită şcoală, tot astfel, dacă năzuieşti să ajungi la Dumnezeu trebuie să urmezi cu perseverenţă un singur Ghid spiritual. Putem considera, fără a greşi câtuşi de puţin, că o veritabilă trezire, o altfel de naştere a unei fiinţe umane, sau adevărata naştere care este în spiritualitate a unei fiinţe umane, se petrece la un anumit moment dat atunci când ne întâlnim cu o Cale spirituală autentică şi implicit aflăm în mentorul ei pe Ghidul nostru spiritual. Această dublă întâlnire cu Calea spirituală şi Ghidul spiritual face ca Graţia lui Dumnezeu să se reverse şi să se facă simţită oferindu-ne accesul la un drum pe care, chiar dacă am fost sau ne-am situat dintotdeauna, nu am fost conştienţi de aceasta. Magia acestui moment spiritual o putem percepe instantaneu sau cu mult mai tărziu prin conştientizarea beneficiilor spirituale dobândite.

Îmi aduc aminte acest moment în care aş putea spune că s-a petrecut ca şi o iniţiere această trezire. Atunci nu am văzut nimic spectaculos în acel moment, nici nu m-a mpresionat în mod deosebit dar raportându-mă adeseori la el în “liniştea gândirii” mele i-am înţeles în timp semnificaţia. Participând la o întâlnire de sfârşit de tabără la Costineşti, susţinută am înţeles eu mai târziu de Grieg, m-am dus şi eu să-i mulţumesc pentru minunata vacanţă petrecută la mare. Făceam acest gest deoarece eram integrată printre participanţi şi mă jenam să fac excepţie. Ajunsă în faţa lui, am spus cam cu jumătate de gură nimic altceva decât ”Grieg, am venit şi eu.” Mi-a răspuns, cu un gest pe care îl fac de regulă oamenii când se împlineşte ceva după o lungă sau nerăbdătoare aştepare: “Era şi timpul.” Atunci nu am trăit nimic deosebit din euforia şi extazul pe care îl manifestau cei din jur motiv pentru care m-am retras, oarecum tristă şi totuşi nu deoarece mă simţeam parcă atinsă de ceva magic. Ceva special se petrecuse dar aveam să conştientizez aceasta mult mai târziu şi ori de câte ori mă raportez la acel moment: mi-a trezit conştiinţa. Înainte de acest moment de adevărată trezire a mai fost unul pe care îl consider ca fiind prima mea revelaţie referitoare la Ghidul meu spiritual. Ea este cu atât mai valoroasă cu cât este mereu vie în inima mea oriunde şi oricând mă raportez la Grieg. Cursul de yoga începuse la noi de doi ani, dar eu încă nu mergeam la curs. Deşi cei care practicau yoga şi mergeau la curs îmi erau apropiaţi, această întârziere a fost ca un “răgaz” pe care mi l-am luat pentru a mă convinge de autenticitatea celor ce se prefigurau ca fiind o şcoală spirituală autentică. Am căutat să citesc cărţile celui pe care îl priveam ca pe fondatorul unei şcoli spirituale. Dobândisem, prin studiu, certitudinea că yoga integrală fundamentată de Grieg în cadrul MISA este o şcoală spirituală autentică. Aceasta a fost, aş putea spune, prima mea certitudine spirituală de mare anvergură. Doar această cunoaştere mentală nu era suficientă pentru satisfacerea nevoii lăuntrice de a vedea şi eu esenţa care se ascundea dincolo de aparenţe. M-am hotărât să-l ”caut”, să-l ”privesc” şi să-l ”analizez” pentru a vedea de unde venea acea fascinaţie de care erau cuprinşi, fără rezerve, cei care îi practicau deja învăţătura. Fiind în tabăra de la Costineşti, dar pe lângă cei de la curs, ştiam că în fiecare zi are întâlnire cu toţi participanţii din tabără la epavă. M-am postat zilnic pe traseul spre epavă astfel încât să-l pot vedea când trecea spre locul de întâlnire. Câteva zile mi le-am pierdut fiind frapată de cele două fete superbe şi identice care-l însoţeau. Alte zile am fost uimită de modestia, umilinţa cu care se deplasa printre oameni. Încă nu aflasem ceva care să mă cuprindă lăuntric cu totul până într-o zi când privindu-l de departe m-am fixat cu observaţia pe privirea lui. Fetele se manifestau cu veselie în jurul lui, dar el era cu ele şi nu era. Privirea lui cuprindea altfel realitatea. El privea altfel. El privea de fapt şi cuprindea cu privirea nemărginirea. Atunci am văzut în ochii unui om obişnuit nemărginirea pe care de multe ori tot el mi-a oferit-o spre cunoaştere profundă în multe exemplificări.
 

Apoi a venit acel “era şi timpul“ care a acţionat dur asupra conştiinţei mele ţinută în adormire de un ego puternic educat în şcolile urmate să nu se lase cu una cu două. După acest “şoc benefic“ am pornit şi eu la “drum“, de fapt am conştientizat accederea pe Calea spirituală. Am fost convinsă încă de la început că un “drum“ se poate parcurge mult mai lesne dacă ai o Călăuză, un Ghid care este înzestrat cu multe cunoştinţe, cu multă experienţă şi talent, care a atins un grad înalt de perfecţiune şi te poate îndruma. Convingerea că el cunoaşte nu un singur drum care să mă conducă la Adevărul Unic, ci toate drumurile posibile au făcut din fiinţa lui unicul meu Ghid spiritual pe această Cale spirituală. Nici un moment de la accederea pe Cale nu mi-am slăbit nevoia cunoaşterii de Sine şi totodată o atitudine sinceră plină de luciditate şi discernământ în a percepe tot ceea ce se petrecea cu fiinţa mea. Credinţa de nezdruncinat că cineva îmi veghează în permanenţă paşii pe Cale a fost şi este factorul esenţial de izbândă. Aceasta a făcut ca rezultatele să apară, iar încrederea mea în Calea spirituală pe care m-am “angajat“ şi în cel pe care îl simt ca fiind Ghidul meu spiritual să fie o constantă, care s-a plasat la baza existenţei mele. El exista pur şi simplu ca un dat fiinţei umane de la Dumnezeu şi a existat dintotdeauna. Doar momentul în care eu l-am perceput astfel a fost exact acela în care eu am fost pregătită. De la această întâlnire aveam să mă definesc într-un mod anume, sau altfel ca până atunci, cu ceva în plus. Astfel, ”trăind” în preajma lui, primindu-i învăţătura şi chiar ducând-o mai departe, deoarece eram în stare să împătăşesc şi altora mesajul ei, m-am deschis către ghidarea lui, devenind un aspirant spiritual. Îmi place să cred că sunt foarte mulţi cei care pot pune pe seama acumulărilor incontestabile din trecut, bucuria de a-l fi cunoscut şi de a fi devenit în scurtă vreme sincerii lui admiratori spirituali. Conştienţa prezenţei lui îmi dădea pentru început o disponibilitate neîntrerupt luminoasă către frumuseţe şi claritate în perceperea realităţii.

Deşi mi se părea că nu-i nimic de făcut, totuşi în fiinţa mea o dorinţă îşi făcea tot mai mult simţită prezenţa: să încerc să fiu şi eu ca el. Şi aceasta deoarece eram convinsă că ”umbra” şi ”întunericul” din jurul şi din existenţa nostră vor putea fi mai lesne risipite. Nu există nimic în el care să nu fi existat pretutindeni în această solitară lume a contradicţiilor. Mi-a transmis revolta împotriva artificializării existenţei, a rutinei şi ipocriziei. Înverşunarea sa este mai curând tandră, specifică unui anahoret al dreptei credinţe. Nutreşte vizibil nostalgia unei lumi în care opiniile să fie libere, iar inteligenţa să se dezvolte nestingherit. Bucuriile şi desfătările lui sunt altele decât cele banale, care pe atâţia alţii îi acaparează sau îi confiscă. Mi-a oferit certitudinea că niciodată soarta nu a lucrat mai nerăbdător şi mai vizibil în favoarea unei învăţături ce trebuia să iasă la lumină, pentru a ne împlini spiritual şi a deveni o idee mai bogaţi. Ştie, dar parcă nu ar avea sporul dorit în păstrarea întreagă a ceea ce ştie, dacă nu dăruieşte şi celorlalţi. Nu spun mare, nu spun citit, spun doar iubit, pentru că acest epitet defineşte cel mai bine relaţia lui cu ceilalţi. Mă asigură în orice moment că CINEVA îmi veghează paşii ca neasemuită răsplată pentru bunătatea şi generozitatea lui în lunga aventură a cunoaşterii. Rareori sintagma  FIUL OMULUI în ceea ce are ea mai umil şi mai important, a căpătat o întrupare de asemenea pregnanţă ca în acest PERSONAJ LUMINOS din viaţa mea care este Ghidul meu spiritual.

Ghidul spiritual odată întâlnit şi conştient acceptat este cel care fără nici un dubiu ne ajută să trecem prin transformări liniştite şi fireşti din bine în mai bine şi ne transmite o învăţătură inegalabilă prin faptul că ne luminează conştiinţa, deci drumul cunoaşterii de Sine. Asimilându-i prin practică perseverentă învăţătura, am înţeles că un Ghid spiritual este acela care reuşeşte să creeze o şcoală şi să-ţi aducă lumină în suflet în măsura în care te poţi deschide cu adevărat pentru a-i primi învăţătura, care indubitabil te va transforma în sensul devenirii. Căutând înţelesurile cele ascunse “vederii“ şi primind fără măsură răsplată pentru strădania mea, am devenit un aspirant spiritual şi între noi s-a statornicit o relaţie, o legătură, matematic vorbind, biunivocă: Relaţia Ghid spiritual – aspirant. Relaţia Ghid spiritual – aspirant, ca orice fapt existenţial, este un adevăr incontestabil. Dacă nu ai şansa unei revelaţii, aflarea acestui adevăr se face în timp după îndelungi şi sincere căutări.
 

Astfel, relaţia Ghid spiritual – aspirant este:
– un adevăr pe care îţi doreşti să-l cunoşti;
– un adevăr în care te “trezeşti” cuprins pur şi simplu;
– sau un adevăr la care năzuieşti având exemplul altor fiinţe care dobândindu-l beneficiază de ajutorul lui nemijlocit.

Odată stabilită această relaţe, odată coştientizat acest adevăr el constituie o comoară spirituală care se situează la temelia existenţei în Adevăr a oricărei fiinţe umane. Se întregeşte astfel, Graţia divină revărsată asupra unei fiinţe umane care şi-a aflat Calea ei spirtuală şi Ghidul ei spiritual. Odată aflat cest adevăr, constituit de relaţia Ghid spiritual – aspirant, trebuie păstrat în etapele următoare ale existenţei pentru a putea fiinţa în el, deoarece ca orice fapt dobândit se poate pierde. De asemenea, este absolut necesar, pentru păstrarea acestei relaţii să avem o credinţă de nezdruncinat în faptul că, odată aflat Ghidul spiritual, el ne va fi alături în tot ceea ce urmează pentru a duce o viaţă spirituală şi a dobândi Cunoaşterea Ultimă. Modul în care fiecare dintre noi există în şi cu această relaţie este o opţiune spirituală proprie. Beneficiile acestei relaţii vor avea o consistenţă specifică fiecărei fiinţe în parte deoarece aceasta depinde de strădania, perseverenţa, deschiderea, sinceritatea şi de modul în care fiecare reuşeşte să se definească în ea.
 

yogaesoteric
august 2007

Also available in: Français