Despescu, omul din umbră al Rețelei „Coldea”

Bogdan Despescu este, în realitate, cel care conduce Ministerul de Interne. Dincolo de imaginea funcționarului discret și eficient, descoperim tabloul unui personaj crescut în laboratoarele vechii puteri, protejat politic și conectat la cea mai influentă rețea de interese care a controlat România în ultimii 20 de ani.

Dacă pui cap la cap eșecurile răsunătoare din MAI, legăturile controversate cu lumea interlopă și întrebările rămase fără răspuns în cazul dronelor de la Constanța, începi să înțelegi de ce unii se agită atât de tare să-l țină pe acest Despescu la butoane.

Împins în față de Petre Tobă, omul lui Florian Coldea

În România, funcțiile-cheie nu se ocupă niciodată întâmplător, asta am lămurit-o și o știe până și un elev de gimnaziu. Cu atât mai puțin la Ministerul de Interne, unde se intersectează politica, serviciile secrete, dosarele grele și informația operativă.

Actualul secretar de stat de la „Interne” nu e un personaj apărut din neant și nici nu a crescut profesional singur, ca floricica în câmp. Bogdan Despescu este produsul unei rețele de influență construite în jurul lui Petre Tobă, fost șef al Poliției Române și ex-ministru de Interne în Guvernul Cioloș. Prin Tobă, Florian Coldea controla, din umbră, MAI, fapt cunoscut de toți inițiații; în acele vremuri, Coldea ajunsese să conducă, de fapt, toată România, printr-o vastă rețea de oameni plantați strategic în instituțiile-cheie ale statului.

Iar Despescu este unul dintre aceștia. A fost crescut, protejat și împins constant în față, indiferent cine s-a aflat la putere și fără să se țină cont de CV-ul său ori de boacănele făcute. Despescu a avut susținere politică din partea PSD și PNL, dar și a grupurilor de interese care controlează economic și financiar România.

Aici intră în scenă familia Daraban, care i-a asigurat susținerea politică din zona PNL. Mihai Daraban este eternul președinte al Camerei de Comerț și Industrie a României, un personaj care a prins rădăcini în funcție încă de pe vremea când faxul era considerat tehnologie de ultimă generație. Numai că povestea merge mult mai departe, în sensul că mai există un Daraban. Gabriel Daraban este director-adjunct la Oil Terminal și administrator și acționar minoritar la o firmă de shipping (transport maritim). Numele firmei respective apare într-o anchetă care ar fi fost cazul să zguduie serios niște birouri pe la București. Surse susțin că prin această companie de shipping se transportau armele donate de Statele Unite către Ucraina. La un moment dat, o parte din arme a dispărut și n-a mai ajuns în Ucraina, fiind descoperite, pe baza seriilor de identificare, tocmai în Africa, după o muncă operativă depusă de agențiile SUA de „intelligence”.

Care sunt măsurile luate în MAI în legătură cu această poveste? Niciuna, din câte ne-am dat seama, deși americanii au scos la iveală o adevărată rețea de trafic de arme care opera și prospera folosindu-se de războiul din Ucraina. Armele pe care Kievul le aștepta au luat drumul Africii, transportate fiind de firma de shipping a lui Gabriel Daraban.

Aici se naște întrebarea care arde: Bogdan Despescu știa sau nu știa? Nici nu contează atât de mult, fiindcă este grav în ambele cazuri. Dacă știa, atunci vorbim despre o complicitate periculoasă pentru un stat NATO aflat în proximitatea unui război. Dacă nu știa, înseamnă că omul care conduce Ministerul de Interne nu controlează nimic din ceea ce se petrece în jurul lui. Devastator, oricum ai da-o!

Lungul șir al eșecurilor răsunătoare

Cea mai bună radiografie a activității lui Despescu nu vine din dezvăluirile de culise, ci din realitate. Să ne uităm la seria de eșecuri publice monumentale petrecute sub conducerea lui.

• Bomba de la Arad. Un asasinat comis în plină stradă, cu explozibil plasat sub mașina omului de afaceri Ioan Crișan. România a privit uluită cum un atentat cu bombă are loc ziua în amiaza mare. Ancheta a fost un lung șir de bâlbe, scurgeri de informații și piste contradictorii;
• Masacrul de la Onești. Doi oameni au fost uciși cu sânge rece după o intervenție stângace a autorităților. Lumea întreagă a văzut imaginea unui stat paralizat, incapabil să gestioneze o criză majoră în timp real;
• Drogurile din Marea Neagră. În 2019, 1,8 tone de cocaină de puritate foarte mare au fost descoperite la Sfântu Gheorghe. Această cantitate nu intră în nicio țară pe sub ușă și nici ascunsă într-o sacoșă de rafie. Este necesar să spunem limpede că Bogdan Despescu controlează Portul Constanța de ani întregi, de pe vremea când era șef la Constanța, apoi șef al Poliției Române. Sub el, contrabanda și traficul de droguri au explodat. Cu Despescu la conducerea „Internelor”, dintr-o țară de tranzit, România a devenit fruntașă la consumul de droguri.

Extraordinare performanțe, nu-i așa? În orice alt stat serios, după asemenea eșecuri, un asemenea șef pleca acasă. La noi, „Sistemul” îl împinge spre promovare, vrea să-l facă ministru de Interne.

Cazul dronelor de la Constanța

Să ne oprim și la episodul dronelor de la Constanța, care miroase de la o poștă a scandal uriaș ce se vrea băgat sub preș. Președintele Nicușor Dan spune că nu avem radar care să vadă drone atât de mici, dar ori nu a fost informat corect, ori chiar șeful statului vrea cu bună știință să trecem peste.

Dar e greu să te uiți în altă parte când știi că la Constanța ai SCOMAR, un sistem integrat de supraveghere maritimă, al Poliției de Frontieră, implementat în România pe bani europeni, pentru a proteja granița estică a UE. Acest sistem nu avea cum să nu vadă o dronă de 7 metri, spun toți specialiștii. Ca să vă faceți o idee: SCOMAR are forța să vadă ce țigări fumează marinarii de pe un vas aflat în larg la câteva mile marine depărtare!

Și atunci, cum de nu au fost văzute dronele? Informațiile sunt explozive. Sursele Național susțin că există suspiciuni serioase potrivit cărora SCOMAR ar fi fost oprit exact în dimineața incidentului. S-a dat, într-adevăr, un asemenea ordin? Cine? De ce? Și, mai ales, în interesul cui?

În povestea cu dronele ucrainene, Bogdan Despescu e doar incompetent sau și complice?

România se îndreaptă spre un regim african, cum sunt cele în care grupări militare înarmate preiau de facto controlul asupra țării bazându-se pe puterea armelor deținute. Această rețea „Coldea” încă operează la vedere, își mută oamenii dintr-un birou în altul, dintr-o funcție în alta, indiferent câte scandaluri explodează în jurul lor. Și tratează România ca pe propria moșie.

Citiți și:
Pirații statali ne golesc buzunarele
Dumitru Popescu Bănescu „Dumnezeu” și Ali-Baba Jucan, capii celor 10 negri mititei de la CNA. Luminița Arhire: Chitanțele SAFE

yogaesoteric
18 iunie 2026