DHYANA – Meditaţia yoghină care conferă starea de înţelepciune

6.111 0

„Instrumentul” folosit în meditație este mintea. Aşadar, el este necesar să fie adecvat activităţii pe care urmează să o desfăşurăm şi corespunzător antrenat. Pentru a realiza o bună meditaţie, este esențial ca mentalul să fie calm, pur, clar, subtil, ager și ferm. Doar în aceste condiţii el poate să controleze în întregime trupul, să-şi pună anumite întrebări profunde, să realizeze o bună introspecţie, să mediteze cu intensitate un timp îndelungat şi să nu piardă nicio clipă din vedere obiectul concentrării și al meditaţiei.

DHYANA – meditaţia – reprezintă fuziunea profundă cu eternul prezent, cu Eternitatea. Este o experienţă uluitoare, cu o putere extraordinară, care ne poate transforma viaţa în totalitate, dând un nou curs destinului nostru.

DHYANA – meditaţia – reprezintă fluxul continuu al proceselor mentale îndreptate către obiectul meditaţiei, sau revărsare a gândirii spre realitatea esențială a obiectului ales pentru meditație.

Spre deosebire de DHARANA – concentrarea mentală – care este un proces static, DHYANA – meditaţia – este un proces dinamic pe parcursul căruia toate gândurile şi toate ideile gravitează în jurul obiectului meditaţiei, realizând asocieri libere, legate în particular numai de obiect. Activitatea minţii atinge o foarte mare intensitate, devenind în final un flux de energie mentală concentrată, asemeni unui fascicul de raze laser.

Marele înțelept Swami Shivananda defineşte starea de meditație ca fiind contemplarea profundă și continuă a Adevărului Unic, iar un text tantric străvechi precizează că meditația adevărată înseamnă „un intelect nezdruncinat, o minte impasibilă, care nu poate fi dispersată de absolut nimic, şi care este liberă de orice gândire discursivă. Această adorare este identică absorbţiei în Dumnezeu, născută din ardoarea mistică.”

DHYANA, meditaţia yoghină perfectă, nu poate fi separată de DHARANA, concentrarea mentală, care este necesar să fie menținută permanent, pe întreaga durată a procesului meditativ. Scopul concentrării este să păstreze obiectul ales în fața ochiului minţii; de aceea, meditația se situează la un nivel superior, pentru că implică şi o stare de dinamism mental.

Activitatea mentală se supune gândului dominant

Există o lege mentală care ne face cunoscut faptul că, atunci când un gând sau o idee are o influenţă mai puternică, toate celelalte gânduri au tendința să dispară în mod gradat sau să se supună gândului dominant. Pe acest principiu se bazează şi meditația. Ideea dominantă este menținută printr-o concentrare mentală adecvată, starea de meditație obținându-se prin rotirea gândurilor în jurul acestei idei particulare.

Deşi par foarte asemănătoare, concentrarea (DHARANA) şi meditaţia (DHYANA) sunt totuşi fenomene distincte. Dacă realizăm o concentrare bună, ea ne va conduce în mod automat la meditație, fiindcă în yoga fiecare pas, odată perfect realizat, ne conferă cheia necesară pătrunderii într-o etapă superioară. Procesul de trecere de la concentrare la meditaţie nu este însă cazul să fie forţat sau accelerat în mod artificial. Trecerea se realizează de la sine, în mod natural, după o anumită perioadă de practică mai lungă sau mai scurtă, în funcție de antrenamentul realizat şi de caracteristicile mentale proprii fiecărei ființe. Unii oameni au mintea foarte agitată, a altora este lentă, iar la alții este pură şi senină. Pentru fiecare dintre noi este nevoie de un timp diferit să ne disciplinăm mintea. Chiar dacă vom constata că acest proces durează foarte mult, nu este deloc indicat să ne descurajăm. Amintiţi-vă că „răbdarea este condiţia unui geniu”. Fiţi, deci, răbdători, şi veţi deveni geniali prin practica meditaţiei.

Analogic vorbind, mintea seamănă cu un om adâncit într-un somn profund. Concentrarea îl trezeşte parţial, dar meditaţia este cea care îl trezeşte complet şi îl determină să înceapă „munca”.

Manifestarea simultaneităţii conştiinţei în afara timpului

1. Primul pas în DHYANA (meditaţie) este DHARANA (concentrarea mentală). Pentru un timp, acesta poate fi şi singurul pas pe care vom fi capabili să-l facem în experimentarea meditației. Printr-o practică neobosită dublată de o mare răbdare, vom descoperi gradat modul în care putem realiza trecerea la următoarea etapă. Este necesar să ținem minte că nimeni, în afară de noi înşine, nu ne poate învăţa să medităm. Este o experiență personală. Textele tradiţionale şi marii înțelepți ai acestei planete ne arată drumul, însă noi suntem aceia care este necesar să îl parcurgem.

2. Următorul pas este ca, menținând o stare de concentrare fermă, să permitem gândurilor să circule, să realizeze conexiuni şi asocieri libere de idei. Este inutil să ne complicăm gândindu-ne ce să facem în această direcţie.

Este necesar doar să fim într-o stare de vigilenţă mentală. Vom descoperi că mintea nu-şi va mai schimba direcția la întâmplare, şi că DHARANA (concentrarea mentală) va fi susținută aproape fără efort. La un nivel superior de practică, gândurile vor gravita doar în jurul obiectului meditație.

La început este posibil ca mişcarea gândurilor în jurul obiectului meditaţiei să nu dureze mult. Gândurile vor apare la început în flash-uri, apoi vor dispare şi ne vom menţine starea de DHARANA. Este firesc în perioada de început. Aceasta arată că mintea începe să se trezească, dar, dacă nu suntem consecvenţi, ea va adormi din nou. După o perioadă de practică perseverentă, dinamismul mental va deveni din ce în ce mai mare, conducând în cele din urmă la un mecanism mental continuu. Atunci putem spune că am atins starea de meditație.

Este necesar să specificăm că, în acest context, „mişcarea” are o conotaţie mai specială. În general, atunci când ne gândim la ceva care este în mişcare, ne imaginăm această mişcare desfăşurându-se în timp. Aceasta nu este valabil şi pentru dinamica gândurilor. Ceea ce se petrece în realitate în meditație este o stare de atenție care nu are loc în timp, deoarece este o manifestare a simultaneității conştiinţei care există în afara timpului.

„A nu avea nici un gând înseamnă a practica cea mai înaltă formă de meditaţie.” – Sri Shankaracharya

O experiență uluitoare care ne poate transforma viaţa în totalitate

Meditația este fuziunea profundă cu eternul prezent, cu Eternitatea, cu AICI ŞI ACUM. Este o experiență uluitoare, de o putere nelimitată, care ne poate transforma viața în totalitate şi care poate da un curs nou destinului nostru. Meditația este o stare superioară de conştiinţă şi, de aceea, nu poate fi pe deplin înțeleasă dacă nu este trăită concret.

Merită să reținem încă un aspect foarte important: meditația nu-şi propune să relaxeze trupul, să vindece anumite boli sau să elimine oboseala şi stresul, aşa cum se spune la anumite cursuri de yoga din Occident. Este perfect adevărat că meditația poate determina aceste stări şi procese şi chiar mai mult decât atât, dar numai ca efect secundar. Însă scopul real, autentic, al meditației, este ca omul să dobândească înţelegere, cunoaştere şi înţelepciune. Atingerea țelului final în meditaţie reprezintă adevărata cunoaştere, care nu semnifică doar o cunoaştere a diferitelor obiecte, aspecte și fenomene, ci o pătrundere spirituală în natura lor esențială.

Oricine abordează meditația doreşte ca ea să fie cât mai eficientă, să aibă rezultate şi să-i aducă un anumit progres pe calea spirituală aleasă.

Este necesar să ne purificăm mintea printr-o SADHANA (antrenament spiritual) susținută. În acest sens, realizați ASANA-e (posturi fizice) şi PRANAYAMA (tehnici de respiraţie).

Camera de meditație este un loc sacru

Camera de meditație este adecvat să fie asemenea unei prelungiri a fiinţei voastre interioare. Niciodată nu vom admite aici discuţii şi cuvinte profanatoare, josnice. Vom evita gândurile vicioase, gelozia sau avariția.Vom intra întotdeauna aici într-o stare pioasă şi respectuoasă, căci tot ceea ce gândim, făptuim şi vorbim se impregnează în ambianţa energetică a camerei. Meditația noastră poate fi abordată cu succes doar dacă vom lăsa deoparte grijile și anxietățile cotidiene.

Este necesar să ne retragem într-o cameră liniştită sau într-un loc izolat unde putem fi siguri că nu vom fi deranjați sau întrerupți din meditație, unde mintea noastră se va simţi în siguranță, pe deplin relaxată şi odihnită. Ne vom aşeza apoi într-o postură convenabilă, urmărind să fim pe cât posibil liberi de orice influenţe exterioare.

Vom îndepărta gândurile perturbatoare, nefaste sau „parazite”, aspirând către tot ceea ce este bun, frumos, pur, universal valabil, sublim, înălţător, dumnezeiesc şi vom menţine mereu o stare de spirit benefică. Întotdeauna, rezonanța (conştientă) cu tot ceea ce este bun îndepărtează ceea ce este rău. O stare psihică benefică, creatoare, constructivă, va înlesni foarte mult, de fiecare dată, procesul meditației.

Forma concretă și forma abstractă a meditaţiei

Există două forme principale de meditație: SAGUNA şi NIRGUNA.
Meditația SAGUNA – cu atribute – se realizează atunci când există un obiect concret asupra căruia se meditează (cum este, spre exemplu, o zeitate, un aspect personal/atribut dumnezeiesc specific al lui Dumnezeu). Când vom medita însă asupra luminii infinite abstracte, aceasta este o formă superioară de meditație – fără atribute – numită NIRGUNA. Chiar şi în meditația fără atribute există o formă oarecum concretă la început, pentru a ajuta fixarea minții asupra obiectului de meditație. Mai apoi, această formă dispare, şi atât cel ce meditează, cât și obiectul meditației devin una.

Un tip special de meditație este procesul de Laya Yoga în cadrul căruia se urmăreşte identificarea cu un sunet subtil interior, prefigurat în mod aproximativ de o MANTRA care generează apoi starea de punere la unison cu sursa infinită din care el provine, printr-un inefabil proces de rezonanță.

Diverse teme pentru realizarea anumitor meditaţii

Exemple de meditații cu atribute – SAGUNA:

1. Aşezaţi-vă într-o ASANA confortabilă (PADMASANA, SIDDHASANA, VAJRASANA, SUKHASANA), într-o cameră liniştită. Închideţi ochii și imaginaţi-vă o grădină frumoasă, cu flori minunate. Într-un colț creşte iasomia, iar în altul înfloresc trandafirii. În cel de-al treilea colț se află regina nopții, iar în cel de-al patrulea colţ se bucură de viață multe flori de nu-mă-uita. Acum, meditaţi asupra acestor patru varietăți de flori. Mai întâi meditaţi asupra iasomiei, apoi îndreptați-vă mintea, pe rând, spre trandafiri, spre regina nopții şi, în sfârşit, spre florile de nu-mă-uita. Parcurgeți „traseul” timp de cincisprezece minute. Acest tip de meditație vă va pregăti mintea pentru meditațiile abstracte.

2. Meditaţi asupra măreției oceanului şi asupra imensității sale. Comparați oceanul cu Dumnezeu cel infinit, iar valurile și spuma cu variatele forme din nesfârşita sa Creație. Identificați-vă cu oceanul; deveniți tăcuţi şi liniştiți, aşa cum aceasta este mereu în profunzime și urmăriți să vă dilatați conştiinţa în nemărginire.

Exemple de meditații fără atribute – NIRGUNA:

1. Nu există lume, nu există nici trup, nici minte. Există doar o singură conştiinţă pură. Meditația asupra acestor afirmații constituie un exemplu de meditație fără atribute.

2. Aşezaţi-vă în postura lotusului. Deschideți ochii, priviți fix și meditați numai la aerul cel fără de formă. Concentraţi-vă asupra aerului. Aceasta este, de asemenea, o altă metodă a meditației fără formă.

„Când mintea noastră devine liberă de a se mai gândi la obiectele simțurilor şi la savoarea acestora, putem spune că am atins starea de meditaţie.” – Patanjali, Yoga Sutra.

Citiți și:

Etape în meditaţie
Meditația, calea regală către expansiunea conștiinței
Practica meditaţiei yoghine profunde a devenit o preocupare constantă a tinerilor, mai ales în ultimii ani

yogaesoteric
23 iulie 2019

Also available in: Français