Directorul CIA, disperat să obțină concesii la Moscova

Vizita la Moscova a celui mai puternic om din serviciile secrete americane arată un soi de disperare în dosarul iranian. Washingtonul ar vrea ca Putin să treacă cu vederea sprijinul masiv al Pentagonului în Ucraina (cu sute de victime în fiecare zi) și să rupă schimbul de informații militare cu Teheranul.

Asta arată că, în ciuda negocierilor mediate de Pakistan, Trump ia în calcul să reia bombardamentele imediat după alegerile din toamnă. Sau poate chiar mai devreme, dacă socotește că prețul plătit merită pe deplin. Dosarul continuării războiului și cel al deschiderii strâmtorii se negociază în locații diferite, la Moscova, respectiv Islamabad.

Omul trimis de Trump la Kremlin a fost John Ratcliffe, directorul CIA, care a călătorit cu un avion C-17 militar plecat din Riga. La bord avea o capsulă de conferință mobilă, adică un birou blindat din care poți suna Casa Albă prin video clasificat fără să ieși din spațiul aerian rusesc. Nimeni nu cară o cameră securizată la Moscova ca să dicteze condiții. O iei cu tine doar când te aștepți să ți se ceară ceva la schimb. Și nu poți accepta decât dacă ai confirmarea din partea comandantului suprem – Donald Trump.

Glen Howard, de la Saratoga Foundation, a spus pentru Radio Europa Liberă tot ce e nevoie să se știe despre asemenea vizite. „Directorii CIA nu merg la Moscova decât ca să ceară ceva.”

Situația din care a decolat avionul este mult mai proastă decât recunosc politicienii de la Washington. Strâmtoarea Ormuz a rămas blocată de la sfârșitul lui februarie, traficul a căzut de la vreo 130 de nave pe zi la aproximativ zece, iar armatorul care vrea totuși să treacă lasă la vamă peste un milion de dolari. Războiul cu Iranul a costat America 18 morți și peste 750 de răniți, iar bazele din Golf au fost lovite în serie, de la portul Shuaiba, în Kuweit, până la Prince Sultan, în Arabia Saudită. Sigur, dacă comparăm cu morții din Ucraina, pare o petrecere de Halloween cu câteva atacuri de cord din pricina sperieturii. Americanii au pierdut mult mai puțini oameni decât iranienii. Și incomparabil mai puțin decât rușii (care mor în continuare și din pricina implicării puternice a CIA).

Partea umilitoare vine abia acum. Teheranul a semnat deja redeschiderea strâmtorii Ormuz. A făcut-o în primăvară, în armistițiul mijlocit de Pakistan, apoi a acuzat Casa Albă de nerespectarea punctelor agreate. Washingtonul a amenințat cu represalii de câteva ori, a prelungit înțelegerea o dată, apoi încă o dată, până când memorandumul a expirat acum aproape 3 săptămâni și nu a mai rămas nici măcar hârtia. Ce ține focul oprit este o pauză nedeclarată, ajunsă la a treizeci și cincea noapte, pe care oricare tabără o poate rupe mâine dimineață fără să încalce ceva. Dar cu riscul ca americanii să mai repatrieze câteva zeci de sicrie. Iar Trump tocmai de asta se teme. Și de asta l-a trimis pe șeful CIA la Moscova.

Cel mai probabil, americanii nu au obținut nimic de la ruși, pentru că ar fi fost nevoie să dea la schimb Ucraina. Iar acolo mizele sunt în continuare extrem de mari. Pe de altă parte, India, sufocată de criza energetică, a înghițit recent zeci de milioane de barili rusești, iar cota Moscovei pe piața indiană ar putea să se dubleze. Nimeni nu îi cere proprietarului să dea foc clădirii din care încasează chirie. Așa că, foarte probabil, directorul CIA nici nu a cerut ca Moscova să ajute la deschiderea strâmtorii.

A cerut un aspect aparent mic, ieftin și verificabil, anume oprirea sprijinului operațional în ziua în care se reia focul. Oficiali americani acuză Kremlinul că a dat Teheranului date în timp real despre nave și aeronave americane, imagini din satelit și drone modernizate. Bradley Bowman, de la Foundation for Defense of Democracies, formulase cererea public încă dinaintea zborului: „Vladimir Putin ar face bine să înceteze să ofere Iranului asistență pentru lansarea de sateliți.”

Răspunsul Moscovei se citește din tăcere. Dmitri Peskov a confirmat vizita a doua zi, pentru Washington Post, cu formula prin care se închid ușile. „Contacte între servicii de securitate.” Moscova nu a răspuns nici până azi amenințării americane cu sancțiuni secundare, întrucât tăcerea costă zero și se poate întinde exact cât ține pauza dintre două bombardamente.

Rămâne imaginea, care e greu de spălat. Jandarmul mondial stă de o jumătate de an în fața unei porți încuiate, cu optsprezece morți în spate, cu spectrul unei crize la nivel global și cu aliații arabi descumpăniți. Și merge la Moscova să se roage de Putin.

Doar că Putin s-a fript o dată puternic, la Anchorage. Și nu mai crede în povești cu Captain America.

Citiți și:
Nimeni nu greșește
SUA duc un război mondial hibrid împotriva Rusiei, Chinei și Iranului

yogaesoteric
5 septembrie 2026