Efectele măsurilor anti-covid. Experții anticipează o pandemie de tulburări psiho-mentale în rândul tinerilor. În România pare a fi început deja

Măsurile anti-covid adoptate de autorități par să fi înrăutățit starea de sănătate a populației, inclusiv cea psihică, experții anticipând declanșarea în viitorul apropiat a unei adevărate „pandemii a sănătății psiho-mentale” la nivel global. În România, aceasta deja pare că a început de la mijlocul anului trecut și s-a agravat spre finalul său, când decesele puse pe seama tulburărilor psihice și de comportament, dar și cele cauzate de boli ale sistemului nervos, au crescut cu peste 50% față de perioada similară a anului precedent.

Comparativ cu numărul deceselor înregistrat ca rezultat al altor boli, precum cele ale aparatului respirator (unde sunt cuprinse și cele puse pe seama covid), numărul deceselor cauzate de tulburări psiho-mentale și de comportament (282 – în perioada martie-noiembrie), dar și cele cauzate de boli ale sistemului nervos (3.185 – în aceeași perioadă), par reduse. Însă evoluția este importantă și arată înrăutățirea stării psihice a populației.

Astfel, dacă în prima parte a pandemiei (martie-iunie) decesele puse pe seama unor boli ale sistemului nervos erau mai reduse decât cele din perioada similară a anului 2019, începând cu luna iulie situația s-a inversat. În luna noiembrie 2020, numărul acestora a fost mai mare cu 56,4% față de aceeași lună a anului 2019.

Similar în ceea ce privește decesele puse pe seama unor tulburări psiho-mentale sau de comportament, care în lunile octombrie și noiembrie au fost mai ridicate cu 33,3, respectiv 50% față de cele din aceleași luni ale anului precedent.

Chiar dacă înrăutățirea stării psiho-mentale a populației nu „ucide” direct, stresul este element agravant al multor alte boli, precum cele ale sistemului circulator, responsabile pentru jumătate din excesul de mortalitate înregistrat în partea a doua a anului comparativ cu media celorlalți 9 ani precedenți (peste numărul total al deceselor puse pe seama covid). În plus, înrăutățirea stării de sănătate a populației, inclusiv cea psiho-mentală, slăbește imunitatea organismului, făcându-i pe pacienți mult mai vulnerabili inclusiv în fața virusului.

Din datele Institutului Național de Statistică (INS) nu rezultă vârsta populației afectate, însă studii internaționale citate de New York Times arată că măsurile anti-covid au lovit în primul rând în sănătatea psiho-mentală a tinerilor.

Aflați pe ultima poziție în ceea ce privește prioritatea la vaccinare, dar și cu școlile și universitățile închise, tinerii au suportat cea mai mare parte din povara sacrificiilor făcute pentru a proteja persoanele în vârstă, mai expuse riscului de infecții severe cu covid. Rezistența tinerilor, însă, ar putea fi supraestimată, susțin experții citați de NYT.

Acesta este motivul pentru care aceștia pledează pentru redeschiderea cu orice cost a școlilor, iar unii, precum Arkadius Kyllendahl, psihoterapeut din Londra, le recomandă pacienților să iasă afară din case cât mai mult cu putință.

„Ne aflăm în mijlocul unei pandemii a sănătății psiho-mentale și cred că acest fapt nu este tratat nici pe departe cu atenția cuvenită”, susține Kyllendahl, citat de New York Times, care mai precizează că numărul de pacienți tineri pe care îi are s-a dublat în lunile recente.

Și în România, recunoaște un psiholog chestionat de Profit.ro, s-a dublat numărul pacienților, dacă nu cel puțin cel al dozelor de medicamente recomandate acestora. Și asta din prima fază a pandemiei.

„Mulți percep că nu plătesc prețul pandemiei, ci al măsurilor luate împotriva pandemiei”, susține doctorul Nicolas Franck, șeful unei rețele psihiatrice din Lyon, Franța. Într-un sondaj efectuat pe 30.000 de persoane realizat primăvara trecută, tinerii s-au clasat pe locul cel mai scăzut în ceea ce privește starea de sănătate psihică.

New York Times semnalează faptul că, în Italia și în Olanda, unele secții de psihiatrie pentru tineri s-au umplut la capacitatea maximă, iar în Statele Unite un sfert dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani au declarat că s-au gândit serios la sinucidere.

În America Latină și Caraibe, potrivit unui sondaj realizat de UNICEF pe 8.000 de tineri, mai mult de un sfert dintre aceștia susțin că au suferit de anxietate și 15% de depresie.

În Italia, spitalizările tinerilor care s-au rănit sau au încercat să se sinucidă au crescut cu 30% în al doilea val covid-19.

În Franța, dintr-un sondaj efectuat pe aproximativ 70.000 de studenți, a rezultat că 10% au experimentat gânduri suicidare în primele luni ale pandemiei și mai mult de un sfert au suferit de depresie.

În Spania, țara care a impus unele dintre cele mai prohibitive restricții din lume, conform unui studiu al Universității din Valencia, cele mai afectate au fost tinerele, indicate în studiu ca fiind mult mai predispuse la stres, anxietate și depresie.

Iarna a înrăutățit situația, potrivit terapeuților și psihiatrilor, care spun că au remarcat faptul că unii tineri manifestă simptome mai severe de anxietate, depresie, tulburări alimentare și dependență.

Faptul că viața oamenilor este mai nou ghidată de stres, haos și incertitudine rezultă și din evoluția din România a deceselor puse pe seama unor boli endocrine, de nutriție și metabolism. În noiembrie 2020, acestea au fost cu 129% mai ridicate decât cele înregistrate în aceeași lună a anului precedent.

Citiți și:
Covid 19 nu e virus, e morbul nebuniei
Studiu Universitatea Stanford: Lockdown-urile nu au niciun efect semnificativ în reducerea covid-19, ba chiar pot duce la răspândirea cazurilor

yogaesoteric
24 iulie 2021