Elemente iniţiatice semnificative referitoare la marele yoghin şi înţelept Dattatreya (II)
de profesor yoga Nicolae Catrina
Citiți aici prima parte a acestui articol
Cea de-a doua imagine tradiţională a lui Dattatreya
Cea de-a doua imagine tradiţională a lui Dattatreya, care contrastează izbitor cu precedenta, este prezentată în Brahmanda Purana (capitolele 39 până la 44) şi în Brahma Purana (capitolul 13, sutra 160). În aceste purane, Dattatreya este descris ca fiind un avatar al lui VISHNU, care a venit pe Pământ pentru a restabili riturile vedice şi a restaura ortodoxia brahmanică. În India de Vest, ascetismul sever al tradiţiei Natha din nord face loc unui ascetism profund devoţional. Faţă de această ipostază a lui Dattatreya îşi manifestă devoţiunea (BHAKTI) numeroşi asceţi şi sfinţi charismatici, fondatori ai anumitor curente spirituale, precum Sri Vallabha (secolul al XVI-lea), Narasimha Sarasvati (secolul al XV-lea) sau Eknath (1548-1600).
Unul dintre aceste curente spirituale (care a fost întemeiat de către Chakradhara în jurul anului 1260) a jucat un rol important în promovarea acestei ipostaze ascetice a lui Dattatreya ce este numită MAHANUBHAVA. Aici, Dattatreya este descris ca fiind MAHANUBHAVA sau una dintre cele cinci încarnări majore ale divinităţii supreme PARAMESHVARA (SHIVA). MAHANUBHAVA este înfăţişat iniţial ca având un singur cap, abia din secolul al XVI-lea el începând să fie reprezentat simbolic ca având trei capete. Cultul lui Dattatreya, protectorul menirii spirituale, al DHARMA-ei, s-a aflat la originea unei reînnoiri profunde a ritualismului vedic şi a tradiţiei brahmanice în India de Vest şi a contribuit, în măsura în care adorarea lui nu era rezervată doar brahmanilor, ci era accesibilă tuturor, la întărirea coeziunii sociale în timpul îndelungatei perioade de rezistenţă a populaţiei hinduse faţă de dominaţia musulmană. În zilele noastre, cultul acestei ipostaze a lui Dattatreya (care este adorată sub numele de DATTA-MANDIR), este încă înfloritor în provinciile indiene Maharashtra (mai ales în apropiere de Poona), în Konkan, în Andhra Pradesh şi chiar în Nepal (unde există un templu al lui Dattatreya la Bhadgaon).
Dattatreya, imagine simbolică a Ghidului spiritual primordial şi arhetipal
Numeroşi Ghizi spirituali din India sunt consideraţi ca fiind încarnări ale lui Dattatreya şi sunt adoraţi ca atare. Spre exemplu, în zilele noastre acesta este cazul lui Sai Baba din Shirdi. Se consideră că orice Ghid spiritual integrat în lungul lanţ iniţiatic al unei transmisii iniţiatice autentice (GURU-PARAMPARA) ce porneşte de la Dattatreya se bazează pe autoritatea spirituală a lui Dattatreya în calitatea sa de Ghid spiritual întemeietor sau primordial (ADI-GURU) al respecvului lanţ iniţiatic.
Fără îndoială, se cuvine să înţelegem această noţiune de lanţ iniţiatic într-un sens spiritual, şi nu într-unul strict social, pentru că dacă îl reducem la o filiaţie istorică, riscăm să nu-l putem identifica mai departe de trei sau patru secole în trecut. Şi totuşi, Dattatreya ca Ghid spiritual primordial se află la baza acestei „aurea catena” (lanţ iniţiatic de aur), astfel încât el are în hinduism un rol comparabil cu cel asumat în tradiţia tibetană de către Padmashambhava, sau chiar cu cel asumat de către Melchisedec (Facerea 14, 18) în tradiţia ebraică.
În conformitate cu Bhagavata Purana (capitolul I, 3.11), Dattatreya ar fi răspândit ANVIKSHIKI VIDYA, cunoaşterea care deschide calea revelării Sinelui, cunoaştere pe care unii iniţiaţi o identifică cu ADHYATMA VIDYA. Această cunoaştere eliberatoare recomandă căutarea constantă a esenţei entităţii tranzitorii care este eul nostru obişnuit (egoul), transcenderea egoului constituind unicul aspect iniţiatic ce trebuie realizat în căutarea Sinelui Suprem şi Nemuritor (ATMAN).
Rolul şi funcţia mediatoare ce este atribuită Ghidului spiritual (GURU) în tradiţia hindusă
Toate tradiţiile spirituale afirmă că omul obişnuit, omul gregar, trăieşte ca şi cum ar dormi aproape tot timpul. Noi credem că trăim, dar de fapt visăm că trăim. Întreaga noastră viaţă nu este altceva decât o proiecţie a viselor noastre. Căutarea spirituală constă în primul rând în identificarea realităţii divine ce se află dincolo de proiecţiile noastre interioare, astfel încât să abordăm existenţa aşa cum este ea, fără nicio dorinţă limitatoare, deoarece dorinţa se află la originea frustrării. Într-adevăr, dorinţa umană limitatoare nu duce nicăieri, pentru că ea ne face să ne învârtim în cerc, fiind prinşi în ciclul devenirii (SAMSARA), care este constituit din toate dorinţele noastre trecute şi prezente, imensul turbion care ne prinde şi ne antrenează în rotaţia lui inexorabilă, cel puţin dacă nu facem pasul de a ne smulge din el. De fapt, realitatea este întotdeauna aici şi acum. Ea nu se află nici în trecut, nici în viitor, ea este întotdeauna în prezent. Acest „acum” este singurul moment, unica realitate. Acest „acum” nu trece niciodată. Acest „acum” este etern, dar fiinţa umană comună nu este niciodată prezentă cu adevărat în „aici şi acum”, ea nu vede de regulă decât proiecţiile ei interioare, chiar dacă ea se consideră „trează”. Omul gregar nu se poate trezi singur din visul pe care el însuşi îl proiectează neîncetat. La fel, aspirantul către desăvârşirea spirituală trebuie în mod necesar să întâlnească o fiinţă deja trezită, care este capabilă să-i trezească sufletul şi să-l ghideze din punct de vedere spiritual.
Are mai puţină importanţă dacă o asemenea fiinţă trezită din punct de vedere spiritual este un Ghid spiritual (GURU) faimos, un învăţător vizionar (ACHARYA), un simplu yoghin care şi-a realizat Sinele Divin (ATMAN) şi îi poate învăţa şi pe ceilalţi aceasta sau un înţelept clarvăzător (RISHI), ce este capabil să-şi transmită experienţa în mod direct. Întotdeauna, rolul unui Ghid spiritual autentic (GURU) este să scoată aspirantul din somnul ignoranţei pentru a-l trezi faţă de Sinele Divin (ATMAN) şi a-l face progresiv să se apropie de, şi apoi să atingă desăvârşirea spirituală.
Depăşirea jocului aparenţelor şi disiparea iluziei egoului îi permite Ghidului spiritual să-şi asume această funcţie în care îşi va ghida aspirantul pe cărările cunoaşterii autentice de sine. Cu blândeţe, dar şi cu rigoare, el îl va învăţa pe aspirantul pregătit necesitatea atingerii unei vigilenţe desăvârşite, a unei conştienţe plenare faţă de „aici şi acum” şi a unei atitudini de martor impasibil şi perfect detaşat. El îi va recomanda aspirantului să se păstreze departe de agitaţia febrilă şi de conflictele neîncetate ale vieţii de zi cu zi, ca să trăiască „aici şi acum” într-o stare de unitate spirituală şi de armonie extatică. Ghidul spiritual îl va îndemna să cultive discernământul (VIVEKA), ce îi va permite să ştie întotdeauna să deosebească Realitatea Divină de undele schimbătoare ale fenomenelor efemere şi să devină în felul acesta capabil să extragă – simbolic vorbind – din apele cosmice seva extatică a Conştiinţe Divine, întocmai ca lebăda mitică (HAMSA), ce este în stare, potrivit tradiţiei hinduse să separe laptele de apă, chiar şi atunci când acestea sunt amestecate, şi care, pusă în faţa unui vas plin cu lapte amestecat cu apă, va bea doar laptele.
Una dintre cele mai mari virtuţi ale Ghidului spiritual este perfecta lui simplitate În toate acţiunile sale, Ghidul spiritual este sincer, fără nenumăratele „măşti” şi „camuflaje” la care recurg mereu oamenii comuni. Un autentic Ghid spiritual este întotdeauna plenar conştient de clipa prezentă. Tocmai de aceea, el este oglinda perfect clară şi obiectivă în care aspirantul spiritual poate să se vadă aşa cum este el cu adevărat. Pe scurt, Ghidul spiritual îi oferă gradat aspirantului accesul la realizarea de sine, la realizarea identităţii dintre esenţa lui cea mai intimă (Sinele Divin ATMAN) şi Fiinţa Divină universală atotputernică şi omniprezentă. Dacă este nevoie, funcţia lui de ghidare spirituală va continua şi într-o încarnare viitoare, căci potrivit unei credinţe foarte răspândite în India, Ghidul spiritual şi aspirantul se pot întâlni de-a lungul a mai multe existenţe succesive. De fapt, prezenţa Ghidului spiritual este o binecuvântare fără egal pentru toţi aspiranţii săi, deoarece el a reuşit să-şi dinamizeze, să-şi rafineze şi să-şi alchimizeze atât mintea, cât şi inima la flacăra celestă a Sinelui său Divin, pe deplin revelat, pentru a dinamiza, însufleţi şi alchimiza în jurul lui alte conştiinţe şi alte inimi, care vor reuşi apoi să însufleţească şi să alchimizeze, la rândul lor, alte şi alte conştiinţe, şi aşa mai departe. Potrivit unui celebru proverb hindus, „Numai o lampă aprinsă poate aprinde o altă lampă.” Dacă ar exista chiar şi numai o singură fiinţă trezită din punct de vedere spiritual, doar ea singură ar putea să genereze un lanţ iniţiatic de fiinţe trezite spiritual. De aceea pentru că este foarte greu să aprinzi acest foc alchimic interior de unul singur, este indispensabil să cauţi focul divin lângă un Ghid spiritual autentic.
Căutarea rodnică a Ghidului spiritual
Întâlnirea Ghidului spiritual, eveniment care va fi cheia trezirii spirituale a aspirantului, scapă, de regulă, minţii umane obişnuite. Acesta este paradoxul cu care se confruntă în mod inevitabil, mai devreme sau mai târziu, cel care porneşte în căutarea unui Ghid spiritual. Aspirantul nu trebuie absolut deloc să-şi imagineze că el va căuta şi va găsi prin propriile sale eforturi Ghidul spiritual care îi este predestinat.
Nu există ceva ce aspirantul ar putea să facă el singur în această privinţă, în afară de a porni la drum, cu umilinţă şi cu mintea deschisă, şi de a avea încredere în reuşită. Tot ceea ce poate să facă aspirantul spiritual este să-şi purifice îndeajuns de mult trupul şi mintea, astfel încât el să fie tot mai pregătit pentru întâlnirea Ghidului său spiritual, fiecare etapă de purificare făcându-l şi mai sensibil la noi grade de percepţie subtilă.
În cele din urmă, aspirantul spiritual va ajunge la nivelul la care Ghidul spiritual îl aşteaptă, căci fiecare aspirant primeşte graţia GURU-lui său numai atunci când el este pregătit, adică atunci când KARMA lui îi permite, după cum spune un alt celebru proverb hindus: „Atunci când aspirantul spiritual (CHELA) este pregătit, Ghidul spiritual (GURU) apare.” Aspirantul care va porni în căutarea Ghidului spiritual fără să fie pregătit să-l întâlnească nu-l va întâlni. Legile umane nu mai acţionează în acest domeniu, în care doar Divinul ia iniţiativa, o iniţiativă plină de Graţie. De fapt, pătrunderea efectivă pe Calea spirituală se realizează rareori din propria noastră iniţiativă, ea nu rezultă dintr-o hotărâre deliberată şi raţională. Prin urmare, la fel cum în realitate nu aspirantul este cel care merge la Ghidul spiritual, ci Ghidul spiritual este cel care merge la aspirant, tot aşa nu aspirantul este cel care îşi alege calea, ci în realitate Calea este cea care îl alege pe aspirant. Ea i se impune prin chemări tăcute, prin semne tainice, dar indubitabile, pe care ea i le repetă, dacă este nevoie, prin circumstanţe providenţiale sau privilegiate.
Nimeni nu se poate îndoi de faptul că o adevărată serie semnificativă de sincronicităţi guvernează această căutare ce este ghidată de o providenţială „mână invizibilă”. Restul vine pe căi misterioase, se îmbină şi se desfăşoară de la sine: factori invizibili şi „iraţionali’ sau în mod cert inexplicabili pentru omul obişnuit nu încetează să se manifeste sub diverse forme şi să ordoneze desfăşurarea evenimentelor, făcând să conveargă şi să interfereze, într-un mod adesea neaşteptat, serii independente de evenimente, astfel încât, curând, nici obstacolele materiale şi nici distanţa geografică nu vor mai putea împiedica această căutare. Chemările Ghidului spiritual pot lua diferite forme, dar fiecare mesaj necesar ajunge exact acolo unde noi suntem, atunci când avem nevoie de el. Este nevoie doar să fim pregătiţi, să avem receptivitatea necesară, din moment ce accesul la un anumit nivel al fiinţei trezeşte o chemare spirituală la un nivel şi mai profund.
Dar cum poate oare aspirantul spiritual să-şi recunoască Ghidul spiritual, dacă el nu este deja iniţiat în puterea spirituală tainică a Ghidului său spiritual?
Se spune că Ghidul spiritual este în acelaşi timp exterior şi interior. Trebuie deci ca Ghidul spiritual interior să fie cel care, inspirându-l şi dinamizându-l din interior, să călăuzească aspirantul în căutarea Ghidului său spiritual exterior. De asemenea, atunci când manifestarea veritabilă a Ghidului spiritual va avea loc, aspirantul va şti că el însuşi vrea, cu întreaga sa fiinţă, să se abandoneze total fără rezerve, Ghidului său spiritual. Abandonarea totală nu reprezintă însă nicidecum vreo capitulare, pentru că abandonându-se la modul spiritual aspirantul îşi întâlneşte de fapt propria sa natură profundă. Cum sfânta prezenţă divină din fiinţa sa, Sinele Nemuritor-Esenţă (Atman), îşi este sieşi propriul martor şi judecător, problema criteriilor identificării ei de către aspirant dispare de asemenea. Din momentul în care abandonarea aspirantului în faţa Divinului este totală, mecanismul proiecţiilor onirice individuale este pe cale să se oprească în fiinţa lui, căci mentalul lui care realiza proiecţii era până în acel moment o parte legată de egoul lui.
Întreaga tradiţie indiană, de la Shankara până la Ramana Maharishi sau Ma Ananda Moyi, afirmă că nu există, în ultimă instanţă, nicio diferenţă între Dumnezeu Ghidul nostru spiritual (GURU) şi Sinele nostru Divin (ATMAN), care se întâlnesc şi se contopesc în ceea ce tradiţia tantrică numeşte „esenţa GURU-lui” (GURU-TATTVA). Astfel, aspirantul spiritual îl adoră pe Ghidul spiritual etern (SADGURU) în calitate de Dumnezeu personificat, la fel cum el Îl adoră pe Dumnezeu în inima lui în calitate de GURU. Cei doi nu sunt, în esenţă, decât unul şi acelaşi aspect.
Această esenţă unică a GURU-lui care se manifestă sub trei forme distincte este un adevăr spiritual bine cunoscut, el fiind de pildă foarte frecvent menţionat în tradiţiile din India de Sud sub forma lui DAKSHINAMURTI, o ipostază a lui SHIVA în calitate de Ghid spiritual interior, care se află mereu în inima aspirantului. SHIVA DAKSINAMURTI este în acelaşi timp Ghidul spiritual care revelează ştiinţa secretă a unirii beatifice cu Dumnezeu (YOGA), învăţătorul divin care explică tradiţiile spirituale autentice (SHASTRA), precum şi cel care trezeşte în mod direct şi nemijlocit Cunoaşterea Divină în fiinţa aspirantului.
SHIVA este deci GURU-l suprem, care îi apare aspirantului prin intermediul aspiraţiei acestuia de a-L întâlni. Dumnezeu este, în ultimă instanţă, unicul şi eternul GURU aşa cum indică şi Patanjali în Yoga-Sutra (capitolul 1, sutra 26), unde Dumnezeu este numit „Ghidul spiritual al tuturor Ghizilor spirituali, inclusiv ai celor din cele mai vechi timpuri, dat fiind faptul că nu există pentru El nicio limitare în timp.” În definitiv, adevăratul GURU rezidă mereu în interior: propriul nostru Sine este în realitate GURU-l nostru, Ghidul nostru spiritual, şi el se manifestă întotdeauna într-o formă ce corespunde în mod strict nivelului nostru de înţelegere, prin intermediul GURU-lui nostru din plan fizic. Ghidul spiritual interior este de fapt centrul invizibil al voinţei aspirantului, iar învăţămintele Ghidului spiritual exterior nu sunt decât sugestii şi impulsuri subtile destinate să trezească în aspirant conştiinţa propriei lui Lumini interioare, Sinele Divin (ATMAN).
Text preluat din Caietul taberei spirituale yoghine de vacanță, Vol. 1, Costinești 2011
Citiți aici continuarea articolului.
Citiţi şi:
Shiva Dakshinamurti
Ghidul spiritual îţi dezvăluie realitatea dincolo de iluzie
Relaţia Ghid spiritual – aspirant sau fascinaţia Cunoaşterii de Sine (1)
yogaesoteric
18 noiembrie 2011