de George Preda
Cazul plagiatului primului ministru actual al României, Victor Ponta, s-a adăugat pe lista celor mai ruşinoase realităţi româneşti ale perioadei actuale, care ne descalifică pe scena publică internaţională. După descoperirea plagiatului de către celebra revistă Nature, Ponta nu doar că nu a recunoscut plagiatul, ci a declarat cu tupeu că este vorba de nişte atacuri cu tentă politică la adresa sa. Totuşi el nu poate contesta faptele: peste 80 de pagini din teza sa de doctorat sunt copiate, fără ghilimele sau trimitere la bibliografie, dintr-un volum semnat de profesorul D. Diaconu (lucrare menţionată în bibliografia tezei), iar alte 40 de pagini sunt copiate din cartea profesorului V. Creţu, care nici măcar nu apare în bibliografie. Dincolo de declaraţiile sforăitoare şi impertinente ale lui Ponta, acesta este un fapt incontestabil. Pe de altă parte, prin manevre abuzive, primul ministru a reuşit să obţină în luna iulie o decizie chipurile oficială (singura pe care o declară acceptabilă) că nu a plagiat, pe baza faptului că… legea care reglementează plagiatul datează din 2004. Oare în România plagiatul s-a inventat doar atunci? Deşi au existat două decizii anterioare care au sancţionat plagiatul lui Ponta, până la urmă se pare că acesta va reuşi să scape basma curată, cel puţin din punct de vedere legal – căci cariera sa politică, pe plan internaţional, e ca şi terminată.
În luna septembrie totuşi a apărut o nouă răsturnare de situaţie: Senatul Universităţii Bucureşti a dezbătut cazul plagiatului lui Ponta. Pe baza deciziei anterioare a Consiliului de Etică al Universităţii, precum şi a raportului Comisiei Juridice a Universităţii Bucureşti, Senatul acestei instituţii de învăţământ superior, în cadrul căreia Ponta a obţinut în mod fraudulos titlul de doctor, a tras o concluzie categorică: teza de doctorat a primului ministru este un plagiat. Senatul Universităţii a decis că va transmite Ministerului Educaţiei şi Cercetării solicitarea „să ia măsurile care se impun în acest caz”.
Mircea Dumitru, rectorul Universităţii din Bucureşti a declarat că va trimite ministerului Educaţiei raportul Comisiei juridice a Universităţii şi o scrisoare în care va propune ca ministerul să ia măsurile prevăzute de lege în cazul plagiatului. „Comisia, formată din doi jurişti francezi şi unul român, a ajuns la concluzia că lucrarea de doctorat a lui Victor Ponta este plagiat. Astăzi, Senatul a luat act de acest raport, care a ajuns în linii mari la aceleaşi concluzii ca şi Comisia de etică a Universităţii”, a spus Mircea Dumitru. Rectorul a mai precizat că în scrisoarea adresată ministerului Educaţiei vor fi punctate din punct de vedere etic erorile comise în lucrarea de doctorat a premierului.
Abuz de putere pentru ascunderea “sub covor” a plagiatului lui Ponta
Pe 29 iunie, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) a decis că premierul Victor Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat, a anunţat Marius Andruh, preşedintele Consiliului. Forul a propus Ministerului Educaţiei retragerea titlului de doctor. Decizia Consiliului a fost luată prin votul celor 13 membri prezenţi din totalul de 21. Imediat după ce s-a făcut publică această decizie, Consiliul a fost desfiinţat în vederea reorganizării.
Cităm din declaraţia lui Marius Andruh, preşedintele CNATDCU: „Nu trebuie să fii specialist în drept ca să depistezi că în lucrarea lui Victor Ponta au fost luate texte fără a fi menţionate sursele. Am solicitat Facultăţii de Drept de la Universitatea Bucureşti o copie conformă cu originalul a tezei de doctorat. Am împrumutat de la Biblioteca Centrală Universitară şi cărţile sursă pentru teza de doctorat. Am analizat pagină cu pagină lucrarea, iar 85 de pagini din cele 307 care reprezintă partea propriu-zisă de doctorat, au fost copiate fără indicarea sursei. Teza de doctorat trebuia să cuprindă o bibilografie clară la final de capitol sau la finalul lucrării. Bibliografia selectivă nu este indicată pentru o teză de doctorat. Din cele 39 de referite la bibliografie, lipsea cartea profesorului Vasile Creţu, din care au fost descoperite aproximativ 40 de pagini, fără a fi menţionată sursa. Activitatea Consiliului trebuie să fie înţeleasă şi disociată de orice implicare politică a oricăruia dintre noi.”
În urma acestei decizii, CNATDCU a trimis Ministerului Educaţiei propunerea de retragere a titlului de doctor al lui Ponta. În schimb, Ministerul a afirmat că doar Consiliul Naţional de Etică (organism care a fost la rândul lui reorganizat recent de actuala guvernare) este abilitat să cerceteze cazul.
Normele de bună conduită, abaterile de la aceste norme (inclusiv fapta de plagiat), procedura de analiză, precum şi sancţiunile pentru nerespectarea acestora sunt prevăzute de Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare, cu modificările şi completările ulterioare. Altfel spus, înaintea acestui an (2004) în România nu exista o legislaţie privind plagiatul – ceea ce nu înseamnă că el era acceptabil. De obicei, conducătorului de doctorat îi revine obligaţia de a sancţiona plagiatul doctorandului, neacceptând prezentarea publică a respectivei teze.
Pe 13 iulie, şi Comisia de Etică a Universităţii din Bucureşti (UB) a hotărât că Victor Ponta a plagiat în teza de doctorat, o treime din lucrare fiind copiată, „prin preluarea integrală de blocuri de text, de rânduri sau prin inversarea unor blocuri de text în raport cu sursele.” Cu toate acestea, Ministerul Educaţiei a refuzat să ia în considerare şi această analiză. Mai mult, prin declaraţiile sale, ministrul educaţiei (Ecaterina Andronescu, membră PSD) a lansat o veritabilă ameninţare la adresa Universităţii Bucureşti, de a desfiinţa complet şcoala doctorală a universităţii în cazul în care continuă să susţină decizia legată de plagiatul lui Ponta.
În ciuda evidenţei, pe 20 iulie, Consiliul Naţional de Etică (restructurat complet de actualul guvern condus de Ponta) a anunţat public decizia halucinată că lucrarea lui Ponta NU este plagiat. De ce? Pentru că teza de doctorat a lui Ponta datează din 2003, iar legea plagiatului a intrat în vigoare în 2004. Mai mult, se pare că decizia CNECSDTI (abrevierea numelui complet al acestui organism) nici nu a fost luată de cei opt profesori universitari care o compun, ci de o „comisie de experţi” în drept, comisie a cărei componenţă nu a fost făcută publică. Unii membri ai CNECSDTI au declarat pentru presă în mod complet aiuritor că ei nu sunt experţi în drept dar, dacă teza de doctorat ar fi fost în domeniul lor de activitate, categoric ar fi fost considerată plagiat. Totuşi, ei au adoptat decizia celor trei „experţi” conform căreia, chipurile, Ponta nu ar fi plagiat.
Reacţii publice în mediul academic şi intelectual românesc condamnă plagiatul lui Ponta şi ingerinţa factorului politic
La începutul lunii iulie, mai mulţi oameni de cultură importanţi din România au semnat o scrisoare deschisă, trimisă apoi tuturor şefilor de guverne din ţările membre ale Uniunii Europene. Printre cei care semnează scrisoarea se numără Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, Andrei Şerban, Magda Cârneci sau Eugen Negrici, dar şi Societatea Timişoara. Prin respectivul text, semnatarii atrag din nou atenţia asupra acuzaţiilor de plagiat aduse premierului Victor Ponta.
Scrisoarea, redactată în română, engleză şi germană, a fost deja trimisă şefilor de guverne din ţările membre ale Uniunii Europene. Oamenii de cultură atrag atenţia asupra modului în care se încearcă minimalizarea acuzaţiilor de plagiat în legătură cu doctoratul premierului. De asemenea, semnatarii spun că se desolidarizează de gestul lui Victor Ponta şi de atitudinea lui faţă de acuzaţii.
Scrisoare deschisă şefilor de guverne din ţările membre ale Uniunii Eropene
Excelenţe,
vă adresăm scrisoarea de faţă în numele opiniei publice din România, îndeobşte a activiştilor civici, oameni de cultură şi membri ai mediului academic. Am aflat cu indescriptibilă indignare, din media occidentală, de acuzaţiile de plagiat la adresa primului ministru al României, dl. Victor Ponta. Probele prezentate de revista Nature şi preluate, între altele, de publicaţii precum Frankfurter Allgemeine Zeitung, Washington Post, Le Figaro, Le Monde, El Mundo, Kurier etc, şi de canale de televiziune precum CBS News şi ABC News sunt zdrobitoare şi reprezintă pentru noi un motiv de îngrijorare. În joc nu e doar reputaţia unui politician, ci a unei întregi comunităţi naţionale. Ne desolidarizăm cu fermitate de gestul domnului Ponta, care reprezintă o pată ruşinoasă pe obrazul României.
Vă scriem îngrijoraţi de felul în care o bună parte a mass-media din România şi mai ales oficialitatea au înţeles să trateze acest subiect. Se încearcă cu disperare minimalizarea acestei întâmplări nefericite. Metodele diversioniste sunt cele clasice: în urmă cu câteva săptămâni, ministrul interimar al Educaţiei a dispus schimbarea în totalitate a comisiei de etică, cea care dă verdicte în cazurile de plagiat. Vechii membri, personalităţi respectate ale mediului academic românesc, au fost înlocuiţi cu persoane obediente, unele dintre ele având chiar funcţii de conducere în partidul condus de dl. Ponta. Mai mult – un fapt fără precedent -, o comisie ministerială care dezbătea cazul plagiatului d-lui Ponta a fost dizolvată chiar în timp ce îşi desfăşura lucrările! În aceste condiţii, e previzibil la ce concluzii ne putem aştepta din partea oficialităţii în privinţa plagiatului d-lui Ponta.
Totodată, prin posturile de televiziune pe care le controlează (Antena 1, Antena 3, România TV) s-a declanşat o amplă campanie de minimalizare şi decredibilizare a acestui caz despre care editorul prestigioasei publicaţii Nature afirmă textual: „Nu avem niciun dubiu asupra plagiatului în teza de doctorat a lui Victor Ponta. Plagiatul a fost confirmat de mai mulţi experţi.” Activişti de partid fără cea mai mică calificare academică sunt trimişi la posturile de televiziune invocate, inclusiv la televiziunea publică, pentru a crea confuzie şi a trimite în ridicol o chestiune atât de serioasă.
Ca persoane profund ataşate valorilor europene, vă adresăm acest mesaj de îngrijorare. Știm că şi alte ţări europene, Ungaria şi Germania, au trecut de curând prin triste experienţe asemănătoare. Ca membri mai noi ai Uniunii Europene, vă solicităm să vă solidarizaţi cu gestul nostru prin care cerem ca şi în România gesturile de onoare – cum ar fi demisia domnului premier Ponta – să devină gesturi fireşti. Dorim ca regulile fundamentale ale civilizaţiei europene să fie şi regulile noastre. Nu vrem să mai trăim într-o ţară unde politicieni corupţi, demagogi şi autoritari să ne decidă destinul prin măsuri ce încalcă în mod revoltător şi repetat legile.
Pe 29 iulie, mai mulţi profesori universitari din Cluj au lansat o altă scrisoare deschisă, la care s-au alăturat ulterior sute de alţi intelectuali români. Iată conţinutul ei:
Scrisoare deschisă adresată
Primului-Ministru al României, Victor Ponta,
şi Ministrului Educaţiei Naţionale, Ecaterina Andronescu
Domnule Prim-Ministru, Doamnă Ministru, subsemnaţii, membri ai corpului didactic şi/ sau de cercetare al Universităţilor din România, precum şi membri români ai corpului didactic sau de cercetare al unor instituţii de învăţământ superior din străinătate, prin prezenta dorim a vă aduce la cunoştinţă următoarele:
1. Ne raliem fără ezitare poziţiei profesionale a CNATDCU şi a Comisiei de Etică a Universităţii Bucureşti, potrivit căreia este indubitabil faptul că teza de doctorat din 2003 a domnului Victor Ponta e un plagiat de dimensiuni şi gravitate extinse. 2. Protestăm împotriva modului inadmisibil în care din partea Ministerului Educaţiei s-au exercitat presiuni asupra acestor corpuri profesionale, constând în:
– reorganizarea Consiliului Naţional de Etică şi a CNATDCU în ajunul momentului în care urmau să se pronunţe privitor la cazurile Mang, respectiv Ponta
– intervenţia intempestivă a ministrului interimar Liviu Pop în şedinţa CNATDCU în care era dezbătut plagiatul d-lui Ponta, în speranţa de a convinge această comisie să nu se pronunţe
– tentativele de defăimare profesională, ulterioară emiterii deciziilor de plagiat, a membrilor comisiilor care au ajuns la această concluzie
– deturnarea repetată şi constantă a atenţiei dinspre întrebarea de natură ştiinţific-deontologică şi propriu-zis etică aflată în chestiune (“este sau nu teza domnului Ponta plagiată?”) către chestiuni tehnico-legale (“cine, şi în virtutea cărei legislaţii, putem afirma că are dreptul de a emite o decizie eficientă în privinţa retragerii/ menţinerii titlului de doctor al lui Victor Ponta?)
– ameninţările proferate de către doamna Ecaterina Andronescu la adresa Universităţii Bucureşti, care, potrivit declaraţiilor Ministrului Educaţiei, şi-ar putea pierde dreptul de a organiza şcoala doctorală în măsura în care îşi continuă demersul privitor la teza lui Victor Ponta.
3. Considerăm că verdictul de non-plagiat la care a ajuns Consiliul Naţional de Etică nu prezintă nici o garanţie de credibilitate, el aparţinând unui organism a cărui componenţă fusese, pe de o parte, modificată tot în legătură cu o cercetare a plagiatului, şi care, pe de altă parte, s-a aflat într-o postură de conflict de interese, datorită subordonării în linie directă faţă de ANCS – Ministerul Educaţiei – Guvernul României.
4. Ne exprimăm, fiecare, opinia ştiinţifică şi deontologică personală potrivit căreia domnul Victor Ponta se face vinovat nu doar de plagiatul din 2003, ci şi, mai ales, de prezenta instrumentare (cu bună ştiinţă, sau prin cooperare tacită cu nişte subalterni foarte zeloşi) a instituţiilor statului pentru mascarea mediatică/ deturnarea juridică a unui adevăr cum nu se poate mai evident: plagiatul.
5. Ne alăturăm anticipat oricărui demers prin care Universitatea din Bucureşti ar solicita anularea diplomei de doctor a d-lui Victor Ponta, solicitând Ministrului Educaţiei să întreprindă demersurile necesare pentru ducerea la îndeplinire a acestui act reparatoriu.
6. Considerăm că acest amestec masiv şi brutal al politicului în domeniul cercetării ştiinţifice şi al deontologiei profesionale universitare poate duce la accentuarea sentimentului de neîncredere în calitatea şi, mai ales, onestitatea sistemului de învăţământ românesc;
7. Considerăm, de asemenea, că menţionatul comportament, în cazul Ponta, al autorităţilor Statului a căror sarcină e conducerea/ organizarea învăţământului poate avea drept rezultat direct o gravă înrăutăţire a climatului democratic din România, reprezentând o sfidare la adresa demnităţii corpului nostru profesional.
Citiţi şi:
Premierul Ponta execută cu docilitate răzbunarea lui Adrian Năstase împotriva MISA
Un exemplu şocant care ilustrează discriminarea şi părtinirea autorităţilor în cazul MISA
yogaesoteric
14 septembrie 2012