«Experţii» sunt nişte smintiţi care numesc acum pasiunea unora de a mânca hrană sănătoasă «o boală mintală»

Când realizezi, într-un târziu, că principalele companii care comercializează alimente ne vând produse pline de substanţe chimice şi cu un conţinut nutritiv scăzut, devii, ca mulţi alţii, destul de preocupat de a citi listele de ingrediente de pe fiecare produs, căutând alimente care nu provin sau nu conţin derivate din organisme modificate genetic şi îţi vei suplimenta hrana cu super-alimente, acordând atenţie la ceea ce introduci în organism.

Ei bine, ghiciți ce spun „experţii”? Mai nou, dacă adoptați un astfel de comportament, riscați să fiți considerat a avea o boală mintală – conform cercetătorilor de la Universitatea Colorado de Nord, care au realizat un studiu despre „obsesia” de a mânca sănătos. Această „boală” a fost numită orthorexia nervosa (ON) şi se spune că este determinată de frica de îmbolnăvire şi de dezgustul faţă de alimentele de proastă calitate.

„Orthorexia nervosa este un termen introdus pentru a descrie afecțiunea caracterizată de obsesia patologică pentru nutriţie sănătoasă şi pură biologic”, afirmă autorii studiului.

Psihologii care au condus studiul argumentează că mâncatul sănătos poate deveni periculos dacă cineva devine obsedat de tipul de ingrediente din hrană, de modul în care este preparată şi de materialele folosite pentru a obţine mâncarea respectivă. Cei care „suferă” de ortorexie îşi rezervă timp pentru a-şi pregăti hrana şi reflectează cu grijă la ceea ce doresc să mănânce.

În prezent, cel puţin în SUA, 90% din rafturile băcăniilor sunt pline cu alimente procesate, dintre care majoritatea sunt concepute ştiinţific pentru a crea dependenţă fizică şi psihologică. Porţii imense de mâncare procesată au condus la creşteri fulminante ale frecvenţei diabetului, bolilor cardiace, cancerului şi obezităţii. Oare nu ar fi mai potrivit ca efortul conştient pentru prepararea şi consumul de hrană sănătoasă să fie numit mai degrabă rațional şi inteligent, decât „potenţial periculos”?

Suntem cu toţii de acord că un comportament obsesiv nu este niciodată cu adevărat sănătos, indiferent de situaţie. Deci, care este adevăratul pericol?

Thomas Dunn, conferenţiar de psihologie la Universitatea Colorado de Nord şi co-autor al studiului recent realizat consideră următoarele: „O asemenea dietă strictă poate fi lipsită de anumiţi nutrienţi esenţiali, iar aceasta face să devină imposibil pentru organism să absoarbă vitaminele şi mineralele pe care o fiinţă şi le-ar lua din mesele zilnice, care ar fi, să zicem, alcătuite exclusiv din vegetale cu frunze. Aceasta poate condue la fragilizarea oaselor, la probleme hormonale, cardiace şi chiar la stres psihologic şi gândire rigidă, ruptă de realitate.”

Am fost programaţi foarte meticulos de către comercianţii de alimente să credem că hrana procesată, produsă în serie, este „naturală”, „sănătoasă” şi „nutritivă”, în ciuda faptului că statisticile vorbesc de la sine: alimentaţia tipică din prezent ne îmbolnăveşte. Fără să luăm în considerare creşterea substanţială a cazurilor de obezitate şi a numeroaselor boli, chiar cei care urmează dictonul „dietă sănătoasă şi mișcare”, își dau seama că este din ce în ce mai dificil să fie sănătoși, deoarece alimentele cumpărate de la magazin nu mai sunt ce erau odată.

În faţa declinului sănătăţii oamenilor, doctorii pompează cantităţi imense de medicamente care nu se adresează de fapt cauzelor bolilor. Corporaţiile producătoare de alimente au în vedere doar profitul, iar comercianții lor mint pentru a putea să vândă produsele. Cine altcineva mai rămâne să ne ajute să găsim o cale spre sănătatea optimă, dacă nu noi înşine?

Cum poţi să îți dai seama dacă tu sau cineva la care ţii suferă de ortorexie? Similar stabilirii diagnosticului pentru majoritatea bolilor mintale, verificarea unei liste cu anumite caracteristici a fost stabilită şi pentru punerea diagnosticului de orthorexia nervosa. Conform spuselor lui Dunn, dacă identifici cel puţin două din următoarele caracteristici, ai putea avea nevoie să consulți un specialist:
1. ai o dietă dezechilibrată nutriţional deoarece te preocupă „puritatea alimentelor”;
2. te preocupă faptul că mâncarea impură şi nesănătoasă îţi va afecta sănătatea fizică sau emoţională;
3. refuzi în mod rigid orice aliment pe care îl bănuieşti ca fiind „nesănătos”, cum sunt cele care conţin grăsimi, conservanţi, aditivi sau produse animale;
4. petreci cel puțin trei ore pe zi citind despre, achiziţionând sau preparând anumite tipuri de mâncare pe care le consideri „pure”;
5. te simţi vinovat dacă mănânci alimente pe care le consideri „impure”;
6. eşti intolerant faţă de părerile altora referitoare la alimente;
7. cheltui o mare parte din venit pe alimente „pure”.

Luând în considerare această listă întocmită de „experții” smintiți, marea majoritate a celor preocupați în mod legitim de sănătatea lor se pot considera nebuni de legat!

Dacă psihologii sunt atât de nerăbdători să născocească noi denumiri de boli mintale pentru activităţi de bun simț, de ce nu creează o boală cu un nume simandicos și pentru cei care participă la concursurile de mâncat hot-dog, pentru cei care contribuie la consumul zilnic de 1,9 miliarde de produse coca-cola sau pentru cei care optează pentru sandwich-urile Big Mac alături de porții supradimensionate de cartofi prăjiţi?

Orthorexia nervosa nu a fost încă trecută în ultima ediţie a bibliei psihiatrilor, Manualul de Diagnostic şi Statistică pentru Boli Mintale, dar se află în categoria tulburărilor legate de mâncare.

Privind obiectiv către cei care ne impun aceste etichete, observăm că sunt împinși de motive cel puțin îndoielnice. În prezent, psihiatria este pe de-a-ntregul în concubinaj cu industria farmaceutică, ce produce medicamentele care „tratează” oricare dintre aceste „boli”. Deseori aceste companii farmaceutice sunt implicate în jocuri de influenţă de culise, inventând noi categorii de boli mintale, pentru a-și vinde apoi produsele lor toxice pe post de tratamente.

În acest context, este interesantă mărturia unui fost director executiv al filialei companiei farmaceutice Lilly în Suedia, John Virapen, care afirmă următoarele în cartea sa Efecte secundare: Moartea: „Eu nu vorbesc ca un om din exterior sau ca un jurnalist de investigaţie. Nu arăt cu degetul ca fiind absolut curat moraliceşte, spre nişte oameni răi de pe ici – colo. Eu ştiu despre ce vorbesc pentru că am fost unul dintre cei implicaţi activ. Am fost unul dintre ei.(…) Ştiaţi că industria farmaceutică inventează boli şi le promovează prin campanii de marketing pentru a mări piaţa de vânzări pentru produsele sale?”

Citiţi şi:

OMS clasifică actualmente bătrânețea ca fiind o «boală», ceea ce deschide poarta pentru noi medicamente care să o combată

Industria farmaceutică (I). De la imaginea de sprijin al sănătăţii oamenilor la… realitate

yogaesoteric
8 februarie 2016

Also available in: Français