Exploziv! Discursul profesorului Jeffrey Sachs în Parlamentul European, în cadrul dezbaterilor „Geopolitica păcii” (II)

Citiți prima parte aici.

Revoluția Maidan și consecințele ei

În 2014, SUA au lucrat activ pentru a-l răsturna pe Ianukovici. Toată lumea știe despre apelul telefonic interceptat dintre colega mea de la Universitatea Columbia, Victoria Nuland, și ambasadorul SUA, Peter Pyatt. Nu există o dovadă mai bună. Rușii au interceptat convorbirea și au pus-o pe internet. Ascultați-o! Este fascinantă.

Îi cunosc pe toți acești oameni. Apropo, făcând asta, toți au fost promovați în administrația Biden. Ăsta era job-ul lor. Când a avut loc Maidanul, am fost sunat imediat.

„Oh, domnule profesor Sachs, noul prim-ministru ucrainean ar dori să vă vadă pentru a vorbi despre criza economică.” Pentru că mă pricep la chestiunile astea. Și așa am zburat la Kiev și am fost plimbat în jurul Maidanului. Și mi s-a spus cum SUA au plătit banii pentru toți oamenii din jurul Maidanului. Așa-zisa revoluție „spontană” a demnității.

Doamnelor și domnilor, vă rog! De unde a apărut toată această mass-media? De unde a apărut toată această organizare? De unde au apărut toate acele autobuze? De unde au apărut toți acei oameni? Glumiți? Acesta a fost un efort organizat.

Și nu este un secret pentru nimeni, cu excepția poate a cetățenilor din Europa și Statele Unite. Toți ceilalți înțeleg destul de clar.

Apoi, după lovitura de stat, au venit acordurile de la Minsk, și mai ales Minsk II, care, de altfel, a fost inspirat de autonomia Tirolului de Sud pentru germanii de origine italiană. Și belgienii se puteau identifica cu Minsk II deoarece acesta prevedea autonomie și drepturi lingvistice pentru vorbitorii de limbă rusă din estul Ucrainei.

Minsk II a fost susținut în unanimitate de Consiliul de Securitate al ONU. Cu toate acestea, Statele Unite și Ucraina au decis să nu îl aplice. Germania și Franța, garanți ai procesului din Normandia, au ignorat acordul, de asemenea.

Aceasta a fost o altă acțiune unipolară americană directă, Europa jucând, ca de obicei, un rol subsidiar complet inutil, deși era un garant al acordului.

Trump a câștigat alegerile din 2016 și a sporit livrările de arme către Ucraina. Mii de oameni au murit în bombardamentele ucrainene din Donbas. Acordul Minsk II nu a fost pus în aplicare. Și apoi Biden a venit la putere în 2021. Am sperat la mai bine, dar am fost din nou profund dezamăgit.

Îi cunosc pe acești oameni. Am fost membru al Partidului Democrat. Acum am jurat cu strictețe să nu mai fiu membru al niciunui partid, deoarece ambele sunt la fel. Și pentru că democrații au devenit belicoși de-a lungul anilor și nu a existat nicio voce în partid care să facă apel la pace. La fel ca în cazul majorității parlamentarilor dvs.

Așadar, la sfârșitul anului 2021, Putin a pus pe masă o ultimă tentativă de a ajunge la un modus operandi cu Statele Unite, în două proiecte de acord de securitate, unul cu Europa și unul cu Statele Unite. El a pus pe masă proiectul de acord ruso-american la 15 decembrie 2021.

După aceea, am avut o convorbire telefonică de o oră cu Jake Sullivan (consilierul pentru securitate națională de atunci) de la Casa Albă, și l-am implorat: „Jake, evită războiul. Îl poți evita. Tot ce e nevoie să faci este să spui că NATO nu se va extinde în Ucraina.” Și el mi-a spus: „O, NATO nu se va extinde în Ucraina. Nu-ți face griji!”

I-am spus: „Jake, spune asta public”. „Nu. Nu. Nu. Nu putem s-o spunem public.” I-am spus: „Jake, vrei să ai un război pentru ceva care nici măcar nu se va petrece?” El a spus: „Nu-ți face griji, Jeff. Nu va fi război.” Aceștia nu sunt oameni tocmai străluciți. După părerea mea sinceră, nu sunt oameni foarte inteligenți.

Și am avut de-a face cu ei mai bine de 40 de ani. Ei vorbesc singuri. Ei nu vorbesc cu nimeni altcineva. Ei joacă teoria jocurilor. În teoria jocurilor necooperative, nu vorbești cu cealaltă parte.

Tu doar îți faci strategia. Aceasta este esența teoriei jocurilor. Nu este o teorie a negocierii. Nu este o teorie a păcii. Este o teorie unilaterală, necooperativă, dacă cunoașteți teoria formală a jocurilor.

Asta joacă ei. A început la RAND Corporation. Asta este ceea ce ei joacă mereu. În 2019, RAND a publicat o lucrare intitulată: Cum să extindem Rusia? (Extinderea Rusiei. Concurența de pe o poziție avantajoasă – n.r.).

Această lucrare, care este publică și pe care Biden a urmat-o, se ocupă de ce anume ar putea să facă SUA pentru a sâcâi, a antagoniza și a slăbi Rusia. Aceasta este literalmente strategia. Încercăm să provocăm Rusia, să-i provocăm colapsul, poate o schimbare de regim, poate ceva tulburări, poate o criză economică. Și aceștia sunt cei pe care voi îi numiți aliații voștri! Glumiți!

Știm ce s-a petrecut o lună mai târziu: administrația Biden a refuzat să negocieze. Cea mai stupidă idee a NATO este așa-numita „politică a ușilor deschise” (bazată pe articolul 10 din Tratatul NATO – 1949 – n.r.).

NATO își rezervă dreptul de a merge în orice țară dorește, fără ca vreun vecin al acelei țări să aibă vreun cuvânt de spus. Ei bine, eu le spun mexicanilor și canadienilor: „Nu încercați asta!”. Știți, Trump ar putea dori să preia Canada. Deci Canada i-ar putea spune Chinei: „De ce nu construiți o bază militară în Ontario?” Nu i-aș sfătui.

Statele Unite nu ar spune: „Ei bine, asta este o ușă deschisă. Asta e treaba lor, nu a noastră.” Statele Unite ar invada Canada.

Cu toate acestea, oameni în toată firea din Europa, din Comisia dvs, înalți reprezentanți ai dvs. repetă absurditatea că Rusia nu are niciun cuvânt de spus în extinderea NATO. Este o aberație. Aceasta nu este nici măcar geopolitică de grădiniță. Asta înseamnă să nu gândești deloc.

Așadar a început războiul.

Războiul din Ucraina și controlul armelor nucleare

Care a fost intenția lui Putin în război? Vă pot spune. A fost aceea de a-l forța pe Zelenski să negocieze neutralitatea. Și asta s-a petrecut după șapte zile de la începutul invaziei. E necesar să înțelegeți acest aspect, nu propaganda care susține că obiectivul Rusiei a fost să cucerească Ucraina

Doamnelor și domnilor, vă rog să înțelegeți ceva elementar. Ideea a fost să păstreze NATO departe de granițele Rusiei.

Dar ce este NATO în realitate? Sunt Statele Unite în afara graniței Rusiei. Nici mai mult, nici mai puțin. Ar fi necesar să adaug un aspect foarte important. De ce sunt atât de preocupați (rușii – n.r.)? În primul rând pentru că, dacă China sau Rusia ar decide să aibă o bază militară pe Rio Grande sau la granița cu Canada, nu numai că Statele Unite s-ar speria, ci am avea război în aproximativ zece minute.

Dar și pentru că Statele Unite au abandonat unilateral Tratatul rachetelor antibalistice (ABM) în 2002, desființând astfel cadrul de control al armelor nucleare. Este extrem de important să înțelegem asta. Cadrul de control al armelor nucleare se bazează pe ideea de a descuraja o primă lovitură. Tratatul ABM a fost o componentă esențială în acest sens. SUA au renunțat unilateral din Tratatul ABM în 2002.

Aceasta a făcut ca presiunea asupra rușilor să explodeze. Deci tot ceea ce am descris despre extinderea NATO s-a petrecut și în contextul distrugerii cadrului nuclear. Și începând din 2010, SUA au început să instaleze sisteme de rachete antibalistice Aegis în Polonia, și apoi în România. Și Rusiei nu-i place asta. Și una dintre problemele puse pe masă în decembrie 2021 și ianuarie 2022 a fost dacă Statele Unite își revendică dreptul de a desfășura sisteme de rachete în Ucraina.

Și Blinken i-a spus lui Lavrov în ianuarie 2022 că Statele Unite își rezervă dreptul de a amplasa sisteme de rachete oriunde vor. Acesta este presupusul vostru aliat. Iar acum SUA doresc să instaleze sisteme de rachete intermediare în Germania. Statele Unite au ieșit din tratatul INF în 2019. În acest moment, nu există un cadru privind armele nucleare.

Niciunul. Când Zelenski a spus, după șapte zile, că vrea să negocieze – cunosc detaliile în mod deosebit pentru că am vorbit cu toate părțile în detaliu –, după câteva săptămâni a avut loc un schimb de documente care era aprobat de președintele Putin și pe care l-a prezentat Lavrov, care era gestionat de mediatorii turci. Am zburat la Ankara pentru a fi martor la ce s-a petrecut în timpul medierii. Ucraina a renunțat unilateral la un acord aproape încheiat.

Sfârșitul războiului din Ucraina

De ce? Pentru că Statele Unite le-au spus să o facă. Pentru că Marea Britanie a adăugat cireașa de pe tort, trimițându-l pe Boris Johnson să meargă la începutul lunii aprilie în Ucraina și să explice. Și a făcut-o, iar dacă securitatea voastră este în mâinile lui Boris Johnson, Dumnezeu să ne ajute pe toți. Keith Starmer se dovedește a fi și mai rău.

Este de neimaginat, dar este adevărat. Boris Johnson a explicat, și puteți căuta informația pe site, că ceea ce era în joc aici era hegemonia occidentală. Nu Ucraina, ci hegemonia occidentală. Eu și Michael (von der Schulenberg – n.r.) ne-am întâlnit la Vatican cu un grup de experți în primăvara anului 2022 și am scris un document în care explicam că nimic bun pentru Ucraina nu poate ieși din acest război și că e bine să negocieze acum, deoarece prelungirea acestuia va însemna mulți morți, risc de escaladare nucleară și pierderea probabilă a războiului.

Nu aș modifica niciun cuvânt din ceea ce am scris atunci. Nu a existat nicio afirmație greșită în acel document. Și de atunci, de când SUA i-au îndepărtat pe negociatori de la masa tratativelor, aproximativ un milion de ucraineni au murit sau au fost răniți grav. Iar senatorii americani care sunt cât se poate de cinici și corupți spun că aceasta este o cheltuială minunată a banilor noștri, pentru că niciun american nu moare. Este un pur război prin procură.

Unul dintre senatorii noștri din apropierea mea, Blumenthal, a spus asta cu voce tare. Mitt Romney spune asta cu voce tare. Sunt cei mai buni bani pe care îi poate cheltui America. Niciun american nu moare. Este ireal!

Revenind la subiect, proiectul americano-ucrainean a eșuat. Ideea proiectului a fost că Rusia va renunța. S-a mers pe ideea că Rusia nu poate rezista, așa cum susținea Zbigniew Brzezinski în 1997. Americanii au crezut că noi avem puterea și că vom câștiga, pentru că vom blufa, rușii nu vor lupta cu adevărat, nu se vor mobiliza cu adevărat. Că vom recurge la opțiunea economică nucleară de a-i exclude din SWIFT și acesta le va distruge economia. Că sancțiunile economice îi vor îngenunchea.

Că HIMARS-urile îi vor ucide. ATACMS-urile, F-16-urile. Sincer, aud asta de vreo 56 de ani. Liderii noștri din domeniul securității naționale spun prostii în fiecare zi. Țara mea. Guvernul meu. Sunt atât de familiarizat cu asta.

I-am implorat pe ucraineni să rămână neutri. Și am experiență cu ucrainenii. I-am sfătuit. Nu sunt anti-ucrainean, sunt complet pro-ucrainean. Le-am spus, „Salvați-vă viețile. Salvați-vă suveranitatea. Salvați-vă teritoriul. Fiți neutri. Nu-i ascultați pe americani.”

Le-am repetat celebrul adagiu al lui Henry Kissinger, că a fi un dușman al Statelor Unite este periculos, dar a fi prieten este fatal. Bine? Așadar, permiteți-mi să repet asta pentru Europa.

A fi un dușman al Statelor Unite este periculos, dar a fi prieten este fatal.

Administrația Trump

Permiteți-mi acum să finalizez, în câteva cuvinte, despre Trump. Trump nu vrea să iasă în pierdere. De aceea este cel mai probabil că acest război se va încheia, deoarece Trump și președintele Putin vor fi de acord să pună capăt războiului. Toată agitația Europei de a continua războiul nu contează.

Războiul se termină. Așa că vă rog să uitați de el. Spuneți-le colegilor dvs.: „S-a terminat”. Și s-a terminat pentru că Trump nu vrea să care în spate un învins.

Asta este. Nu este vorba despre vreo mare moralitate, ci despre faptul că nu vrea să se împovăreze cu un învins. Cea care va fi salvată de negocierile care au loc chiar acum este Ucraina. A doua este Europa.

Bursa dvs. de valori a crescut în ultimele zile din cauza „veștilor oribile” despre negocieri și o potențială pace. Știu că perspectiva unei păci negociate a fost primită cu oroare în acest Parlament, dar aceasta este cea mai bună veste pe care ați putea-o primi.

I-am încurajat (pe colegii dvs. – n.r.), dar nu mă ascultă. Am urmărit să iau legătura cu unii dintre liderii europeni. Majoritatea nu vor să audă nimic de la mine. Dar le-am spus: „Nu mergeți la Kiev. Duceți-vă la Moscova. Negociați cu omologii voștri. Sunteți Europa. Sunteți 450 de milioane de oameni și o economie de 20.000 de miliarde de dolari. Acționați în consecință. Uniunea Europeană s-ar cuveni să fie principalul partener comercial al Rusiei. Aveți legături naturale.”

Apropo, dacă dorește cineva să discute despre modul în care SUA au aruncat în aer Nordstream, aș fi bucuros să vorbesc și despre asta.

Deci administrația Trump este imperialistă în esență. Se bazează pe ideea că marile puteri domină lumea și că vom face ce dorim atunci când vom putea, că vom fi mai buni decât Biden cel senil și ne vom reduce pierderile acolo unde este necesar.

Există mai multe zone de război în lume, Orientul Mijlociu fiind o alta. Nu știm ce se va petrece cu aceasta. Din nou, dacă Europa ar avea o politică adecvată, ar putea opri acel război. Vă voi explica cum.

Dar războiul cu China este, de asemenea, o posibilitate. Așa că nu spun că trăim într-o nouă epocă a păcii, dar acum suntem într-un alt fel de politică. Și Europa ar fi necesar să aibă propria sa politică externă, nu doar o politică externă rusofobă. Ci o politică externă realistă, care să înțeleagă situația Rusiei, situația Europei, care să înțeleagă ce este America și pentru ce luptă ea, o politică care să urmărească evitarea invadării Europei de către Statele Unite, pentru că nu este imposibil ca America să debarce trupe în Groenlanda (teritoriu danez). Nu glumesc și cred că nici ei nu glumesc.

Da, Europa are nevoie de o politică externă reală. Nu ceva de felul: „Da, vom negocia cu domnul Trump și ne vom întâlni la jumătatea drumului.” Știți cum vor decurge astfel de negocieri? Vorbim după aceea.

Vă rog să nu puneți oficiali americani la conducerea Europei. Puneți oficiali europeni. Vă rog să adoptați o politică externă europeană. Veți trăi cu Rusia mult timp, așa că vă rog să negociați cu Rusia. Există probleme reale de securitate în joc, atât pentru Europa, cât și pentru Rusia, dar grandomania și rusofobia nu servesc deloc securității voastre. Ele nu servesc nici securității Ucrainei.

Această aventură americană idioată la care ați aderat și al cărei principal promotor sunteți acum a condus la moartea a aproximativ un milion de ucraineni. Nu rezolvă nimic.

Despre Orientul Mijlociu și China

În Orientul Mijlociu, apropo, SUA i-au predat complet politica externă lui Netanyahu în urmă cu 30 de ani. Lobby-ul israelian domină politica americană. Să nu aveți nicio îndoială în această privință.

Aș putea explica ore întregi cum funcționează. Este foarte periculos. Sper că Trump nu-și va distruge administrația și, mai rău, poporul palestinian, din cauza lui Netanyahu, pe care îl consider un criminal de război, care a fost inculpat pe bună dreptate de CPI. Și nu mai e nevoie să repetăm. Existența unui stat palestinian între granițele din 4 iunie 1967, conform dreptului internațional, este singura cale pentru pace.

Singura modalitate prin care Europa poate avea pace la granițele sale cu Orientul Mijlociu este soluția celor două state. Apropo, există un singur obstacol în calea acesteia și acesta este dreptul de veto al Statelor Unite și al Consiliului de Securitate al ONU. Deci, dacă vreți să exercitați o anumită influență, spuneți-le Statelor Unite să renunțe la veto. Sunteți alături de alte 180 de țări din lume. Singurii care se opun unui stat palestinian sunt Statele Unite, Israel, Micronezia, Nauru, Palau, Papua Noua Guinee, Mr. Malay și Paraguay.

Deci, acesta este un domeniu în care Europa ar putea avea o mare influență. Europa a tăcut despre JCPOA și Iran. Cel mai mare vis al lui Netanyahu este un război între Statele Unite și Iran. Și nu a renunțat. Și nu este imposibil să survină. Deoarece, în această privință, SUA nu au o politică externă independentă.

Sunt conduse de Israel. Este tragic. Este chiar uimitor. Și această situație s-ar putea încheia. Trump ar putea spune că-și vrea politica externă înapoi, poate. Sper că acesta se va petrece.

În cele din urmă, permiteți-mi să spun doar, în ceea ce privește China, că nu este un inamic. China este doar o poveste de succes. De aceea este privită de Statele Unite ca un inamic, deoarece China are o economie mai mare decât Statele Unite.

Asta e tot.

(Aplauze)

(va urma)

Citiți și:
Europa, irelevantă pe scena globală
Farsa criminală a secolului

 

yogaesoteric
10 martie 2025