Fără să ceară permisiunea cetăţenilor, liderii europeni vor să le folosească economiile pentru finanţarea tranziţiei digitale şi ecologice

• Potrivit lui Francois Villeroy de Galhau, guvernatorul Băncii Naţionale a Franţei, nevoia investiţională se ridică la 300 miliarde euro. • Deoarece suma respectivă nu poate fi acoperită din subvenţii publice, nici din împrumuturi bancare, singura sursă rămâne cea constituită din economiile europenilor, potrivit unui raport al Direcţiei Generale a Trezoreriei Franceze, citat de cotidianul Le Figaro.

Guvernatorul Băncii Naţionale a Franţei, Francois Villeroy de Galhau, a stârnit reacţii vehemente în presa franceză după ce a declarat, recent, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, că, pentru finanţarea tranziţiei digitale şi ecologice, este nevoie de mobilizarea a 300 de miliarde euro, inclusiv din economiile private ale cetăţenilor europeni.

Deoarece suma respectivă nu poate fi acoperită din subvenţii publice, nici din împrumuturi bancare, singura sursă rămâne cea constituită din economiile europenilor, potrivit unui raport al Direcţiei Generale a Trezoreriei Franceze, citat de cotidianul Le Figaro.

Dorinţa liderilor europeni dezvăluită de guvernatorul băncii centrale franceze ridică semne mari de întrebare privind garantarea dreptului de proprietate, autonomia financiară a cetăţenilor şi legitimitatea unor astfel de măsuri, se arată într-un articol publicat de Fance-Soir, sub semnătura lui Xavier Azalbert, dar şi în materiale de presă publicate de Le Figaro, BFM TV şi Le Journal de Dimanche.

Forumul de la Davos este, de ani de zile, punctul de întâlnire al celor mai influente figuri din sectorul financiar, politic şi industrial. Autorul articolului din France-Soir susţine că la Davos strategiile globale sunt croite în beneficiul unei elite financiare ce urmăreşte maximizarea profitului, deseori în detrimentul interesului public. În spatele acestor decizii nu se află doar bancheri şi magnaţi industriali, ci şi lideri politici europeni, precum Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, care, potrivit sursei citate, au devenit instrumente docile ale oligarhiei financiare internaţionale.

Este un scenariu bine pus la punct: în numele „binelui comun”, aceşti lideri impun măsuri economice care transferă bunăstarea colectivă către un număr restrâns de persoane şi corporaţii. Cetăţenii europeni, deja sufocaţi de inflaţie, taxe excesive şi restricţii financiare, urmează acum să fie deposedați şi de puţinele economii pe care le-au acumulat de-a lungul vieţii, susţine sursa citată.

Termenul „mobilizare” utilizat de Villeroy de Galhau este doar un eufemism elegant pentru o acţiune ce poate fi descrisă mai corect drept expropriere financiară. Conform acestui plan, economiile private ale cetăţenilor europeni vor fi plasate într-un „fond comun de investiţii” destinat unor proiecte nespecificate în mod clar. Cu alte cuvinte, banii oamenilor vor fi folosiţi pentru a subvenţiona iniţiative industriale care, cel mai probabil, vor aduce profit exclusiv corporaţiilor şi investitorilor instituţionali.

Xavier Azalbert precizează că această manevră va fi realizată prin modificări legislative şi reglementări bancare menite să permită accesul autorităţilor financiare la fondurile private. Guvernele, în complicitate cu băncile centrale naţionale şi cu Banca Centrală Europeană, ar urma să creeze un cadru juridic care să schimbe această „mobilizare” într-o obligaţie impusă de stat. Sursa citată precizează că nu ar fi prima dată când asemenea măsuri sunt implementate, deoarece controlul capitalului şi devalorizarea forţată a economiilor sunt tactici bine-cunoscute practicate de elitele financiare.

Autorul articolului din France-Soir mai arată că un aspect deosebit de alarmant al acestei iniţiative este că planul beneficiază de sprijinul liderilor principalelor instituţii financiare europene, inclusiv de sprijinul lui Christine Lagarde, preşedinta Băncii Centrale Europene, precum şi de sprijinul Ursulei von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, implicată în scandalul achiziţiei comune de vaccinuri anti-covid, unde sume colosale au fost direcţionate către giganţi farmaceutici prin contracte netransparente.

Oficial, aceşti bani urmează să fie folosiţi pentru „tranziţia digitală şi ecologică”. Sursa citată afirmă că realitatea ne-a arătat că, de fiecare dată când astfel de iniţiative au fost implementate, ele au servit intereselor marilor corporaţii, nu ale populaţiei. De exemplu, tranziţia energetică promovată de UE a condus la subvenţionarea masivă a unor companii care produc echipamente „verzi” în timp ce consumatorii au suportat costuri ridicate prin facturi mai mari şi impozite suplimentare.

De aceea, sursa citată consideră că, în cazul acestei noi iniţiative, există riscul ca banii economisiţi de cetăţeni să fie direcţionaţi către proiecte neviabile, supraevaluate sau, mai rău, către investiţii speculative care să ducă la pierderi masive şi că s-ar crea, astfel, un mecanism prin care averea populaţiei va fi absorbită în circuitul financiar internaţional, pentru a fi apoi redistribuită într-un mod care va favoriza doar o minoritate privilegiată.

De aceea, France-Soir afirmă că propunerea de „mobilizare” a celor 300 miliarde euro din economiile private ale cetăţenilor nu este altceva decât o nouă tentativă de confiscare a avuţiei populaţiei sub pretextul binelui comun şi susţine că, dacă această măsură va fi implementată, Europa va deveni un teren de joacă pentru marii investitori, iar cetăţenii vor rămâne doar spectatori ai propriei deposedări. De aceea, sursa citată consideră că, în acest context, se impune o dezbatere amplă cu privire la această iniţiativă, care ar atinge dreptul de proprietate financiară al cetăţenilor europeni.

Citiți și:
Polonia acuză UE de violență financiară
UE pregătește fascismul fiscal

yogaesoteric
16 februarie 2025