Fascinant! Codex Neagoeanus. Prevesteşte evenimentele politice şi starea vremii până în anul 2048?!

 

Rujdeniţa face parte din manuscrisul Codex Neagoeanus şi prevesteşte evenimentele politice şi starea vremii până în anul 2048.

Acum 395 de ani, un preot braşovean copia de mână zeci de pagini dintr-o carte sârbească, spre folosul celor care n-aveau acces la scrieri tipărite. Nu era o carte bisericească. Manuscrisul lui, denumit Codex Neagoeanus, reproducea texte populare, printre care şi un zodiac. Astfel, Rujdeniţa popii Ion Românul din Sânpetru a fost primul horoscop medieval al românilor şi a avut o circulaţie mai mare decât oricare altă carte a vremii.

În câţiva ani, lucrarea de astrologie a ajuns în tipografii şi a fost reeditată, îmbogăţită secole de-a rândul şi răspândită sub numele de „Gromovnic“, pentru folosul oamenilor simpli, curioşi de ceea ce le rezervă astrele la naştere. În aceste gromovnice găsim tabele în care se poate citi buletinul meteo până în anul 2045.

În limbajul arhaic românesc, găsim previziuni legate de destinul fiecăruia, dar şi al ţării, anii rodnici şi cei cu molime şi „întâmplările omeneşti“. Uitat pe nedrept, Codex Neagoeanus al popii din Sânpetru vorbeşte şi despre vremurile de azi.

Vă invităm să aruncăm o privire în viitorul prezis în 1620 de cel mai vechi zodiac din spaţiul românesc, scrie.

Un best-seller medieval

În Biblioteca Academiei Române se păstrează la loc de cinste un manuscris vechi de aproape patru secole, considerat una dintre cele mai vechi scrieri populare din spaţiul românesc. Codex Neagoeanus a fost transcris, conform mărturisirii autorului, într-o jumătate de an, între 1619 şi 1620 şi nu este o operă originală, ci o reproducere a unui text slavon.

Copistul este un preot, Ion Românul (Vlahul) din Sânpetru, judeţul Braşov, a cărui istovitoare muncă avea să devină un best-seller al Evului Mediu Românesc. Manuscrisul a fost descoperit în Blaj. A ajuns la profesorul Ştefan Neagoe care, la rândul lui, i l-a dat academicianului Ioan Bianu.

Surprins de vechimea şi însemnătatea acestor file acoperite cu litere chirilice, profesorul Bianu a început o amplă lucrare de cercetare. Tot el este cel care a denumit colecţia de texte Codex Neagoeanus, după numele celui care le găsise. Bianu a publicat în 1883, în revista Columna lui Traian, fragmente şi studii din acest codice.

Filologul l-a donat Bibliotecii Academiei Române, în 1910. Manuscrisul reuneşte trei cărţi poporane: Alicsandria (viaţa lui Alexandru Macedon), Rujdeniţa (Gromovnic sau Zodiar) şi Floarea Darurilor (lucrare aparţinând unui călugăr italian). Codicele mai conţine şi fragmente dintr-o Pravilă şi o colecţie de maxime şi cugetări, Albinuşa, dulce învăţătură, cu sau fără autor precizat.

Sânpetru de Braşov

Manuscrisul a stârnit numeroase controverse şi semne de întrebare, în special legate de autor. Cu alte cuvinte, cine este acest popă din Sânpetru? Şi care Sânpetru, de Braşov sau de Hunedoara? În 1922, istoricul literar Nicolae Cartojan, analizând particularităţile de limbaj, a conchis că manuscrisul e un melanj de regionalisme din Sud-Vestul Ardealului. Însă, filologul Ioan Bianu i-a demontat teoria şi l-a localizat pe popa Ion Românul, tot prin analiză lingvistică, în Braşov, textul având „substrat de limbă sud-est transilvăneană“.

Şi marele istoric Nicolae Iorga era convins că e vorba de Sânpetru de lângă Braşov. În 1973, lingvistul Ion Gheţie a lămurit definitiv despre ce localitate e vorba. El a ajuns la concluzia că Ion Românul îşi transcrisese textele în Sânpetrul Braşovului şi nu al Hunedoarei, aşa cum susţinuse N. Cartojan, dar avusese la îndemână texte bănăţene.

Identitatea copistului a stârnit polemici tocmai pentru că popa Ion Românul, deşi şi-a asumat paternitatea codicelui şi a precizat data, a uitat să scrie în ce parohie păstoreşte: „Adică eu, mult greşit şi ticălos Popa Ioan din Sânpetru, am scris această carte şi mă ustenii cât putui şi o am scris să să cetească şi să socotească bine ce este împărăţia ceştii lumi deşarte şi mângâioasă. Începui să scriu această carte ce se cheamă Alexandrie, în luna lui Cireşariu, 15 zile; şi se va sfârşi în luna lui august 4 zile, văleat 7128, 1620, în zilele lui Bethlem Gabor, craiu, scris în satu care să cheamă Sânpetru.“

Trei cărţi într-un Codex

Codexul popii din Sânpetru este considerat şi una dintre cele mai vechi traduceri din teritoriile româneşti. Însă istoricul Gheorghe Adamescu crede că „acest preot nu poate fi socotit traducător din slavoneşte, fiindcă nu spune că le-a tradus“. Floarea Darurilor din Codex Neagoeanus este opera unui călugăr benedictin, Tommaso Gozzadini, şi a fost tipărită prima oară la noi de Antim Ivireanul, după un text adus de la Muntele Athos, apoi şi la Braşov, în secolul XIX. Însă ediţiile din Alexandria, text de asemenea cu largă circulaţie în Ţările Române şi Transilvania, îşi au originea în manuscrisul lui Ion Românul.

Dacă din acest manuscris s-a păstrat până în zilele noastre doar jumătate, o versiune completă avem de la Costea Dascălul de la Biserica Sfântul Nicolae din Şcheii Braşovului, copiată în anul 1693. Al treilea text al Codexului se numeşte Rojdanicul sau Rujdeniţa şi e, de fapt, primul zodiac pentru români, care „prevede caracterul şi viitorul omului după luna sau după constelaţia în care s-a născut“. Scrierea a avut mare căutare. Istoricul literar Ştefan Ciobanu aprecia că „zodierul a avut o difuzare mai mare decât a Alexăndriei“.

Dată fiind popularitatea zodiacului, acesta a apărut şi în formă tipărită, la Alba Iulia, în 1639, fiind şi prima carte ieşită de sub teascul acestei tipografii. Numit de data aceasta Gromovnic, conform lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, horoscopul a avut la bază tot textul popii din Sânpetru. Gromovnicul pretindea că dezvăluie soarta omenirii şi starea vremii după zodia în care cade tunetul (în slavonă, grom = tunet). Un capitol denumit „Treptnicul“ prezicea viitorul şi caracterul după diferitele mişcări ale trupului (bătaia ochilor, clipirea genelor).

O carte „oprită“

Textul Rujdeniţei lui Ion Românul acoperă paginile 137-141 ale Codexului, şi începe, după normele calendarului bizantin, cu luna septembrie (Răpciune). Cuprinde doar patru luni, până în decembrie (Indrele), restul documentului s-a pierdut. „Textul este scris cu cerneală neagră spălăcită; numele lunilor cu cerneală roşie. În cuprinsul fiecărei luni, materia capitolului este grupată în 2 paragrafe distincte: primul, conţinând prezicerile privitoare la soarta băieţilor; al doilea, prevederile privitoare la viitorul fetelor“, precizează N. Cartojan.

Conform filologului Gabriel Mihăilescu, copistul a avut de înfruntat interdicţiile Bisericii Ortodoxe, deoarece „cărţile populare care conţineau predicţii erau considerate cărţi eretice sau vrăjitoreşti, purtând indice de cărţi oprite“. Din acest motiv, scrierile neagreate se perpetuau prin copiere de mână. Prea multe astfel de cărţi de prevestire nici nu s-au păstrat. Cu atât mai mult, Rojdanicul de la Sânpetru (din slavonescul rozdenije sau rozdenica, „naştere“) este un document valoros.

Însuşi Ion Românul îşi dă seama că zodiacul lui nu e pe placul bisericii: „Printr-aceea, Dvs. încă vă rog, pre toată firea de om, cui Dumnezeu o va da această carte a ceti sau a scrie, socotiţi şi mai bine ce voi fi greşit sau cuvânt nesfârşit, sau slovă neumplută, iar Dvs. să deregeţi şi să nu mă blestemaţi, ci să ziceţi: Dumnezeu ierte! Şi să vă ierte şi pre voi Dumnezeu la înfricatul judeţ când va zice veniţi, blagosloviţi de părintele meu de moşteniţi împărăţia ce am gătit vouă, din tocmeana lumii, ce Tu milostiv Domn Iisus Cristos aceea ne dă. Amin“. Faptul că o faţă bisericească a copiat această lucrare de astrologie denotă că, în pofida interdicţiilor canonice, clericii din Ţările Române recurgeau la prezicerile astrale pentru nevoile particulare. Sau, cel puţin, acestea erau preocupările preotului din satul braşovean.

Şi domnitorii îşi citeau destinul

A doua lucrare de prevestiri astrologice provine tot din Braşov şi conţine prezicerile din „Calendarul“ tipărit de Petcu Şoanul, la Braşov, în 1733. Analizând 16 manuscrise medievale din spaţiul românesc, Gabriel Mihăilescu constată că niciunul nu e identic cu cel din Codex, dar toate au la bază acest prim horoscop, făcut cunoscut lumii de preotul din Sânpetru. „Diferenţele dintre variantele acestei celei mai răspîndite redacţii (n.r. ediţii) a Rojdanicului se datorează fie unor erori de lecţiune (n.r. lectură) sau omisiuni ale copiştilor, fie inovaţiilor personale ale anumitor scribi.“

Calendarul din Şchei era tradus după unul sârbesc, care, la rândul său, urma un model ucrainean, de la Kiev, din 1716. Prima secţiune a Calendarului lui Petcu Şoanul cuprinde „Învăţătura planetelor“, cu preziceri referitoare la om şi fenomene meteorologice. După acest calendar s-au făcut numeroase copii manuscrise în toate teritoriile româneşti, încă o sută de ani. „Cât de mult era căutat acest text de astrologie de cetitorii vremurilor trecute carii, mai ales în lungile nopţi de iarnă, aşteptau curioşi să vadă ce se va alege de seminţele ce germinau sub brazdele jilave, acoperite de zăpadă, se vede şi din faptul că Gromovnicul a fost tradus în mai multe rânduri de cărturarii neamului“, spune academicianul Cartojan.

Astrologul Constantinescu Armand notează că însuşi domnitorul Constantin Brâncoveanu consulta un calendar astrologic „şi făcea însemnări pe marginea filelor, aprobând sau infirmând prezicerile lui Ion Românul, întocmai ca ţarul Petru cel Mare al Rusiei, care avea preocupări similare“.

Va ninge pe 27 octombrie 2015

Ce conţineau „tratatele de astrologie“ din Evul Mediu? Un astfel de gromovnic românesc avea un capitol dedicat planetelor care guvernează fiecare an până în 2048. De exemplu, anul 2015 stă sub semnul lui Jupiter. Acum 400 de ani, se spunea că acest an va fi „an roditor, cu poame multe, mere, pere, prune, nuci, alune din belşug“, „vară prea caldă, cu sfârşit cald şi uscat“, „iarnă friguroasă, zăpadă multă, la mijloc vânturoasă“. Gromovnicul recomandă anul 2015 pentru căsătorii. Iar în ceea ce priveşte predicţiile politice, se prezicea că va fi un an în care „stăpânesc oameni înţelepţi şi duhovnici“.

Mai detaliat, „arătarea vremii“ prezice următorul buletinul meteo pentru sfârşitul lui 2015: zile frumoase (9, 10, 26, 28-31 octombrie, 2, 4, 5, 28-30 noiembrie, 1-5 decembrie), cald şi ploaie (11-17 octombrie), bine ziua, noaptea ger (18-22 octombrie), înnorat (23, 24 octombrie, 7-12 noiembrie, 18 decembrie), ploaie (1 noiembrie), ploaie şi zăpadă (27 octombrie), moină (19-20 decembrie), zile frumoase, nopţi cu vânt puternic (13-16, 19-27 noiembrie), ceaţă (6 noiembrie), ziua vânt, noaptea ninsoare (17 noiembrie), ninsori (3 noiembrie, 6 decembrie), ger (18 noiembrie, 21, 30-31 decembrie), ger foarte mare (7-17 decembrie).

Semne de care depinde viitorul

„Gromovnicul pe 12 zodii al lui Iraclie Împăratul“ spune că, „dacă în zodia Cumpenei va tuna, atunci va fi război şi tăiere, şi unul către altul se va ridica cu vrajbă şi în unele locuri şi foamete va fi spre apus, şi toate apele vor fi mari şi alte limbi vor avea războaie. Se vor ridica noroadele şi zarvă va fi între oameni“. Dacă va fi cutremur în Zodia Balanţei, „moarte va fi între oameni“. „De va fulgera la Răsărit şi apus, moarte şi sânge se va vărsa în Egipt“. În schimb, dacă va fi cutremur în Zodia Scorpionului, va fi şi multă pâine. Dacă va tuna spre miazăzi în ţara Arabiei, oamenii se vor îneca pe mare. „Dacă se va cutremura pământul înspre miazăzi, atunci între împăraţi va fi pace şi dragoste.“ „Iar de va tuna noaptea, va fi iarnă grea.“ Gromovnicul prezice că, dacă va tuna în Zodia Săgetătorului, iarna va fi ploioasă, se vor scufunda multe corăbii, mulţi boieri dinspre Răsărit vor muri în război.

„De va fi cutremur la miazăzi, la capetele mari va fi schimbare.“ În Zodia Capricornului nu e bine să tune, fiindcă acest fenomen aduce 40 de zile de ploi. „Între împăraţi va fi ură şi război.“ Dacă va tuna la miazăzi, se va face miere multă. Dacă va fi cutremur noaptea, va fi un an plin de roade, însă „se vor tulbura cetăţile“. Astrologia se îmbină cu sfaturi pentru fiecare zodie. Astfel, în 17 octombrie nu e indicat să te apuci de lucru nou, pe 19 noiembrie poţi face afaceri şi-ţi poţi lua haine noi. Cum va fi vremea pe 24 noiembrie, aşa va fi tot anul viitor. Cum va fi pe 25 noiembrie, aşa va fi şi pe 13 decembrie, iar ziua de 26 anunţă vremea pentru toată luna februarie. Dacă 25 decembrie cade duminică, atunci va fi iarnă blândă şi vară secetoasă. Dacă pică într-o marţi, va fi iarnă grea şi toamnă secetoasă, fără războaie. Zodiacul mai spune că 2016 va fi un an îmbelşugat dacă în ianuarie va bate vântul de la miazăzi. Nicio vorbă despre sfârşitul lumii.

Buletin meteo pe 2016

Conform astrologilor din secolul XVII, anul 2016 va sta sub semnul lui Marte şi va fi un an al celor „mânioşi, vărsători de sânge, înşelători, mincinoşi“. Nu e un an bun pentru ostaşi, nici pentru meşteşugurile cu foc. Va fi un an uscăcios, cu vară călduroasă, grindină şi „foc mult“. Toamna va fi „moale şi friguroasă“, iarna geroasă, cu zăpadă multă. De asemenea, 2016 va fi „cu gângănii şi şoareci mulţi, vânt, tunet, arsuri, ape mult stricătoare, boale“. „Arătarea timpului“ indică un sfârşit de ianuarie cu vifor şi ger, un februarie călduţ, cu ploi, martie senin, apoi cu ger şi zăpadă, aprilie cald, luna mai cu 15 zile de ploaie şi vânt, în iunie va ploua o zi da, una ba, iulie va fi ploios, iar pe 19 precipitaţiile vor fi mari, va fi înnorat şi jumătate din august, septembrie va fi rece, iar pe 17 va cădea prima ninsoare, octombrie va fi frumos, doar ultimele zile vor fi cu zăpezi, noiembrie va fi cu zăpadă şi ger, iar în decembrie mai mult va ploua decât va ninge.

De la papirus la codex

Codex, denumit în limba română şi codice, („scoarţă“) desemna în antichitate o reuniune de table cerate reprezentând cea mai veche formă de carte. Codexurile au făcut trecerea de la papirus la carte. Iniţial, scrierea se făcea pe scoarţă de copac sau plăci de lemn. Pe lemn se putea scrie fie direct, în stare crudă, fie după ce a fost acoperit în prealabil cu un strat de ceară. În Evul Mediu prin codex se înţelegea o culegere manuscrisă de legi, de documente medievale sau de orice texte vechi. Termenul a fost preluat şi în limba română, înlocuind termenul slavon de sbornic.

În Ţările Române s-au păstrat o serie de codexuri, între care Codex Aureus, Codex Dimonie, Codex Neagoeanus, Codex Rohonczi, Codex Caioni, Codex Gigas, Codex Sinaiticus, Codexul Teodosian. Ştiinţa care studiază codexurile vechi se numeşte codicologie. Termenul de „codex“ se utilizează în prezent pentru a desemna colecţii de standarde internaţionale, ca de exemplu Codex alimentarius.

„Luna Răpciuni (septembrie). De se va naşte ficior, fi-va cinstit. El va boli rău, dar nu va muri. Noroc va ave la oi şi la tot dobitocul. Şi de o vită în 4 picioare va scăpa. Şi va fi îmblător în cale; si va fi vorovitoru; şi va fi grijuliu. Şi carne de capră să nu mânce. Într-aceea lună de va tuna, să nu margă sub copaci. Şi va fi iubitor de ospeţe şi cărţi şi va fi înţelept. Şi să-şi facă părăclisul Bogorodiţei. Şi numai de Dumnezău ce să va teme.
Şi de cătră bătrâneţe, bine va fi. Leac: 3 grăunţe de dafin şi ulei de lemn şi tămâie albă; să le mestece şi să va sănătoşi. Să slujască Sântă Mărie Mică.

De va fi fată, trei ani va boli rău. Şi va fi lungăreaţă în faţă; şi va fi vorovitoare; şi iubi-va la oaspeţi şi va fi mânioasă, ce nu va ţine mult. Şi mulţi bărbaţi o vor cere. Şi iubi-va şi un voinic, dar nu o va lua şi va lua altul şi cu el bine va vie şi va face gloată mestecată. Şi de tânără să va teme că nu va face ficiori, iar apoi mult să va face. Şi va muri un ficior de bube. Şi noapte să nu bea apă; şi să nu îmble noapte, că va dobândi o greaţă şi va avea vedere înaintea sfatului, când va fi de 12 ani.
Vineri să nu lucre nemica, nici să mănânce, ca să nu o doare capul, nici ochii. Năroc va avea la stup şi la oi şi la vaci negre. Şi va boli de vărsat; şi va avea un semn în cap şi într-o mână şi într-un picior. Primejdii va avea la 6 ani, 11, 38, de va trece va fi vie până la 75. Leac: floare de trandafir şi rădăcină de bujor şi tămâie albă; să le mestece, să să ungă şi să va vindeca.
Praznic: Uspenie.“

Citiți și:

Veche de peste 1000 de ani, o carte faimoasă răstoarnă teoriile despre strămoșii noștri. Codexul Rohonczi

Codex Seraphinianus – cartea scrisă într-o limbă necunoscută despre reptilienii Anunnaki! 
Străvechile tăblițe cu scriere cuneiformă ale lui Kisir-Asur oferă o prezentare inedită a practicilor medicale de acum 2600 de ani, din Mesopotamia!

 

yogaesoteric
26 ianuarie 2019