Genialii indiferenței
De când vorbim despre Securitate? Despre Revoluție și mineriade? Despre Corupție? Despre decăderea educației și a învăţământului? De când ne doare „sănătatea”? De când ne tot plângem de creșterea deficitului bugetar și de povara împrumuturilor? Ce, Nicușor Dan a fost primul care a vorbit despre el? A fost doar lozinca lui sperietoare, singura pe care o putea repeta fără să se ţâţâie și să se bâlbâie.
De ani și ani, vorbim despre toate. Când despre una, când despre alta, în funcție de vânt, de comandă, de evenimentele mai șocante!?
Pentru situația financiară, am fost avertizați. Pentru toate „păcatele” am primit nenumărate semnale și avertismente din partea unor persoane cu cap, a partenerilor externi, a băncilor și a Comisiei Europene.
Și ce? Am împrumutat mai mult și mai repede. Să ne spună Florin Vasilică Cîțu, și Lucian Isar și Marcel Ciolacu și Marcel Boloș unde-s banii, unde-s comisioanele, unde-s rezultatele?
Au dispărut și ei, și banii, și urmele?
Ei și? Vorbăria și divertismentul au continuat și se derulează cu dezinvoltură. S-au rafinat, s-au diversificat. Primăriile au devenit mari organizatori de spectacole. Plătesc artiștii mai bine decât orice agent și decât nașul și socrul mare la un loc. Guvernul și parlamentul s-au specializat în achiziții, în aniversări, în declarații, în controale, în planuri de măsuri. Mass-media trăiește numai din „realitatea” audienței. Adică din divertismentul întrerupt de alte scandaluri. Din ce doare cu adevărat, nimic nu iese la suprafață. Rar de tot mai scapă câte un țipăt. Situațiile dramatice se opresc și sunt îngropate în instituții. Și ele funcționează după aceleași reguli.
‒ Descurcă-te! Rezolvă pentru tine!
Interesul personal este normă, mod de a fi, educație, instinct, obligație familială, comportament public. Reușești să înhați înaintea celorlalți (indiferent cum), ești tare. Te admiră toată familia, tot orașul. Altfel, ești catalogat un prost, un „vai de capul tău”.
Peste tot funcționează o singură regulă de comportament:
‒ Tu ești cel mai important pe lumea asta. Restul nu există decât în măsura în care te încurcă!
Cu o asemenea „filosofie” nenorocită ne-am izolat, ne-am învățat să trăim pe lângă lege și pe lângă norme morale, pe lângă nevoile semenilor și pe lângă interesele comunității.
De țară, ce să mai vorbim! Să o descurce ăia care o conduc pentru că din asta își fac banii. Este munca lor murdară. De-aia îi putem huidui, scuipa și înjura!
Suntem geniali la orice capitol, inclusiv la planşă. Suntem veritabile genii ale indiferenței. Suntem unici în lume și i-am putea conduce mai ales pe alții.
Pe noi, mult mai greu!
Autor: Cornel Nistorescu
Citiți și:
După Istoria Românilor, Daniel David, ministrul preferat al lui Nicușor Dan, vrea să taie Limba Română! Ați crezut că se va ajunge aici în atât de scurt timp?
Sorin Roșca Stănescu: Jocul sinucigaș al celor doi pitici
yogaesoteric
24 iunie 2025