George Soros și puternica sa fundație de dezinformare în masă. Rețeaua din România (VII)

Notă: Serialul despre implicarea lui George Soros în România a apărut pe capitalresearch.org, în decembrie 2017.

Citiți partea precedentă a articolului

Rolul Departamentului de Stat al lui Obama în votul de punere sub acuzare a României

În partea a cincea a seriei am prezentat Agenția Națională de Integritate (ANI), care a obligat toți oficialii guvernamentali și membrii familiilor acestora să își declare averile personale. Când Curtea Constituțională a României a anulat anumite prevederi ale legii în 2010, Senatul României a dezbătut o nouă legislație pentru a remedia situația. Ambasadorul american Mark Gitenstein, nominalizat de președintele de atunci, Barack Obama, a exercitat presiuni publice asupra Senatului pentru a accepta poziția președintelui Traian Băsescu cu privire la acest proiect de lege.

În aceeași ordine de idei, în 2011, atât Gitenstein, cât și procurorul general adjunct al Diviziei Penale a Departamentului de Justiție al SUA, Lanny Breuer, au criticat Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) din România pentru că a lansat o anchetă asupra procurorului-șef al DNA, Daniel Morar. Acțiunea CSM a pornit de la faptul că Morar și-a depășit atribuțiile, criticând dur la televizor deciziile Curții Supreme de Justiție din România. Apărarea publică a lui Morar de către Gitenstein și Breuer a pornit de la puțin mai mult decât faptul că îl cunoșteau ca pe un tip de treabă, credeau că a făcut o treabă excelentă și că le împărtășea valorile.

De asemenea, Gitenstein l-a îndemnat pe Băsescu să prelungească mandatele atât ale lui Morar, cât și ale procurorului general Laura Codruța Kovesi. Gitenstein a susținut că nu cunoaște prea bine regulile, dar a îndemnat ca cei doi să fie reconfirmați în funcție, chiar dacă România este necesar să își schimbe legile pentru a face aceasta! Băsescu le prelungise deja o dată mandatele, iar legea română îi limita pe amândoi la două mandate.

Președintele român a făcut tot ce a putut. A mutat-o pe Kovesi în locul lui Morar. În timpul unui interviu, Gitenstein și-a exprimat intenția de a-l îndemna pe ministrul Justiției să propună mutarea lui Morar, sau a cuiva ca el, în poziția lui Kovesi.

După mai multe critici la adresa implicării ambasadorului american în afacerile interne ale României, europarlamentarul UE, Monica Macovei, a apărat cu tărie implicarea lui Gitenstein.

Ambasadorul american, sau alți ambasadori, au tot dreptul să facă astfel de comentarii, pentru că SUA – Departamentul de Stat – a finanțat DIICOT, dar și DNA, adică agențiile specializate în crimă organizată și corupție. Bineînțeles, sunt interesați de ceea ce se petrece cu investiția lor, în ceea ce privește eficiența.

La rândul său, Gitenstein a declarat că a vorbit „sporadic” cu Macovei și că s-a consultat cu ea pe tema justiției din România: „Îi respect foarte mult opiniile, la fel și guvernul american. Ea a vizitat Statele Unite, atât în timpul mandatului de ministru al Justiției, cât și după aceea, și este foarte respectată în SUA”.

Implicare în alegeri străine? Nu asta face Rusia?

Site-ul Wikileaks a dezvăluit că o altă persoană cu care Gitenstein a vorbit sporadic a fost John Podesta, fondatorul think tank-ului liberal Center for American Progress (CAP). Gitenstein i-a transmis lui Podesta informații despre un investitor de capital de risc care era „foarte interesat să construiască aici o organizație nepartizană de tip CAP, construită în jurul reformei statului”.

La 25 iulie 2012, cu câteva zile înainte ca românii să meargă la urne pentru a vota pentru destituirea lui Băsescu (turul doi), un oficial al ambasadei l-a alertat pe Gitenstein cu privire la un articol pe care Podesta și Matt Browne îl scriseseră pentru CAP, intitulat „Protejarea democrației românești: Criza politică actuală nu este despre o întoarcere la tiranie”.

The Washington Post și alți comentatori internaționali, printre care The Economist, s-au grăbit să îl acuze pe noul prim-ministru al României, Victor Ponta, pentru actuala criză politică a țării, care a dus la destituirea președintelui român Traian Băsescu. Cu toate acestea, afirmațiile conform cărora premierul Ponta a subminat democrația și a amenințat stabilitatea economică a națiunii nu sunt doar greșite, ci și intenționat înșelătoare.

Podesta și Browne au susținut că o examinare mai atentă a dosarului lui Băsescu sugerează că Ponta „a apărat democrația, nu a subminat-o”. Ei l-au lăudat pe Ponta pentru „reformele sale sociale și economice” care ar atrage investiții și ar stimula creșterea economică, în timp ce ar crește salariile și pensiile din sectorul public. Ei au remarcat popularitatea sa în succesul obținut de Ponta în victoria coaliției Uniunii Social Liberale.

Sondajele de opinie publică arată că 80% din populație se opune președintelui Băsescu. Cu toate acestea, în avizul său privind punerea sub acuzare, Curtea i-a aruncat un colac de salvare. Parlamentul a sperat să revizuiască una dintre legile președintelui Băsescu, care prevedea că, în cazul referendumurilor populare, majoritatea absolută a alegătorilor cu drept de vot este necesar să sprijine destituirea pentru ca aceasta să fie validă. În schimb, a argumentat parlamentul, ar fi indicat să fie suficientă o majoritate simplă a celor care votează. În acest caz, Curtea a decis împotriva parlamentului. Viitorul președintelui Băsescu va fi acum determinat de mărimea participării la vot.

Sperăm și bănuim că voința și interesele poporului român vor triumfa.

Ambasadorul Gitenstein nu a fost impresionat.

„John: acest aspect este foarte nefolositor”, a scris el, menționând că este „perfect contrar” poziției guvernului american, aprobată de Departamentul de Stat („S”), Biroul Vicepreședintelui (OVP) și Consiliul Național de Securitate (NSC). „De ce nu ai vorbit cu mine înainte de a face asta!!!?”

E-mailul lui Gitenstein indică faptul că guvernul american din era Obama, până la vicepreședintele Joe Biden, a mizat pe o politică pro-Băsescu față de România.

Profesorul de istorie a Europei de Est Oliver Schmitt confirmă aceasta. În ziarul german de stânga Die Zeit, Schmitt a deplâns reacția „devastatoare” a social-democraților europeni de frunte, care l-au susținut pe tovarășul lor Ponta:

Dacă SUA nu ar fi sprijinit [organizația anticorupție din România] – autoritățile și forțele societății civile care le sprijină ar fi fost inferioare oligarhilor. Și astfel, lupta românilor pentru statul de drept ar fi fost aproape un eșec din cauza ignoranței și a parității elitelor europene.

Este discutabil dacă referendumul pentru destituirea României din 2012 a prezentat alegătorilor români o alegere între elitele birocratice și oligarhii corupți și interni. Faptul că Departamentul de Stat al administrației Obama a luat parte în mod nediplomatic – și, probabil, ilegal – la votul intern al unei țări străine privind afacerile de destituire, nu este discutabil.

Băsescu le-a spus inițial susținătorilor săi să voteze împotriva a ceea ce el a numit „lovitura de stat” împotriva sa. În condițiile în care sondajele arătau o înfrângere inevitabilă, el și-a schimbat curând tonul chiar înainte de referendum, invocând îngrijorarea privind o posibilă fraudă electorală. Chiar dacă cei care au votat împotriva sa nu au atins pragul de 50%, o respingere a alegerilor i-ar afecta aproape sigur credibilitatea internațională. În cele din urmă, 87,5% au votat pentru destituirea sa, dar prezența la vot de 46,2% i-a permis să rămână în funcție.

Citiți continuarea articolului

Citiți și:
Proiectul lichidării lui Traian Băsescu şi războiul total pentru România (1)
Rechizitoriu împotriva SRI – DNA

 

yogaesoteric
5 iunie 2022