George Soros vrea un superstat european

La mijlocul lunii februarie, o coaliție formată din politicieni de stânga, think tankuri și sindicate a publicat o scrisoare deschisă pentru Comisia Europeană – „Reformarea cadrului fiscal european”. Printre semnatari se numără George Soros.

Miliardarul și-a pus semnătura pe o scrisoare care cere un buget comun permanent al UE și posibilitatea unor împrumuturi uriașe, care să susțină proiecte faraonice, precum Pactul Verde european. Apoi, scrisoarea mai cere relaxarea regulilor fiscale ale UE și sprijinirea politicii fiscale prin noi politici monetare din partea Băncii Centrale Europene.

„Un buget european permanent și posibilitatea ca UE să emită propriile obligațiuni a fost dintotdeauna un vis pentru politicienii socialiști și cei care își doresc un superstat european”, scrie, pentru Institutul Mises, profesorul de economie Philipp Bagus, de la Universitatea „Regele Juan Carlos”. „Propunerea de mai sus este un pas important în această direcție, pentru că, odată pusă în practică, superstatul european ar putea acumula mai multă putere și s-ar putea dezvolta mai mult. Nu ar mai exista piedici în calea sa. Socialiștii încearcă să profite de fiecare criză pentru a se apropia de obiectivul unui stat european, creând noi instituții europene și sporind puterea celor deja existente. Criza covid-19 este un pretext pentru noi asemenea acțiuni.

Semnatarii scrisorii deschise cred că doar statul poate să scoată economia din criza pandemiei și că doar statul poate gestiona schimbările climatice cu atenție sporită pe partea socială. În viziunea lor, la atingerea acestor obiective este necesar să contribuie nu numai bugetul UE, ci și abrogarea regulilor fiscale, în special Pactul de Creștere și Stabilitate şi Compactul Fiscal. Ele au fost introduse, la presiunea Germaniei, pentru a reduce deficitele și datoriile statelor din zona euro. Aceste reguli fiscale sunt un ghimpe în coasta guvernelor și a semnatarilor scrisorii. Socialiștii își doresc să se folosească de politica fiscală pentru managementul macroeconomic. Pentru asta au nevoie și de ajutorul politicii monetare, pentru ca datoriile si deficitele să fie monetizate cu bani care să fie tipăriți de Banca Centrală Europeană”.

Unde va duce aceasta monetizare a datoriei a arătat jurnalistul Thomas Fazi, într-un articol recent: „Intenția elitelor europene este să revină cât se poate de repede la o situație în care BCE redevine un creditor de ultimă instanță, cu condiția ca guvernele în nevoie să cedeze Bruxellesului controlul asupra politicilor lor economice, semnând pentru instrumente precum Mecanismul European de Stabilitate sau Next Genaration EU”.

„Analfabetismul economic al celor care au semnat scrisoarea este evident”, scrie amintitul Philipp Bagus. „În cele din urmă, totul se reduce la cât mai mulți bani tipăriți de BCE, care să fie cheltuiți de UE și de statele membre. Tipărirea banilor nu îmbogățește o societate – asta este o imagine total greșită. Tipărirea banilor nu creează o nouă bogăție, pentru că nu sporește capacitatea productivă a unei economii. Așa cum adăugarea unui zero la toate bancnotele și conturile bancare nu adaugă nimic la bogăția unei societăți, la fel se petrece și cu tipărirea banilor și oferirea lor statului.

Însă, spre deosebire de adăugarea unor zerouri, tipărirea banilor de către banca centrală redistribuie bogăția în favoarea statului și a celor direct conectați la stat, în detrimentul restului societății. O altă diferență față de adăugarea zerourilor este că tiparnița face posibilă irosirea resurselor prin monetizarea deficitelor și prin creșterea cheltuielilor guvernamentale.

Mai există o eroare la baza propunerii din scrisoarea deschisă, care cere statului să scoată din sărăcie milioane de oameni. Este greșit să crezi că statul este cel care îi scoate din sărăcie pe oameni și că pentru asta este suficient să abrogi regulile fiscale și să tipărești bancnote. Dacă situația ar fi așa, atunci URSS ar fi fost una dintre cele mai bogate țări din lume. Cei care creează bogăție sunt întreprinzătorii privați care urmăresc să satisfacă necesitățile concetățenilor mai bine și mai ieftin decât o fac competitorii lor de pe piață. Inițiativa privată este cea care creează bogăție și cea care poate să scoată mai repede economia din recesiune.

Însă întreprinzătorii privați au nevoie de libertate pentru a face asta, adică au nevoie de taxe reduse și de o monedă sănătoasă. Adică, întreprinzătorii privați au nevoie exact de reversul a ceea ce solicită susținătorii unui superstat european în scrisoarea lor.”

Citiți și:
Sub imperiul necesităţii: „noua normalitate” a epocii post-corona (II)
Ce este Marea Resetare? Aşteptări reduse şi bio-tehno-feudalism

yogaesoteric
26 iunie 2021