Germania susține în continuare gazoductul Nort Stream 2, în ciuda opoziției și amenințărilor SUA

 

Proiectul Nord Stream 2 a fost demarat în 2015 ca o colaborare între compania rusă Gazprom şi parteneri europeni, inclusiv compania germană Uniper, compania austriacă OMV, compania franceză Engie, compania germană Wintershall şi multinaţionala britanico-olandeză Royal Dutch Shell. Gazoductul ar urma să lege Rusia de Germania pe sub Marea Baltică – dublând capacitatea gazoductului existent. Prin urmare, gazoductul este important pentru necesarul de energie al Europei în viitor.

Nord Stream 2 este cea de-a doua fază a unui gazoduct existent care deja livrează o cantitate mai mică de gaz din Rusia spre Germania. Construirea celei de-a doua faze a început în luna mai în Germania, după ce investitorii au alocat 5 miliarde de euro pentru acest proiect. Gazoductul urmează să fie finalizat în 2019.

La acest proiect se opun în primul rând Statele Unite, dar și unele țări din Europa, printre care și România, fiecare având motivele și interesele sale. Dacă SUA sunt deranjate în principal de creșterea puterii de influență a Rusiei și de pierderea posibilității de a intra pe piață, criticii europeni afirmă că gazoductul va face Germania şi Europa prea dependente de Rusia în ce priveşte sursele de energie.

Berlinul este principalul susținător al proiectului și Germania a afirmat din nou că îşi menţine angajamentul faţă de construirea gazoductului Nord Stream 2, destinat să transporte gaz rusesc spre Europa ocolind Ucraina, în pofida escaladării recente a tensiunilor în regiune.

Declarațiile au fost făcute miercuri, 28 noiembrie 2018, de către purtătorul de cuvânt al guvernului de la Berlin, Steffen Seibert, transmite Reuters. SUA şi alte voci şi-au intensificat criticile faţă de proiect după ce Rusia a capturat, duminică, 25 noiembrie, trei vase ucrainene în apropierea Peninsulei Crimeea.

„Am luat notă de critici, dar nimic nu s-a schimbat din perspectiva proiectului economic care este Nord Stream”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului de la Berlin. Seibert a mai afirmat că Germania vrea în continuare ca Ucraina să rămână o ţară de tranzit pentru gazul rusesc spre Europa.

Puţin mai devreme, ambasadorul ucrainean la Berlin declarase că proiectul Nord Stream 2 ar trebui suspendat.

Trump i-a dat ultimatum lui Merkel: renunţaţi la gazoductul rusesc sau va începe războiul comercial

În luna martie, a devenit clar cât de important este pentru SUA eşecul proiectului gazoductului rusesc Nord Stream 2, la acea vreme Departamentul de Stat american avertizând corporaţiile europene că s-ar putea confrunta cu penalităţi şi sancţiuni dacă participă la construirea acestuia, deoarece proiectul „subminează securitatea energetică în Europa”.

„După cum ştiu mulţi, ne opunem proiectului Nord Stream 2, guvernul american se opune”, declara Heather Nauert, purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat al SUA, la o conferinţă de presă organizată la sfârşitul lunii martie, adăugând că „proiectul va submina securitatea energetică şi stabilitatea generală a Europei. Proiectul va oferi Rusiei un alt instrument pentru a pune presiune pe ţările europene, în special ţări precum Ucraina.”

Referitor la Ucraina, conform rapoartelor media din 2014, la scurt timp după ce Departamentul de Stat al SUA a susţinut evenimentele din Kiev care au dus la înlăturarea preşedintelui ucrainean pro-rus Viktor Ianukovici, fiul fostului vicepreşedinte american Joe Biden s-a alăturat comitetului director al Burisma, cea mai mare companie de petrol şi gaz din Ucraina, susţine site-ul de ştiri Zero Hedge.

Nauert a mai afirmat în luna martie că Washingtonul ar putea aplica măsuri împotriva participanţilor la proiectul Nord Stream 2 – măsuri ce ar putea fi implementate conform legii privind Combaterea Adversarilor Americii prin Sancţiuni (CAATSA).

Iar acum, legea CAATSA este vizată din nou: după ce Europa a precizat că va sfida în mod deschis sancţiunile impuse de administraţia preşedintelui Donald Trump Iranului, Wall Street Journal a susţinut că liderul american i-a transmis cancelarului german Angela Merkel că, dacă doreşte să evite un război comercial trans-Atlantic, preţul va fi retragerea din proiectul Nord Stream 2, potrivit unor surse germane, americane şi europene.

Oficiali au afirmat că Trump i-a spus lui Merkel în luna aprilie că Germania ar trebui să renunţe să sprijine Nord Stream 2, un gazoduct care va aduce gaz direct din Rusia în Europa prin Marea Baltică. În schimbul retragerii sprijinului german pentru acest proiect, SUA ar urma să înceapă discuţii cu Uniunea Europeană pentru un nou acord comercial.

O lungă perioadă de timp au existat suspiciuni că Trump va depune eforturi să anuleze proiectul Nord Stream 2, pentru ca exportatorii americani de gaz natural să obţină o parte din piaţa europeană şi, astfel, ultimatumul adresat lui Merkel nu a fost o surpriză.

„Presiunea Casei Albe reflectă tacticile sale dure în ceea ce privește comerţul, tactici care au contribuit la amplificarea tensiunilor dintre Europa şi SUA şi au amplificat temerile în Germania dependentă de exporturi cu privire la un schimb de tarife punitive ce i-ar putea afecta industria de automobile.”

Putin vizează mize comune cu Merkel, ocolind deciziile politice ale lui Trump

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat în luna mai, la o întâlnire cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei, că se va opune încercărilor preşedintelui american Donald Trump de a bloca proiectul pentru construirea unui gazoduct ruso-german.

Berlinul şi Moscova au avut neînţelegeri de când Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea în 2014, însă cele două ţări au un interes comun în proiectul Nord Stream 2, care va permite ruşilor să exporte o cantitate suplimentară de gaz natural către nordul Europei.

Un oficial guvernamental american a afirmat că Washingtonul este îngrijorat de acest proiect şi că firmele şi companiile implicate în proiecte pentru construirea gazoductului rusesc riscă să fie lovite de sancţiuni americane.

„Donald [Trump] nu este doar preşedinte american, ci este de asemenea un antreprenor bun şi dur”, a afirmat Putin la o conferinţă de presă comună cu Merkel, după discuţiile purtate de cei doi lideri în staţiunea rusă Soci de la Marea Neagră.
„El promovează activităţile lui comerciale, [doreşte] să asigure vânzarea gazului natural lichefiat pe piaţa europeană”, a precizat liderul rus.

„Îl înţeleg pe preşedintele american. El apără activităţile sale comerciale, doreşte să îşi promoveze produsul pe piaţa europeană. Dar depinde de noi cum vor construi relaţiile cu partenerii noştri, depinde de partenerii noştri din Europa”, a adăugat Putin. „Cred că [gazoductul] va fi benefic pentru noi şi vom lupta pentru el.”

„Nord Stream 2 este important pentru Putin în principal ca simbol al independenţei Germaniei de SUA”, a afirmat analistul politic Vladimir Frolov pentru The Moscow Times.

„Provocarea pentru Putin va fi exploatarea rupturii dintre Europa şi politicile lui Trump pentru a obţine concesii semnificative din partea Europei în schimbul solidarităţii în salvarea acordului nuclear cu Iranul şi a subminării sancţiunilor americane”, a adăugat Frolov.

Pe lângă neînţelegerile legate de Nord Stream 2, între capitalele europene şi Washington există disensiuni în ceea ce priveşte decizia lui Trump de a se retrage din acordul nuclear iranian. Moscova are o poziţie similară Europei în privinţa acordului.

„Germania, Marea Britanie şi Franţa şi toţi partenerii noştri din Uniunea Europeană continuă să susţină şi să rămână în acest acord, şi ştim că a apărut o situaţie foarte specifică pe care noi, europenii, trebuie să o discutăm cu Iranul”, a declarat Merkel.
„Ştiu că acordul nu este perfect, dar este mai bine decât să nu fie niciun acord”, a adăugat ea.

Întrebată despre neînţelegerile cu SUA, Merkel a declarat reporterilor: „Avem o puternică prietenie transatlantică, care în timpul istoriei s-a confruntat cu multe opinii diferite şi cred că aceasta se petrece şi acum”.
„Dar în acest caz nu este contestată intensitatea relaţiei transatlantice”, a mai precizat ea.

Unii comentatori au afirmat că o opoziţie comună faţă de politica lui Trump privind Iranul şi alte probleme ar putea duce la o reapropiere între Europa şi Rusia, la îmbunătăţirea unei relaţii foarte afectate de conflictul ucrainean.


Citiți și:

Fă ce spune Germania, nu ce face Germania 
BRUA 40 mld euro – Care este adevărata miză a gazului de la Marea Neagră 

 

yogaesoteric
30 noiembrie 2018

 

Also available in: Français

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More