«Imago Mundi» – un artefact babilonian considerat cea mai veche hartă din lume. Ce vechime are obiectul și cum e înfățișat Pământul?

Cele mai vechi hărți ale lumii, care s-au mai păstrat până în zilele noastre, datează dintr-o antichitate nu foarte îndepărtată și, în cele mai multe cazuri, porneau de la o idee greșită, pe care azi o numim „teoria pământului plat”. Primele hărți la realizarea cărora s-a ținut seama că Pământul este un corp sferic au apărut în epoca elenistică. Anterior, în secolul VI î.Hr., Pitagora a a formulat opinia că pământul ar avea forma unei sfere, în vreme ce mai târziu, în secolul IV î.Hr., Aristotel a și adus argumente în acest sens.

În perioada elenistică, geografia s-a dezvoltat într-un ritm accelerat, în principal datorită lui Posidonius și Eratostene. Cunoașterea geografică a antichității s-a dezvoltat la cel mai înalt nivel în epoca de maximă expansiune a Imperiului Roman, după care a stagnat secole la rând. În secolul II d.Hr. a fost realizată o hartă a lumii de către Ptolemeu, care a fost utilizată până târziu, în Evul Mediu. În opinia lui Ptolemeu, Pământul se afla în centrul Universului iar toate celelalte corpuri cerești, inclusiv Soarele, s-ar fi rotit în jurul acestuia. Au trebuit să treacă numeroase secole, până la invalidarea acestei teorii. Oricum, la vremea sa Ptolemeu era foarte avansat, în concepții, comparativ cu nivelul de cunoaștere a Pământului la care se aflau unele popoare, cum ar fi chinezii (care au renunțat foarte târziu la ideea că Pământul ar fi plat).

O imagine babiloniană a Pământului, numită (în modernitate) Imago Mundi și care datează din secolul VI î.e.n., este considerată cea mai veche hartă a lumii (dintre cele descoperite până acum). Confecționată într-o epocă în care cei mai mulți dintre învățații popoarelor considerau că Pământul este plat iar cerul ar fi un fel de cupolă, harta prezintă modul în care babilonienii vedeau lumea. Artefactul constă într-o tăbliță de lut, parțial deteriorată, ce conține și inscripții cuneiforme, în afară de imagine. Obiectul provine, probabil, de la Sippar, Mesopotamia (pe teritoriul de azi al Irakului), și este expus la Londra, în British Museum.

Un aspect care este necesar să fie evidențiat în legătură cu harta Imago Mundi realizată de babilonieni, este că, deși nu prezintă o delimitare clară între ținuturile de legendă și cele reale, precum și în pofida faptului că lipsesc elemente și țări importante (cunoscute babilonienilor), Pământul a fost reprezentat sub forma unui disc. Aceasta ar putea fi o (re)cunoaștere sau o anumită intuiție a formei sferice a planetei noastre, cu toate că istoria oficială pretinde că babilonienii ar fi crezut cu tărie în teoria Pământului plat, la vremea realizării obiectului (secolul VI î.e.n.). Se poate, însă, ca discul să fi fost o firească reprezentare bidimensională, pe un suport plan, a unui corp sferic. Dacă așa au stat lucrurile, înseamnă că învățații babilonieni știau deja care este forma planetei ce ne găzduiește.

Citiți și:

17 artefacte care dovedesc că au existat civilizaţii preistorice avansate (I)

Cea mai veche hartă a cerului din lume, făcută cu aur magic din Carpaţi

Misterul pietrelor incizate din insula Bornholm. Ce ar putea reprezenta bucățile de piatră prelucrate în urmă cu cinci milenii?

yogaesoteric
14 noiembrie 2018

Also available in: Français