În timp ce guvernele au pus copiii în bule, un studiu sugerează că jocul în murdărie întărește sistemul imunitar

Pe măsură ce copiii au revenit la școală, pe fondul pandemiei covid-19, am asistat la câteva scenarii de-a dreptul îngrozitoare. Copii de toate vârstele, purtând mască, au fost forțați să stea în spatele unor folii de plastic, despărțitoare, iar unii au fost chiar ținuți în cuști de polietilenă, fără a exista dovezi care să demonstreze eficiența acestora.

Privarea copiilor de expunerea crucială la diverse bacterii poate fi mult mai gravă decât implicațiile psihologice ale acestor măsuri, deoarece un nou studiu arată că sistemul imunitar al copiilor pare să se dezvolte atunci când se joacă în natură.

Potrivit unui nou studiu publicat în ediția din 16 octombrie 2021 a revistei Science Advances, copiii care s-au jucat în curțile grădinițelor urbane, acoperite anterior cu pietriș și renovate cu sol natural de pădure, au dezvoltat un microbiom mai diversificat (bacterii intestinale și cutanate) și semne ale unui sistem imunitar mai bine reglat în decurs de doar o lună.

Rezultatele au fost absolut uluitoare și arată cât de benefic poate fi pentru copil să se joace în aer liber, în contact direct cu pământul. Studiul a examinat 75 de copii finlandezi cu vârste cuprinse între 3 și 5 ani, care au fost toți examinați înainte de renovări. După numai 28 de zile de joacă pe solul de pădure în loc de locurile de joacă sterilizate din pietriș sau beton, copiii aveau bacterii cutanate și intestinale semnificativ mai diverse și o prezență mai puternică a proteinelor antiinflamatorii în organism decât copiii din centrele de zi unde nu a avut loc nicio intervenție asupra mediului de joacă.

Pe scurt, în loc să punem copiii în bule de izolare, ar fi probabil mult mai indicat să-i lăsăm să se joace în pământ.

„Am fost surprinși de faptul că rezultatele au fost atât de clare, chiar dacă nu am avut atât de mulți participanți [la studiu] pe cât am sperat”, a declarat Aki Sinkkonen, cercetător la Institutul de Resurse Naturale din Finlanda din Turku și unul dintre autorii studiului.

După cum subliniază Asociația Americană pentru Progresul Științei, locuitorii orașelor nu sunt cunoscuți pentru microbiomul lor intestinal înfloritor. Se crede că utilizarea frecventă a antibioticelor și expunerea la poluanții urbani își pun amprenta asupra structurii florei microbiene interne a locuitorilor orașelor.

Deși cercetătorii subliniază că vor fi necesare studii suplimentare pentru a valida aceste rezultate, acest studiu sugerează că simpla expunere la microbiota diversă din aer liber este uimitor de benefică pentru a dezvolta rezistența copiilor la infecții.

Studiile anterioare au arătat, de asemenea, că populațiile urbane, cu microbiota intestinală mai puțin diversificată, dar cu o expunere mai mare la agenți patogeni, sunt mai susceptibile la bolile mediate imun. În timp ce proeminenta „ipoteză a biodiversității” dă vina pe lipsa de expunere la microbiota diversă, oamenii de știință nu au reușit încă să obțină dovezi care să susțină această ipoteză.

„Mă interesează sinergia dintre conservarea biodiversității și acțiunile de sprijinire a sănătății umane”, a declarat Sinkkonen. „Am vrut să găsim noi modalități de a-i ajuta pe copiii din mediul urban să susțină microbiota care sprijină sănătatea.”

Pentru a-i ajuta pe copiii din mediul urban să susțină microbiota care susține sănătatea și pentru a-și testa ipoteza, cercetătorii de la Universitatea din Helsinki au lucrat cu zece grădinițe. La patru dintre acestea a fost renovată curtea de joacă, fiind transformate în oaze verzi constând în sol vegetal și o bogată varietate de vegetație nativă. Alte trei grădinițe au făcut excursii zilnice în pădurile din apropiere. Celelalte grădinițe urbane au rămas nemodificate.

Când experimentul de 28 de zile a fost finalizat, cercetătorii „au constatat că microbiota copiilor de la grădinițele standard care au beneficiat de reamenajarea curții s-a modificat, devenind mai asemănătoare cu microbiomul copiilor care au frecventat grădinițele cu program de plimbare în natură.

„Este important de remarcat faptul că acei copii din grădinițele renovate au dezvoltat, de asemenea, un raport mai mare al proteinei antiinflamatorii IL-10 față de proteina proinflamatorie IL-17A, sugerând că joaca în noroiul din pădure le-a stimulat căile de imunoreglare. În schimb, copiii din centrele standard care nu au fost reamenajate, nu au avut parte de un stimulent imunitar similar.”

Vă puteți imagina?

Finlanda dezvoltă acum tehnici pentru a oferi mai multă biodiversitate în aceste medii urbane pentru a le oferi tuturor copiilor beneficiile de stimulare a imunității pe care le oferă joaca în contact direct cu pământul.

Din păcate, majoritatea țărilor se îndreaptă în direcția opusă.

Datorită campaniei de inducere a fricii, care s-a dovedit complet greșită, desfășurată de mass-media mainstream cu privire la revenirea copiilor la școală în timpul pandemiei, numai în SUA există milioane de elevi care au fost închiși în apartamentele sau în casele lor, fără niciun contact sau activitate în exterior.

Mass-media principale au început chiar să recunoască cât de mult au greșit în desfășurarea acestei campanii de inducere a fricii și să admită că școlile nu sunt acele focare de contagiune, așa cum au fost prezentate.

Din păcate, această abordare a ignorat complet costuri precum sănătatea psiho-mentală a copiilor, efectele pe care le are asupra copiilor cu venituri mai mici și „stresul toxic” pe care îl provoacă tinerilor. La începutul pandemiei, era clar că toată lumea, inclusiv oamenii de știință și medicii, nu aveau nicio idee despre ce să facă. De atunci, însă, avem date certe care arată că școala este sigură, nu numai pentru elevi, ci și pentru personal.

Citiți și:
Școlile din Los Angeles vor urmări fiecare elev cu aplicația Covid „Daily Pass”, creată de Microsoft. Cine nu are un cod QR nu poate intra în școală
CDC ignoră știința: Studiu al Universității Johns Hopkins găsește zero decese covid în rândul copiilor sănătoși

yogaesoteric
22 februarie 2022

Also available in: Français