Istoric

Ayurveda (în traducere: ştiinţa vieţii) reprezintă medicina tradiţională a Indiei. Originile ei se află în ştiinţa milenară a vindecătorilor populari. Lucrarea secretă „Charaka Samhita” menţionează că această ştiinţă medicală a fost revelată oamenilor de însuşi Brahma, Dumnezeu în ipostază de Creator al Universului (Macrocosmosului), iar lucrarea „Sushruta Samhita” susţine că această ştiinţă sacră s-a născut odată cu acest Univers. 

În general, Ayurveda este considerată o ramură a uneia dintre cele patru Veda-e şi anume Atharva-Veda, care consemnează în unele fragmente modul în care tradiţia vindecătorilor a dat naştere, treptat, acestei ştiinţe. Datorită valorii sale deosebite, înţeleptul Kashyapa o declară drept a cincea Veda, atribuindu-i chiar primul loc ca valoare spirituală şi practică. Ea conţine o organizare clară, pe baze ştiinţifice, a cunoaşterii medicale rezultată în urma a secole de practică, organizare care a fost posibilă tocmai datorită atmosferei de profundă inspiraţie iluminatoare, de gândire liberă care s-a putut dezvolta în totalitate pe baza textelor filosofice divin inspirate din perioada Upanishada-elor. Descoperirea cea mai importantă din această perioadă a fost legea universală a uniformităţii naturii, lege care a fundamentat apoi, atât modalitatea de observare a relaţiei intime dintre microcosmosul fiinţei umane şi Macrocosmos (latura de cercetare), cât şi aplicarea practică –  în domeniul biologiei şi al ştiinţelor despre om şi natură – a legilor ce guvernează gravitaţia, hidraulica, termodinamica, electricitatea, magnetismul, rezonanţa, mecanica etc. 

În ceea ce priveşte felul în care Ayurveda a fost revelată oamenilor, există un adevărat traseu spiritual care a adus-o din planul divin în planul terestru. În „Charaka Samhita” se spune că Indra era unul dintre cei trei discipoli care au primit întreaga ştiinţă a Ayurveda-ei de la Brahma. O altă tradiţie aminteşte faptul că Brahma a explicat sistemul ayurvedic lui Prajapati Daksha, de la care, în cadrul unei linii iniţiatice, această ştiinţă medicală a fost înmânată lui Indra. Apoi, discipolul său direct, prin care el a revelat oamenilor această ştiinţă nemuritoare (într-un moment în care Pământul a fost lovit de boli, fiindcă oamenii uitaseră Dharma, Legea Divină), a fost Bharadvaja. El, la rândul său, l-a iniţiat pe Atreya, considerat până astăzi părintele Ayurveda-ei, deoarece este primul care a sistematizat-o într-o formă accesibilă fiinţelor umane. Conform unei alte tradiţii, Dhanwantari, medicul zeilor, a fost trimis pe Pământ şi a iniţiat mai mulţi discipoli în știința vieții. Doi dintre discipolii lui Atreya au scris tratatele ayurvedice fundamentale de medicină generală „Charaka Samhita” şi „Bheda Samhita”, care au supravieţuit până în zilele noastre. Apoi, trei discipoli ai lui Dhanwantari, Sushruta, Vagbhata şi Vagbhata fiul, au scris „Sushruta Samhita” (cu specific chirurgical), „Asthanga Sangraha” şi, respectiv, „Asthanga Hridaya”, aceasta din urmă păstrându-se şi ea până în zilele noastre.

yogaesoteric

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More