Plasticul care ne deformează
„În timpul unei bătălii cruciale, un general a hotărât să atace, cu toate că armata sa era cu mult depăşită numeric de cea inamică. El era încrezător în victorie, dar oamenii săi erau cuprinşi de îndoială.
În drum spre câmpul de luptă s-au oprit la un altar.
După ce s-a rugat împreună cu soldaţii săi, generalul a scos o monedă şi a zis:
„- Voi arunca acum moneda. Dacă nimereşte capul vom câştiga, dacă e pajura vom pierde. Acum e momentul pentru ca destinul să ni se arate.”
Zis şi făcut. A aruncat moneda în aer. Toţi aşteptau cu nerăbdare să vadă ce le-a hotărât soarta.
A ieşit capul. Soldaţii au răsuflat uşuraţi. Plini de încredere au atacat armata inamică şi au ieşit victorioşi.
După bătălie un locotenent remarca:
„- Nimeni nu poate schimba destinul!”
„- Într-adevăr!” i-a replicat generalul şi i-a arătat locotenentului moneda.
Aceasta avea capul pe ambele părţi.
Da, sunt oameni care prin forţa lor de caracter pot mişca şi munţii dacă vor cu adevărat.
Destinul e în noi, trebuie doar să-l descoperim
.”
Anonim
Citiţi aici partea a treia a articolului
Într-o versiune bizară, modernă, a alegoriei fructului oprit, ne putem imagina cum industria chimică, în postura lui Lilith, îi oferă lui Adam, un măr de plastic, cu efectele stranii de mai jos:
Poate părea amuzant la prima vedere, dar din nefericire acest gen de fenomene sunt pretutindeni în jurul nostru.
În primele părţi ale acestui articol am condensat şi accentuat anumite date a căror relevanţă poate să nu fie atât de evidentă acum, dar care vor clarifica anumite aspecte, intenţii şi atitudini, dovedindu-se necesare în „periplul” pe care vi-l propun prin frământata şi strania lume a Codex-ului Alimentarius (şi nu numai). Aşadar vă sugerez să nu le pierdeţi din vedere, pentru că mă voi referi destul de des la aceste prime părţi şi în articole cu alte teme.
Acum, dacă vă amintiţi, în prima parte am prezentat un documentar ştiinţific realizat în 1993, „Atac asupra bărbatului”, care oferă date înfricoşătoare privind ameninţările grave la adresa SPECIEI UMANE şi care, printre altele, indirect, demonstrează că suprapopularea planetei este un MIT [promovat şi susţinut cu diabolica intenţie de a ne învoi mai uşor cu uciderea deliberată a noastră şi a semenilor noştri, prin orice mijloace (unul dintre aceste mijloace fiind chiar acest Codex Alimentarius) – n. a.].
Ceea ce am perceput ca fiind semnificativ la acest documentar, desigur, dincolo de aspectele revelatoare pe care le conţine, a fost tonul neutru şi chiar lipsa referirilor la responsabilitatea industriei în ceea ce priveşte dezastrele ecologice cu care ne confruntăm, dezastre care, culmea tupeului, au fost mereu puse pe seama suprapopulării planetei! Ca şi cum aerul respirat şi apa folosită şi consumată de 6 miliarde de oameni ar polua planeta mai mult decât o face industria!… Probabil, la vremea aceea, în 1993, riscul de a fi trimişi în judecată era destul de proeminent pentru realizatorii documentarului şi de aceea, poate, din documentar nu transpare clar ideea că, precum comerţul pe care îl înlesneşte, industria chimică, industria în general, în toate formele ei, nu îl slujeşte pe om, ci BANUL şi contribuie la îndeplinirea planurilor malefice pe care masoneria mondială le are cu locuitorii acestei planete!
În sprijinul acestei afirmaţii, vă sugerez să vă întrebaţi: când am auzit noi vreodată de vreo mare uzină sau de vreun complex industrial, mare sau mic, care să fi fost închise din motive de poluare şi care să fi rămas închise chiar şi după ce atenţia publicului nu s-a mai concentrat asupra lor? Cred că răspunsul corect ar fi: foarte rar sau aproape deloc!
Şi iată un exemplu semnificativ şi proaspăt, de anul acesta, care a făcut valuri, şi anume decizia lui Putin de a redeschide combinatul de celuloză şi hârtie de pe lacul Baikal (închis în 2009 şi care polua de cca. 40 de ani un lac ce cuprinde aproximativ 20% din rezerva de apă potabilă a lumii: http://www.guardian.co.uk/environment/2008/nov/12/pollution-water-russia-deripaska; http://www.guardian.co.uk/world/2010/jan/20/vladimir-putin-lake-baikal-mill; şi un rezumat în limba română aici: http://moneyexpress.money.ro/articol_20265_41/baikalul_lui_deripaska.html), decizie care ne face să ne întrebăm ce interese slujeşte redeschiderea acestei fabrici, de altfel, nerentabile economic, după afirmaţiile specialiştilor, dacă Putin s-a hotărât să îi facă această favoare proprietarului fabricii, Oleg Deripaska, în ciuda opoziţiei vehemente a ecologiştilor.
Toate ca toate, dar ceea ce, pur şi simplu, impresionează este faptul că decretul lui Putin de a redeschide acest combinat, primul lui act legislativ din 2010, a fost emis după ce Putin a făcut, în vara lui 2009, o scufundare cu un submarin în apele lacului Baikal, însoţit de câţiva savanţi, pentru a se convinge cu ochii lui cum stau lucrurile. La revenirea din lac, Putin a spus că nu a găsit nimic nelalocul lui, ci doar „mult plancton şi creaturi mici” şi a făcut, de asemenea, o afirmaţie apoteotică: „În ceea ce priveşte Baikalul, el este în stare bună. Practic, nu există poluare.” Apoi a mers la el acasă şi a emis decretul.
Ce frumos!… Cum să nu te topeşti de admiraţie când vezi cu câtă solicitudine îşi rezolvă „ei” problemele între „ei”! Adevărat zice românul: „Prietenul la nevoie se cunoaşte!” 
Aşa cum vă spuneam mai demult, în cazul în care noi, oamenii obişnuiţi, vrem sa folosim diverse plante medicinale sau procedee naturale de menţinere sau de refacere a stării naturale de sănătate, nu avem voie să o facem decât după evaluări de risc costisitoare şi îndelungate, pe când „ei” este suficient să apară undeva şi să spună că un lucru este aşa cum vor ei şi nu altfel, şi gata! Ce atâtea studii şi evaluări de risc!
Mă gândesc că poate ar fi bine să îi sugereze cineva lui Putin să îşi omologheze metoda. Ar putea chiar să câştige bani serioşi de pe urma licenţelor, mai ales că foarte multe companii industriale, astăzi, după cum se va vedea şi în documentarul de mai jos, deja o aplică! De altfel, a devenit chiar o modă să soliciţi brevet pentru ceea ce deja există, nu-i aşa?
Pe înţelesul tuturor, metoda lui Putin, precum şi altele practicate la ora actuală în lume, mai ales în cazul giganţilor industriali, ar fi aceasta: dacă vrei să îi convingi pe alţii că undeva nu există poluare, nu trebuie decât să iei o echipă de savanţi pregătiţi să spună tot ce vrei tu să auzi şi să se audă şi să te duci la faţa locului… unde o fi locul acela. Acolo nu faci niciun fel de analize, teste, etc., nu iei niciun fel de probe, nu examinezi efectele şi impactul asupra mediului pe termen lung… Nu! Absolut deloc! Tot ce trebuie să faci este act de prezenţă şi să examinezi cu atenţie, prin observaţie pur vizuală locul, apoi, să declari calm şi relaxat că locul nu este poluat, ba chiar mişună de viaţă şi să te duci liniştit acasă la tine, eventual după ce ţi-ai încărcat taşca de bani! Nu e genial? 
Iar dacă cineva îndrăzneşte să vocifereze, eventual, nişte ecologişti amărâţi, există metode foarte simple de intimidare, de genul celei următoare: „Poliţia din Irkuţk a făcut, la începutul lunii ianuarie, o razie la sediul Baikal Wave [organizaţia ecologică ce luptă pentru protejarea Lacului Baikal – n. a.] sechestrând calculatoarele organizaţiei. Oficial, descinderea s-a produs ca urmare a suspiciunii că ecologiştii ar folosi soft-uri piratate [Cât de cunoscut sună metoda??? Se pare că indiferent de ţară, există anumite metode de intimidare care probabil sunt deja „omologate” ca fiind eficiente, altfel de ce le-ar mai folosi? – n. a.]. „Încearcă să ne paralizeze”, spune însă Marina Rihvanova, convinsă că poliţiştii vor să o împiedice să organizeze proteste la adresa redeschiderii combinatului. Indiferent de motivele deciziei lui Putin, reluarea activităţii la Baikalsk – adică reluarea deversării apei poluate în lac – reprezintă un precedent foarte periculos, o lovitură de proporţii adusă mişcării ecologiste.”
Şi uite aşa, se redeschide o sursă de poluare gravă. Mai ţineţi minte ce spunea Dr. Theo Colburn în documentarul precedent despre fabricile de hârtie? Dacă nu, vă sugerez să revedeţi documentarul, pentru că merită!
Şi ne mai întrebăm de ce dispar bărbaţii…
În fond, dacă ar fi să ne gândim bine, cum a apărut această aşa-numită viaţă modernă? Păi, simplu: anumiţi oportunişti pricepuţi au intuit beneficiile financiare imense pe care le poate aduce lor faptul de a-i convinge pe oameni că au nevoie de o mulţime de lucruri care, de fapt, le sunt perfect inutile, astfel încât să se creeze o cerere imensă de bunuri de consum de care nu avem cu adevărat nevoie, şi s-au pus pe treabă! De aceea avem plastic, detergenţi, pesticide, OMG-uri, aditivi industriali şi alimentari, medicamente de sinteză, fluor, mercur, aluminiu şi cupru în apa de băut etc., cu toate consecinţele cumplite de rigoare, pe care numai noi le suportăm. Ei bine, dacă vă amintiţi, documentarul Atac asupra bărbatului, realizat în 1993, spunea că abia peste 10, 15 sau 20 de ani de la momentul realizării acelor cercetări se vor vedea clar consecinţele acestei vieţi moderne asupra omului, şi mai ales, asupra omului, ca specie.
Documentarul de mai jos, Bărbatul… pe cale de dispariţie, realizat în anul 2008, deci la aproximativ 15 ani de la realizarea documentaruluiAtac asupra bărbatului, aduce noi dovezi şi noi date privind situaţia SPECIEI UMANE la nivel planetar, şi demonstrează că ceea ce în 1993 părea a fi doar excesul de zel al unor alarmişti, a devenit acum o realitate cumplită, vizibilă pretutindeni, chiar la o cercetare superficială a problemei.
Puteţi viziona mai jos acest documentar Bărbatul… pe cale de dispariţie şi dacă filmul anterior nu v-a îngheţat sângele în vene, acesta sigur o va face!
Ei bine, iată ce fac „ei” cu noi şi cu planeta noastră! Filmul este grozav, dar există ceva în el, ca şi în celălalt documentar, ce nu reuşesc deloc să cred şi anume faptul că toată această problemă ar fi, chipurile, doar o consecinţă NEINTENŢIONATĂ a revoluţiei chimice! Voi chiar credeţi aceasta?
Dacă e să luăm în considerare fraza de final, care în loc să evidenţieze faptul că se pot lua măsuri spre binele consumatorilor, dar nu se iau (la urma urmei, din moment ce există posibilitatea creării plasticului fără bisfenol A, ftalaţi, nonil fenol şi alţi aditivi, ar trebui ca imediat să trecem la aceasta) se încearcă să se îndrepte atenţia spre o pretinsă selecţie „naturală”! Să fie oare, într-adevăr, naturală?? Poate vor să spună provocată!!!
Vă spun sincer că refuz să accept ideea că nimeni nu ştia ce se va petrece. Studiind toate datele la care am avut acces, convingerea mea personală este că aceste lucruri se ştiau de mult şi că totul a fost şi este făcut cu intenţie şi mână criminală! Dealtfel, toate datele se corelează şi cu ceea ce am aflat din mai multe surse, de exemplu că, în armata americană sunt mereu căutate, special chiar, persoane cu studii superioare, foarte inteligente, sănătoase şi echilibrate psihic. Acesta este un lucru extrem de bizar pentru mine. De ce neapărat cei mai deştepţi şi titraţi? De ce ar vrea cineva care are doctoratul în vreun domeniu să meargă să ucidă oameni, sub pretextul patriotismului (care mai degrabă sună a legea talionului), pretext cu care poporul american este cumplit îndoctrinat? Şi totuşi se cunosc multe astfel de persoane! Accesând următorul link: http://www.army.mil/-news/2010/09/13/45085-obama-honor-911-victims-by-staying-true-to-us-values/index.html?ref=home-headline-link0 – puteți găsi multe mărturii pe această temă.
Dar care ar fi valorile americane despre care se vorbește în acest articol?
“WASHINGTON, Sept. 11, 2010 – President Barack Obama this morning paid tribute to the 184 people who died in the terrorist attack on the Pentagon nine years ago today, saying America honors their sacrifice by holding firm to the nation’s ideals of unity and tolerance.”
Traducere
:
„WASHINGTON, 11 Sept. 2010 – Preşedintele Barack Obama şi-a adus omagiul celor 184 de oameni [aţi observat? „oameni”, nu persoane… suntem oameni numai atunci când această denumire foloseşte scopurilor lor! – n. a.] care au murit în atacul terorist asupra Pentagonului cu nouă ani în urmă, în această zi, spunând că America le cinsteşte sacrificiul rămânând neclintită în idealurile naţiunii de unitate şi toleranţă.”
Toleranţă?!? Care toleranţă? Au îndrăzneala să vorbească de toleranţă în condiţiile în care, conform acestor statistici din 2007, la fiecare 9,2 zile exista un număr de victime în Irak şi Afganistan egal cu cel din urma evenimentelor de la 11 Septembrie. Și ei vorbesc de toleranţă? Un ofiţer american încerca, la un moment dat, să mă convingă că viziunea mea privind faptul că problemele irakienilor şi afganilor, etc., sunt numai ale lor şi trebuie lăsaţi să şi le rezolve singuri este greşită şi îmi mărturisea că nu îi place lumea în care trăiesc, deoarece, chipurile, atunci când o ţară se află în nevoie trebuie ajutată din exterior! Şi omul acela chiar credea ce spunea! Sau juca foarte bine teatru! În orice caz, impresia mea a fost că el chiar credea că este un cavaler al dreptăţii care ajută la instaurarea păcii, liniştii, ordinii şi prosperităţii pe pământ. Când l-am întrebat cum rezistă la vederea atâtor atrocităţi, mi-a spus că încă dinainte de a ajunge la locul unde sunt repartizaţi, ei îşi „pun armurile mentale şi emoţionale” [referindu-se la asumarea unei atitudini de împietrire la nivel mintal şi emoţional – n. a.] şi fac faţă fără probleme… Wow! Un veteran american spunea cu ironie, referindu-se la faptul că soldaţii americani din Irak şi Afganistan nu au voie să primească de acasă pachete ce conţin carne de porc: „Putem să le invadăm ţara, să îi ucidem, dar nu putem să le încălcăm religia!…” Un alt veteran povestea că se simte atât de vinovat, încât face donaţii serioase la fundaţiile americane ce activează în Afganistan, pentru ajutorarea copiilor afgani! Ce amabil din partea lor!… Aspectele acestea, pur şi simplu, sunt şocante! În loc să le dea bani, n-ar fi mai normal să stea acasă la ei, în ţara lor şi să nu le mai omoare părinţii? Cu atât mai mult cu cât ei de pace şi părinţi iubitori au nevoie ca să crească cu minţile şi sufletele întregi, şi nu de bani! Apoi, nici nu este sigur că acei bani chiar ajung vreodată la copiii afgani!
Putem, de asemenea, să comparăm şi aceste statistici din 2010! Încă se mai plâng că războiul este costisitor, atât în vieţi umane, cât şi în bani. În cazul acesta de ce mai faceţi război, oameni buni? Cine vă pune? Este în mare parte alegerea voastră! Proastă, dar vă aparţine!!! Şi va trebui să răspundeţi pentru alegerea voastră la momentul potrivit, într-un fel pe care niciun ban nu îl va putea răscumpăra!
Pentru mine este clar că bărbaţii sunt cu adevărat vizaţi, aşa cum sunt şi femeile fertile… de aici, toate aceste propagande despre contracepţie, control demografic şi eugenie [Teorie care preconizează ameliorarea populaţiilor umane prin măsuri genetice (alegerea părinţilor, sterilizare, interzicerea procreării, etc, folosită de rasişti şi fascişti; eugenetică. – DEX].
Thomas Ferguson, de la Biroul Problemelor de Populaţie al Departamentului de stat SUA spunea, cândva:
“There is a single theme behind all our work–we must reduce population levels. Either governments do it our way, through nice clean methods, or they will get the kinds of mess that we have in El Salvador, or in Iran or in Beirut. Population is a political problem. Once population is out of control, it requires authoritarian government, even fascism, to reduce it….” “Our program in El Salvador didn’t work. The infrastructure was not there to support it. There were just too goddamned many people…. To really reduce population, quickly, you have to pull all the males into the fighting and you have to kill significant numbers of fertile age females… The quickest way to reduce population is through famine, like in Africa, or through disease like the Black Death…”
Traducere
:
„Există o singură temă în spatele întregii noastre munci – trebuie să reducem populaţia. Guvernele ori fac cum vrem noi, prin metode agreabile şi curate, ori se vor alege cu genul de mizerie (!) pe care o avem în El Salvador [este ţara cea mai mică, dar şi cea mai dens populată din America Centrală – n. a.], sau în Iran, sau Beirut. Populaţia este o problemă politică. Odată ce populaţia scapă de sub control, este nevoie de o cârmuire autoritară, chiar fascism, pentru a o reduce…”. „Programul nostru din El Salvador nu a funcţionat. Nu exista infrastructura care să îl susţină. Erau prea … mulţi oameni… Pentru a reduce cu adevărat populaţia, rapid, trebuie să îi târăşti pe toţi bărbaţii la război şi, apoi, trebuie să ucizi un număr semnificativ de femei aflate la vârsta concepţiei… Cel mai rapid mod de a reduce populaţia este prin foamete, precum în Africa, sau prin boli precum Moartea Neagră…” (sublinierile mele)
Şi oamenii aceştia spun că se ocupă de problemele populaţiei! Într-adevăr, populaţia este o problemă care le face probleme… probabil de aceea au numit biroul „problemelor de populaţie” [affair, în engleză, înseamnă şi problemă, chestiune, etc – n. a.]
Iată cu cât dispreț ne privesc „ei” (a se vedea filmul Idiocraţie (Idiocracy); iată ceea ce, chipurile, vor ei să evite!).
Trebuie să precizez că mă opresc şi insist asupra acestor aspecte, am făcut, fac şi voi mai face toate aceste referiri la depopularea planetei, suprapopulare, reducerea populaţiei, etc., pentru că acesta este principiul primar al Codexului Alimentarius, OBIECTIVUL SĂU PRINCIPAL! Şi dacă nu aş face decât să prezint, simplu, nişte standarde şi să le comentez, ar fi poate mai greu de înţeles de ce aceste reguli de alimentaţie cumplite chiar sunt date împotriva şi în pofida noastră şi ne vor ucide cu siguranţă, în număr mare, dacă nu îi oprim!!! Toţi aceşti oameni şi modul lor de gândire s-au aflat şi se află la originea sau chiar în spatele Codex-ului Alimentarius etc. şi de aceea Organizaţia Naţiunilor Unite, Codex-ul Alimentarius, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, UNICEF-ul [există unele dovezi care arată că vaccinurile furnizate de UNICEF în Nigeria contra poliomielitei conţineau substanţe ce afectează sistemul reproducător, deci se încearcă sterilizarea copiilor sub masca bunăvoinţei! Nu am timp să traduc acum, dar voi face referiri viitoare la aceste articole. http://socioecohistory.wordpress.com/2009/08/19/flashback-unicef-nigerian-polio-vaccine-contaminated-with-sterilizing-agents-scientist-finds/, http://www.wiseupjournal.com/?p=69], Organizaţia Mondială a Comerţului, etc, au această politică de reducere a populaţiei…
Dr. Henry Kissinger spunea şi el alături de „fraţii” săi:
„Depopulation should be the highest priority of foreign policy towards the third world, because the US economy will require large and increasing amounts of minerals from abroad, especially from less developed countries”.
Traducere
:
„Depopularea ar trebuie să fie cea mai înaltă prioritate a politicii externe faţă de Lumea A Treia, deoarece economia americană va necesita cantităţi mari, crescânde, de minerale din străinătate, în special din ţările în dezvoltare.”
Se pare că printre primii care au avansat idei privind eugenia, s-a aflat şi Malthus (ce nume straniu – în demonologie, Malthus este un conte al urâţilor, care comandă 26 de legiuni de urâţi), dacă nu cumva a fost chiar primul. În 1798, în al său Eseu asupra principiului populaţiei, scria:
„It does not, however, seem impossible that by an attention to breed, a certain degree of improvement, similar to that among animals, might take place among men. Whether intellect could be communicated may be a matter of doubt: but size, strength, beauty, complexion, and perhaps even longevity are in a degree transmissible… As the human race could not be improved in this way, without condemning all the bad specimens to celibacy, it is not probable, that an attention to breed should ever become general.”
Traducere
:
„Nu pare, totuşi, să fie imposibil ca, prin atenţie acordată rasei, un anumit grad de îmbunătăţire, asemănătoare celei de la animale, să poată apărea la oameni. Faptul că inteligenţa poate fi transmisă este, încă, îndoielnic, dar statura, puterea, frumuseţea, tenul şi, probabil, chiar longevitatea, sunt, într-o anumită măsură, transmisibile… Cum rasa umană nu a putut fi îmbunătăţită în acest fel, nu este probabil că o atenţie acordată rasei ar putea deveni vreodată generală, fără a condamna specimenele defecte la celibat.” (sublinierile mele)
În 1984, Dr. Arne Schiotz, Directorul fundaţiei de conservare a mediului World Wildlife, îi dădea dreptate lui Malthus:
“Malthus has been vindicated; reality is finally catching up with Malthus. The Third World is overpopulated, it’s an economic mess, and there’s no way they could get out of it with this fast-growing population. Our philosophy is: back to the village.”
Traducere
:
„Malthus a fost răzbunat; realitatea îl ajunge din urmă pe Malthus. Lumea a treia este suprapopulată, este o harababură economică şi nu putem scăpa din ea în nici un fel cu această populaţie care creşte rapid. Filosofia noastră este: înapoi la sat.”
Alexander King şi Bertrand Schneider, fondatorul şi respectiv secretarul Clubului de la Roma (The Club of Rome, din care face parte şi Mugur Isărescu din 1993 – care este şi singurul român membru al Comisiei Trilaterale, după cum se afirmă aici: http://www.badpolitics.ro/clubul-de-la-roma/) – spuneau pe faţă, în 1991, în lucrarea Prima revoluţie globală (The First Global Revolution, pg. 104-105):
“In searching for a new enemy to unite us, we came up with the idea that pollution, the threat of global warming, water shortages, famine and the like would fit the bill…. But in designating them as the enemy, we fall into the trap of mistaking symptoms for causes. All these dangers are caused by human intervention and it is only through changed attitudes and behavior that they can be overcome. THE REAL ENEMY, THEN, IS HUMANITY ITSELF.”
Traducere
:
„În căutarea unui nou duşman care să ne unească, ne-am gândit că poluarea, ameninţarea încălzirii globale, lipsa de apă, foametea şi altele asemenea ar fi potrivite… Dar desemnându-le pe ele ca duşmani, am căzut în capcana de a lua simptomele drept cauze. Toate aceste pericole sunt provocate de intervenţia umană şi pot fi depăşite numai schimbând atitudinile şi comportamentul. ADEVĂRATUL INAMIC, ATUNCI, ESTE ÎNSĂŞI OMENIREA.” (sublinierile mele)
Ted Turner, om de media şi, chipurile, mare filantrop american, într-un interviu acordat revistei Audubon [am senzaţia că mai toate fundaţiile sau organizaţiile mai proeminente ce „luptă” pentru protecţia şi conservarea mediului, sunt susţinute de masonerie, cu atât mai mult cu cât, mai toate promovează idei de ură la adresa omului şi a omenirii, vehiculând mitul suprapopulării şi încurajând ideile de reducere a populaţiei sau de depopulare a planetei, sub pretextul interesului faţă de mediu şi al iubirii faţă de animale… numai că niciun iubitor de animale adevărat nu urăşte oamenii!„Ei” se „iubesc” de fapt doar pe ei înşişi şi caută să-și împlinească cu orice preț dorinţa stranie, lacomă, satanică, de a rămâne singuri pe pământ, de a conserva mediul numai pentru ei! – n. a.], declara:
“A total world population of 250-300 million people, a 95% decline from present levels, would be ideal.”
Traducere
:
„O populaţie mondială totală de 250-300 de milioane de oameni, o scădere cu 95% a nivelelor actuale, ar fi ideală.”
Dealtfel, se spune că nu a fost mulţumit cu cele zece porunci primite de la Dumnezeu şi a conceput el alte zece „iniţiative”, numite Cele Zece Iniţiative Benevole (The Ten Voluntary Initiatives), în sprijinul politicii ONU de reducere a populaţiei:
“1. I promise to have love and respect for the planet earth and living things thereon, especially my fellow species–humankind.
2. I promise to treat all persons everywhere with dignity, respect, and friendliness.
3. I promise to have no more than two children, or no more than my nation suggests.
4. I promise to use my best efforts to save what is left of our natural world in its untouched state and to restore damaged or destroyed areas where practical.
5. I pledge to use as little nonrenewable resources as possible.
6. I pledge to use as little toxic chemicals, pesticides, and other poisons as possible and to work for their reduction by others.
7. I promise to contribute to those less fortunate than myself, to help them become self-sufficient and enjoy the benefits of a decent life, including clean air and water, adequate food and health care, housing, education, and individual rights.
8. I reject the use of force, in particular military force, and back United Nations arbitration of international disputes.
9. I support the total elimination of all nuclear, chemical, and biological weapons of mass destruction.
10. I support the United Nations and its efforts to collectively improve the conditions of the planet.”
Traducere
:
„1. Promit să am iubire şi respect pentru planeta pământ şi creaturile ei, în special, pentru specia mea soră – omenirea.
(comentariu: vă rog să observaţi că spune „să am iubire şi respect” – unde? în buzunar? la bancă? – şi nu „să iubesc şi să respect”, ceea ce ar implica o stare reală… apoi, această expresie, „specia mea soră”, sună cel puţin bizar! cum adică? o fi vreun extraterestru?… vreun reptilian, poate!)
2. Promit să tratez toate persoanele de pretutindeni cu demnitate, respect şi prietenie.
(comentariu: aici pune în practică directă una dintre legile manipulării, şi anume Legea Reciprocităţii: „dacă cineva ne dă ceva ce ni se pare valoros, simţim nevoia să dăm ceva în schimb. Aceasta nu înseamnă că întoarcem imediat gestul sau cadoul respectiv, ci înseamnă că ne simţim OBLIGAŢI să ne revanşăm (semnificativ este faptul ca în multe limbi cuvântul «obligat» este echivalentul lui «mulţumesc»”. Acum ţinând cont de faptul că aceste „iniţiative” sunt asumate cu scopul declarat de a susţine ONU şi interesele ei, afirmând că promite aceste lucruri, le pretinde, subtil şi insidios, de la ceilalţi, cu alte cuvinte: eu sunt prietenos cu tine, tu trebuie să fii mult mai prietenos şi să îmi mulţumeşti pentru respectul şi prietenia pe care, eu, un asemenea om de seamă şi bogat ţi le ofer, făcând exact ceea ce îţi cer şi supunându-te mie, acceptând tot ceea ce spun şi ce fac.)
3. Promit să nu am mai mult de doi copii, sau nu mai mult decât îmi sugerează ţara mea.
(comentariu: după ce a pregătit terenul folosind Legea Reciprocităţii, vine şi îţi dă instrucţiunile: dacă vrei să îmi mulţumeşti aşa cum prietenia mea te obligă, iată ce ai de făcut!… În plus, prin exemplu pe care îl dă angajându-se să facă sau să nu facă anumite lucruri, îi obligă şi mai mult pe cei cărora li se adresează, spunând: vezi ce fac eu? tu de ce nu faci la fel? eu te respect şi sunt prietenos cu tine… dacă tu mă respecţi, fă ca mine!.. aici intrând încă două legi ale manipulării şi anume Legea Conformismului şi cea a Asocierii. Cât despre partea cu „nu mai mult decât îmi sugerează ţara mea” e cumplită și se potriveşte perfect ideilor de eugenie ale masoneriei mondiale)
4. Promit să fac toate eforturile pentru a salva ce a mai rămas intact din lumea noastră şi să refac zonele afectate sau distruse, acolo unde este practic.
(comentariu: aici intervine Legea Vinovăţiei, cu o serie de nuanţe subtile, destul de pervers formulate. El spune: „să fac toate eforturile pentru a salva ce a mai rămas… intact”, adică, induce mai multe idei într-una: 1. lumea este distrusă, 2. lumea este distrusă în mare parte, 3. lumea este distrusă în mare parte şi doar o parte a rămas intactă, 4. anumite zone sunt afectate şi distruse, 5. sunt afectate şi distruse atât de tare că necesită refacere, 6. sunt distruse atât de tare, încât nu mereu este practic (pentru cine?) să se încerce refacerea lor. Apoi urmează ideeile: 1. tu ai de-a face cu acest lucru, 2. ai de-a face direct cu acest lucru, 3. trebuie să te simţi, automat, vinovat de „răul” pe care tu l-ai făcut şi îl faci lumii, 4. ai putea foarte bine să te auto-distrugi pentru că, oricum, nu îţi mai poţi răscumpăra păcatele.)
5. Promit să folosesc cât mai puţine resurse neregenerabile posibil.
(comentariu: aici, după cum se pare, se repetă legile manipulării menţionate mai sus, şi anume, Legea Reciprocităţii, a Conformismului şi cea a Asocierii (eu, care ţi-am oferit prietenia mea şi respectul meu, fac această promisiune, deci şi tu , dacă mă respecţi, trebuie sa faci ca mine şi să ai cât mai multă grijă de resursele neregenerabile, de care eu şi „fraţii” mei vom avea nevoie atunci când populaţia acestei planete va fi mult mai mică, aşa cum intenţionăm. Şi se repetă şi Legea Vinovăţiei: se folosesc resurse neregenerabile pentru tine şi semenii tăi cei mulţi, voi, „mâncătorii nefolositori”, resurse care se vor consuma complet într-o zi, iar pentru aceasta tu eşti vinovat, tu consumi, deci tu trebuie să foloseşti şi să consumi cât mai puţin şi ai putea foarte bine să te auto-distrugi pentru că, oricum, faptul că tu consumi aceste resurse preţioase pentru „noi” este de neiertat.)
6. Promit să folosesc cât mai puţine chimicale toxice, pesticide şi alte otrăvuri, posibil, şi să lucrez pentru ca şi alţii să le reducă.
(comentariu: idem ca mai sus, plus că aceasta este foarte amuzantă, putând să însemne orice… nu cred că el personal foloseşte chimicale toxice, pesticide şi alte otrăvuri. În mod sigur, are servitori şi angajaţi care le folosesc pentru el, deci afirmaţia, d.p.d.v. juridic şi moral este egală cu zero! Cât despre munca lui de a-i face şi pe alţii să le reducă, cred că se referă mai mult la faptul că se străduieşte să contribuie la depopularea planetei, decât că pledează pentru un mediu mai curat.)
7. Promit să contribui… pentru cei mai puţin norocoşi decât mine, să îi ajut să devină independenţi şi să se bucure de beneficiile unei vieţi decente, inclusiv are şi apă curate, hrană şi îngrijiri medicale corespunzătoare, adăpost, educaţie şi drepturi individuale.
(comentariu: pe lângă legile menţionate mai sus, „contribute” (a contribui) sună destul de ambiguu şi mă refer la faptul că, dacă ne uităm la câteva dintre donaţiile pe care le-a făcut – http://edition.cnn.com/US/9709/18/turner.gift/, http://specials.slate.com/slate60/donors/robert-edward-ted-turner/, http://newsbusters.org/node/8243 – între 1996 şi 2006 (datele mai recente arată că în continuare merge pe aceleaşi ) aceste donaţii uriaşe sunt făcute unor organizaţii care, după toate aparenţele, nu se ocupă cu adevărat de oamenii săraci, ci promovează o politică de reducere a populaţiei! Mai mult, după cum se afirmă aici http://www.meehanreports.com/billionaire.html, banii pe care îi donează sunt, în realitate, pentru restrângerea populaţiei. Dealtfel, atunci când fundaţia sa, United Nations Foundation, (care după cum se poate vedea aici http://www.unfoundation.org/global-issues/women-and-population/, promovează „stabilizarea populaţiei”), a anunţat primele sale donaţii, a inclus una şi pentru controlul populaţiei în Filipine, Honduras şi Liban, donând şi 300.000 USD pentru a influenţa acoperirea în presă a poveştilor despre suprapopulare.)
8. Resping folosirea forţei, în special a forţei militare, şi susţin arbitrajul ONU pentru disputele internaţionale.
(comentariu: respinge folosirea forţei!… Sigur că o respinge, din moment de Legea Reciprocităţii funcţionează mult mai bine. Apoi, aceasta afirmaţie pare a fi o aplicare a Legii Coerenţei, (când o persoană anunţă luarea unei poziţii, el va tinde să apere acea poziţie, indiferent cât de corectă sau greşită este ea). Cât despre susţinerea arbitrajului ONU, nu este decât susţinerea statului mondial masonic, fascist, care va face ca toate ţările, aşa cum le ştim acum, să îşi piardă pentru totdeauna suveranitatea, această situaţie începând, deja, să îşi scoată la iveală capul urât prin intermediul noilor reglementări care se urmăresc, după cum se poate vedea şi aici: http://saccsiv.wordpress.com/category/angela-merkel/ )
9. Susţin eliminarea totală a tuturor armelor nucleare, chimice şi biologice de distrugere în masă.
(comentariu: aici, iarăşi, este vorba despre Legea Coerenţei, în plus, vedeţi cumva să menţioneze ale cui arme? Spune cumva „de la nivel mondial”, „ale SUA, Iranului, Irakului, etc.” sau altceva de genul acesta? Nu! Deci ce susţine el, de fapt, sardonic şi pervers, este „eliminarea totală a tuturor armelor nucleare, chimice şi biologice de distrugere în masă” ale inamicilor, fie că sunt ei ai SUA, ai masoneriei, ai lui, în orice caz, nicidecum la armele care lui îi pot sluji la intimidare şi impunerea forţei acolo unde o doreşte el şi „fraţii” lui!)
10. Susţin ONU şi eforturile sale de a îmbunătăţi în comun circumstanţele planetare.”
(comentariu: iarăşi ambiguitate, iarăşi Legea Coerenţei şi în plus, sintagmele „în comun” şi „circumstanţele planetare” sunt evident îndreptate spre statul mondial masonic, fascist. „În comun”, adică la nivel global, iar „circumstanţele planetare” se referă, evident, la suprapopularea planetei. Dacă nu era aşa, ar fi fost mai specific în afirmaţii. Ce îl supără pe el? Suprapopularea planetei!)
Poate că ar mai fi fost şi alte lucruri, mai inteligente, de adăugat la cele spuse, dar sunt suficiente şi aşa pentru a determina INTENŢIA crimei (dacă vă amintiţi, în partea a doua a articolului, vorbeam despre aspectele care identifică o crimă). De aceea cred că, de fapt, toată această problemă a plasticului este una creată– şi încă intenţionat! – şi nicidecum răsărită din neant. Ba mai mult, încurajată sistematic de volumul de aditivi industriali nepermis de mare şi de nivelele lor în plastic, permise și susținute de către Codex Alimentarius!
Ceea ce, personal, consider că este cumplit şi uluitor în acelaşi timp este faptul că se încalcă cu nonşalanţă nu numai drepturile elementare ale omului, ci şi acest Principiu Preventiv, despre care se vorbeşte în documentar, principiu care, după cum am mai arătat deja când am vorbit despre aflatoxină este încălcat flagrant şi constant şi de către Codex Alimentarius. Şi nu numai în privinţa aflatoxinei.
Dar despre acest subiect vom vorbi data viitoare.
(va urma)
Citiţi şi:
CODEX ALIMENTARIUS: o tentativă mascată de genocid şi totodată o adevărată batjocoră la adresa terapiilor naturiste
Sfârşitul programat al democraţiei
yogaesoteric
22 septembrie 2010