Lockdown – un concept nou al sănătății publice

De la începutul nebuniei covid-19, în Europa, în februarie 2020, am fost surprins de măsurile luate ca răspuns la pandemie și cel mai adesea nu le-am susținut. Am fost printre primii români care au semnat The Great Barrington Declaration (1) redactată de Martin Kulldorff (profesor la Universitatea Harvard), Sunetra Gupta (profesor la Universitatea Oxford) și Jay Bhattacharya (profesor la Universitatea Stanford), cea mai organizată inițiativă împotriva lockdown-ului, declarație care pledează pentru „protecția concentrată și realistă”.

Motivele mele de disidență față de politicile oficiale au fost de ordin medical, etic, filozofic și legal. Am adus argumente pentru a susține această poziție, iar unele dintre raționamentele mele sunt acceptate astăzi pe cât de atacate au fost atunci. În aceea perioadă, argumentele oponenților au constat în insulte, etichete și în faptul că nu aș avea expertiză în domeniu – fiind medic legist. Nu am răspuns, deoarece nu am vrut să bagatelizez o problemă atât de importantă. Acum pot să răspund.

În ceea ce privește expertiza mea: am dublă specializare (anatomie patologică și medicină legală), am studii juridice, am lucrări publicate în probleme de sănătate publică și sunt recunoscut pentru contribuția la dezvoltarea Bioeticii. Plus experiența de 50 de ani în sistemul de sănătate. Dar și dacă nu aș fi avut expertiză sau experiență, era necesar să fie analizate argumentele. Ce ar fi să-i criticăm pe toți cei care își exprimă opinii în afara ariilor lor de expertiză? De ce să criticăm orice epidemiolog, care face prescripții despre politica sanitară, orice anestezist care impune măsuri de sănătate publică, orice hematolog care introduce delictul de opinie etc.

Problema covid, având în vedere numeroasele sale fațete, este cel mai bine abordată prin ascultarea a cât mai multor voci a unor oameni cu perspective diferite și tipuri diferite de expertiză. Am fost criticat și pentru că nu sunt dispus să „urmez știința oficială” și să „ascult experții”. Este adevărat. Încă din anii 2000 am publicat articole despre pericolele schimbării științei într-o religie, despre abandonarea spiritului critic și „osificarea științei oficiale”, despre primejdia „dictaturii sănătății publice”, a „dictaturii politico-medicale”. Viața mi-a confirmat aceste temeri.

Răspunsul global la recenta pandemie de coronavirus a relevat o criză etică în sănătatea publică. Politicile urmate pot fi considerate inacceptabile conform normelor de etică a sănătății publice.

Cu peste șapte decenii în urmă, Donald Henderson (cel care a condus campania OMS de eradicare a variolei) și alții identificau un „principiu primordial” (2, 3) în combaterea pandemiilor și anume: „Comunitățile care se confruntă cu epidemii… răspund cel mai bine și cu cea mai mică anxietate atunci când funcționarea socială normală a comunității este cel mai puțin perturbată”.

Pe baza acestui principiu s-au fundamentat reguli de aplicare (4, 5, 6, 7, 8):

• Pentru a justifica impunerea unor intervenții de sănătate publică potențial împovărătoare este necesară existența dovezilor privind beneficiile probabile.
• Acolo unde se așteaptă ca două intervenții să fie eficiente, e necesar să fie selectată intervenția care implică cele mai puține daune (alternativa cea mai puțin restrictivă).
• Poverile (și/sau daunele) ca urmare a intervenției e necesar să fie depășite de beneficiile obținute (proporționalitatea).
• Intervenția să fie implementată (și sarcinile impuse) într-o manieră echitabilă, nediscriminatorie.
• E necesar să existe procedurile legale adecvate și rapide prin care persoanele fizice să aibă dreptul de a face apel.
• Elaborarea politicilor să fie transparentă și democratică.

Mai mult, un raport al Organizației Mondiale a Sănătății din 2019, privind intervențiile non-farmaceutice (NPI) în timpul pandemiilor, exprima rezerve majore față de următoarele măsuri (indiferent cât de gravă este amenințarea pandemică) (9):

• Urmărirea contactelor (deoarece aceasta este costisitoare și adesea inutilă pentru o infecție pe scară largă sau cu răspândire rapidă).
• Carantina obligatorie a persoanelor expuse (deoarece aproape fiecare persoană va fi expusă mai devreme sau mai târziu la un virus pandemic).
• Screening-ul de intrare și de ieșire (deoarece acesta s-a dovedit a fi ineficient).
• Închiderea frontierelor (deoarece acestea impun costuri mari, sunt adesea discriminatorii și implică restrângerea excesivă a drepturilor cetățenilor).

Existau deci principii etice necesar a fi respectate într-o pandemie (10, 11, 12) și anume:

• asigurarea unui beneficiu maxim și un prejudiciu minim,
• realizarea dreptății
• eliminarea inegalității în sănătate
• realizarea transparenței și
• respectarea autonomiei, confidențialității și a drepturilor omului.

Urmând aceste principii, răspunsurile de sănătate publică la o pandemie este bine să fie sustenabile, plecând de la premisa că virusurile pandemice vor deveni endemice și vor provoca boli timp de mulți ani (13).

Este evident că, în combaterea pandemiei covid-19, nicio măsură nu a respectat aceste principii. Multe țări, inclusiv România, au optat pentru a impune restricții severe asupra comportamentului și activității economice pentru perioade semnificative de timp, fără dovezi științifice. Decidenții s-au iluzionat că vor eradica virusul (probabil imposibil) având obiectivul nerealist „zero covid”; o iluzie cu atât mai mult cu cât se presupune că SARS-Cov-2 va continua să evolueze, așa cum o fac alți viruși, cu unele variante noi în ceea ce privește atât transmiterea (așa cum s-a văzut), cât și boala. Din acest motiv și din altele pare cel puțin ciudat că s-a lansat un nou concept – lockdown.

Termenul de lockdown nu a existat în sănătatea publică de dinainte de 2020, când se folosea uzual termenul de carantină (quarantine în engleza). Lockdown-ul era caracteristic pentru sistemul penitenciar și însemna închiderea pușcăriașilor în celule, ca măsură de securitate, atunci când exista un conflict în închisoare.

China a utilizat, ca metodă non-farmaceutică de combatere a epidemiei covid-19, blocarea totală a unor orașe sau regiuni, Italia a imitat-o, iar Neil Ferguson a folosit termenul de lockdown („blocare”) în documentele din Regatul Unit pentru a se referi la combinația dintre distanțarea socială în masă, izolare și carantină, închiderea școlilor și universităților și închiderea locurilor de muncă (14).

Termenul a devenit rapid asociat cu aplicarea coercitivă și punitivă (contravențională sau penală) a unor astfel de politici, inclusiv restricții draconice ale libertăților cetățenilor (15). Blocajele nu numai că au implicat restricții semnificative ale libertății, ci au fost adesea însoțite de implicarea poliției și armatei, sancțiuni financiare mari pentru încălcarea ordinelor de sănătate publică (inclusiv pentru copii) și în numeroase cazuri închisoare pentru cei care nu se conformează (16).

Masurile au fost justificate de autorități (și acceptate de o mare parte a populației) prin gravitatea bolii și noutatea acesteia. Dacă pentru o perioadă scurtă (1-2 luni) de la începerea pandemiei aceste argumente pot fi acceptate, ulterior acestea nu mai au justificare. Pe tot parcursul pandemiei au apărut dovezi că astfel de măsuri nu numai că au fost ineficiente, dar au produs daune ireparabile.

Caracteristici epidemiologice arătau că mare parte din măsurile din lockdown erau exagerate și ineficiente. Datele din China de la începutul anului 2020 au oferit dovezi clare că covid-19 avea o rată globală a letalității de 2,3% (la sfârșitul pandemiei a fost de 0,68-0,90%), cu un risc major pentru adulții în vârstă și riscuri foarte scăzute pentru adulții tineri și copii (17).

Transmiterea virală a fost exclusiv aeriană, în medii interioare, rapoartele de transmitere în aer liber fiind extrem de rare (18). Studiile ulterioare (din 2020 și 2021) au confirmat acest aspect (19, 20, 21). Persoanele peste 65 ani având comorbidități aveau un risc de peste 1000 de ori pentru o formă severă sau fatală în timp ce copiii și tinerii erau, de regulă, purtători sănătoși și excepțional făceau forme foarte ușoare (20).

Până în august 2022, existau zero cazuri de transmitere în aer liber confirmate prin secvențierea filogenetică a virusului în literatura științifică revizuită (8). Mai mult, majoritatea persoanelor izolate din cauza expunerii la un caz infecțios nu se infectau. Madewell, Yang și colab. au constatat că cel mai mare risc de a se infecta după expunerea în familie era < 20% (22).

Din precedentele pandemii existau dovezi că măștile de față din pânză au fost ineficiente (23) și de aceea Organizația Mondială a Sănătății a recomandat inițial să nu se folosească pentru covid-19 (24). Cu toate acestea, purtarea măștii în mediu extern sau în interior a fost impusă comunității deși nu au contribuit la reducerea semnificativă a transmiterii virusurilor respiratorii (25).

În singurele studii randomizate controlate publicate până în prezent, Bundgaard, Bundgaard și colab. (2021) și Abaluck, Kwong și colab. (2022) au constatat că măștile folosite în pandemia covid-19 au fost asociate cu beneficii mici sau deloc semnificative și că măștile din pânză nu au oferit niciun beneficiu (26, 27). În schimb, daunele mascării în masă a populației au inclus întreruperea comunicării verbale normale (cu consecințe grave pentru cei cu deficiențe de bază în acest domeniu), apariția sau agravarea unor afecțiuni respiratorii, daune economice legate de miliardele de dolari cheltuite pe măști și daune ale mediului determinate de măștile de unică folosință (28).

Lockdown-ul a produs mult mai multe daune decât pandemia propriu-zisă. Efectul acestuia la reducerea incidenței covid-19 și a transmiterii virusului SARS-CoV-2 a fost mult mai mic decât s-a prognozat. Mai mult, există studii care afirmă, astăzi, că o durată mai scurtă sau intervenții mai puțin stricte (de exemplu, mai puține restricții asupra activităților în aer liber, mai puține închideri de școli sau mai puține intervenții ale poliției) ar fi produs rezultate mult mai bune (29, 30).

Exemplele de intervenții cu dovezi minime sau fără dovezi de beneficii semnificative includ toate restricțiile de sănătate publică în spații exterioare bine ventilate, utilizarea măștilor de pânză, controlul la intrare și ieșire (de exemplu, verificarea temperaturii) și utilizarea ecranelor din plastic și alte intervenții similare ca bariere ale interacțiunilor umane normale.

Exemple de intervenții cu prejudicii excesive includ închiderile prelungite de școli și universități; politici în spitale, la granițe și în alte situații care au împiedicat interacțiunea umană în momente importante (de exemplu, nașteri, decese sau îngrijirii la sfârșitul vieții).

Măsurile coercitive cvasiuniversale au creat daune cumulate enorme la nivel comunitar și personal (31, 32, 33).

Lockdown-ul a condus la o creștere a violenței familiale și a infracționalității generale la nivel mondial (34, 35, 36, 37), deteriorarea sănătății psihice, perturbarea screening-ului și a asistenței medicale pentru bolile netransmisibile și creșteri semnificative ale factorilor de risc pentru sănătate, cum ar fi obezitatea și consumul excesiv de alcool (38).

La nivel mondial, multe dintre aceste daune au fost suportate de adulții tineri, dar mai ales de copii. În țările cu venituri mici și medii, a crescut numărul deceselor la cei cu vârsta sub 5 ani (care nu sunt cauzate de coronavirus), au existat milioane de căsătorii între copii și majori, întreruperi ale programelor non-covid etc. Copiii din mai multe țări au suferit, de asemenea, pierderi semnificative în ceea ce privește școlarizarea din cauza închiderii prelungite a școlilor (39, 40).

Daune au creat și intervențiile dovedite nu numai ca ineficiente, dar care au contribuit fie la răspândirea virusului, fie la „sufocarea spitalelor” – cum au fost triajul extins sau certificatul verde.

Un argument folosit în mod obișnuit pentru lockdown este că, fără el, sistemul de sănătate și spitalele vor fi copleșite. A fost utilizat pentru a justifica orice restricție aplicată pe perioade foarte lungi de timp. În realitate, triajul extins, „vânarea” purtătorilor sănătoși (rebotezați „bolnavi asimptomatici”) și internarea obligatorie au fost cele care au creat presiune pe sistem și spitale. Presiunea asupra unui sistem de sănătate e necesar să fie luată în considerare în combinație cu alte costuri și beneficii și poate fi diminuată prin măsuri mai ușoare și mai puțin autoritariste, cu cât mai puține daune aduse țesutului social.

Multe țări au implementat permise sau certificate de sănătate covid-19 pentru a promova o revenire mai sigură la normalitate. Aceste permise au fost propuse ca o modalitate de a dovedi că cineva a fost vaccinat, s-a vindecat de boală sau are rezultate negative la un test de diagnostic. Din februarie până în septembrie 2021, 129 de țări au solicitat un anumit tip de certificat de vaccinare de la populația lor sau de la cei care doresc să intre pe teritoriul lor fără a fi nevoiți să se izoleze sau să respecte vreo carantină (41).

OMS a declarat mai întâi, în februarie 2021, că nu susține ideea pașapoartelor de vaccinare, deoarece nu există nicio garanție că vor preveni răspândirea virusului (42) pentru ca apoi, în august 2021, sa le accepte (43). Certificatele au indus un sentiment de siguranță și persoanele posesoare nu au mai luat nicio măsură de protecție, putând fi, fără știința și voința lor, dar cu voia autorităților, vectori de răspândire a virusului. Aceasta deoarece rezultatele testelor de diagnosticare au marje mari de eroare (până la 20-30%) și depind de mulți factori, precum timpul de dezvoltare a bolii, calitatea probei, biologia pacientului, sensibilitatea testului etc. (44, 45, 46, 47, 48, 49), iar cei vaccinați anti-covid nu numai că pot fi purtători de viruși, dar se pot îmbolnăvi. În schimb, aceste documente au încălcat autonomia persoanei, dreptul la viața privată și au produs discriminarea și stigmatizarea unui segment important din populație.

Costurile economico-sociale mari ale lockdown-ului constituie, de asemenea, daune în măsura în care resursele ar fi putut fi mai bine direcționate pentru a produce beneficii mai mari pentru sănătate sau alte beneficii sociale (50). Criza economică, inflația sunt urmare a acestui tip de abordare.

Cele mai mari daune le-a adus lockdown-ul libertăților cetățenești. Este un fapt regretabil că preocuparea față de libertăți a fost abandonată în ultimii ani, iar această realiniere preexistentă interacționează cu dezbaterile privind lockdown-ul. Preocuparea față de încălcarea drepturilor omului, efectele dezastruoase ale politicilor actuale au fost subiecte total neglijate în timpul pandemiei.

Godfrey-Smith sublinia: „Politica din ultimii ani a fost ghidată de epidemiologi și ofițeri din domeniul sănătății – oameni limitați, cu un accent profesionist pe un singur tip de rău……. Rezultatul a fost suprimarea unor libertăți de bază” (51).

Răspunsul la covid-19 prin lockdown a implicat restricții extreme ale libertății personale. Încălcările esențiale s-au referit la libertatea de mișcare, libertatea de asociere, libertatea de a protesta, libertatea de exprimare, libertatea de credință, libera alegere a ocupației, libera alegere a unui act medical și confidențialitatea. Lockdown-ul a fost acceptat deoarece guvernele și specialiști limitați sau interesați au propagat ideea de frică de boală, și asta s-a petrecut cu susținerea continuă a mass-mediei, a unor lideri de opinie, a unor reprezentanți ai mediului academic medical. Este greu de admis că toți cei care au gestionat pandemia erau incompetenți, nu cunoșteau regulile eticii sănătății publice sau nu aveau informațiile complete.

Toate datele prezentate aici au fost publicate și accesibile în timpul pandemiei. Singura explicație este că au fost corupți de puterea pe care au căpătat-o la debutul pandemiei și au dorit să o mențină propunând, după cum afirmă Jamrozik (8), o „nouă normalitate”. Un „nou tip de democrație” în care există o putere necenzurată de cetățeni, cu blocaje sociale și politice impuse de poliție și armată, cu interdicții pentru cetățeni, cu sancțiuni aspre pentru nerespectarea politicilor restrictive de sănătate publică, adică, altfel spus, o dictatură politico-medicală.

În concluzie, lockdown-ul este un concept nou și periculos, un mod de a instaura un regim autoritar cu o justificare medicală.

În pandemie, a existat o știre cu o femeie de 70 de ani din România, căreia i-au fugit găinile din curte, a ieșit în stradă să le recupereze (înafara orelor premise de autorități) și a fost amendată cu 5000 lei. A scăpat ieftin. În Marea Britanie, în aceiași perioadă, luptele cu bulgări de zăpadă în aer liber au fost considerate foarte periculoase (deoarece ar facilita transmiterea virală!!!) așa că zece studenți, care au inițiat o luptă cu bulgări de zăpadă într-un parc, au fost amendați cu 10.000 de lire sterline fiecare.

Autor: Prof. dr. Vasile Astărăstoae

Bibliografie

1. The Great Barrington Declaration gbdeclaration.org
2. Inglesby TV, Nuzzo JB, O’Toole T, Henderson DA. Disease mitigation measures in the control of pandemic influenza. Biosecur Bioterror. 2006;4(4):366-75. doi: 10.1089/bsp.2006.4.366. PMID: 17238820.
3. Henderson DA, Courtney B, Inglesby TV, Toner E, Nuzzo JB. Public health and medical responses to the 1957-58 influenza pandemic. Biosecur Bioterror. 2009 Sep;7(3):265-73. doi: 10.1089/bsp.2009.0729. PMID: 19656012.
4. Tulchinsky TH. Ethical Issues in Public Health. Case Studies in Public Health. 2018:277–316. doi: 10.1016/B978-0-12-804571-8.00027-5. Epub 2018 Mar 30. PMCID: PMC7149338.
5. Jamrozik E, Selgelid MJ. Surveillance and control of asymptomatic carriers of drug-resistant bacteria. Bioethics. 2019 Sep;33(7):766-775. doi: 10.1111/bioe.12642. PMID: 31423608.
6. Childress JF, Faden RR, Gaare RD, Gostin LO, Kahn J, Bonnie RJ, Kass NE, Mastroianni AC, Moreno JD, Nieburg P. Public health ethics: mapping the terrain. J Law Med Ethics. 2002 Summer;30(2):170-8. doi: 10.1111/j.1748-720x.2002.tb00384.x. PMID: 12066595.
7. Michael J. Selgelid, A Moderate Pluralist Approach to Public Health Policy and Ethics, Public Health Ethics, Volume 2, Issue 2, July 2009, Pages 195–205, doi.org/10.1093/phe/php018
8. Jamrozik E. Public health ethics: critiques of the „new normal”. Monash Bioeth Rev. 2022 Jun;40(1):1-16. doi: 10.1007/s40592-022-00163-7. Epub 2022 Sep 27. PMID: 36167921; PMCID: PMC9514707.
9. World Health „Organization Non-pharmaceutical public health measures for mitigating the risk and impact of epidemic and pandemic influenza: annex: report of systematic literature reviews”, 2019 WHO, Geneva, Switzerland. who.int/publications/i/item/non-pharmaceutical-public-health-measuresfor-mitigating-the-risk-and-impact-of-epidemic-and-pandemic-influenza
10. McClung N, Chamberland M, Kinlaw K, Bowen Matthew D, Wallace M, Bell BP, Lee GM, Talbot HK, Romero JR, Oliver SE, Dooling K. The Advisory Committee on Immunization Practices’ Ethical Principles for Allocating Initial Supplies of COVID-19 Vaccine – United States, 2020. MMWR Morb Mortal Wkly Rep. 2020 Nov 27;69(47):1782-1786. doi: 10.15585/mmwr.mm6947e3. PMID: 33237895; PMCID: PMC7727606.
11. Leadbeater BJ, Dishion T, Sandler I, Bradshaw CP, Dodge K, Gottfredson D, Graham PW, Lindstrom Johnson S, Maldonado-Molina MM, Mauricio AM, Smith EP. Ethical Challenges in Promoting the Implementation of Preventive Interventions: Report of the SPR Task Force. Prev Sci. 2018 Oct;19(7):853-865. doi: 10.1007/s11121-018-0912-7. PMID: 29936579; PMCID: PMC6182388.
12. Saleh BM, Aly EM, Hafiz M, Abdel Gawad RM, El Kheir-Mataria WA, Salama M. Ethical Dimensions of Public Health Actions and Policies With Special Focus on COVID-19. Front Public Health. 2021 Aug 2;9:649918. doi: 10.3389/fpubh.2021.649918. PMID: 34409003; PMCID: PMC8365183.
13. Heriot GS, Jamrozik E. Imagination and remembrance: what role should historical epidemiology play in a world bewitched by mathematical modelling of COVID-19 and other epidemics? Hist Philos Life Sci. 2021 Jun 7;43(2):81. doi: 10.1007/s40656-021-00422-6. PMID: 34100155; PMCID: PMC8183318.
14. Neil M Ferguson, Daniel Laydon, Gemma Nedjati-Gilani, Natsuko Imai, Kylie Ainslie, Marc Baguelin, Sangeeta Bhatia, Adhiratha Boonyasiri, Zulma Cucunubá, Gina Cuomo-Dannenburg, Amy Dighe, Ilaria Dorigatti, Han Fu, Katy Gaythorpe, Will Green, Arran Hamlet, Wes Hinsley, Lucy C Okell, Sabine van Elsland, Hayley Thompson, Robert Verity, Erik Volz, Haowei Wang, Yuanrong Wang, Patrick GT Walker, Caroline Walters, Peter Winskill, Charles Whittaker, Christl A Donnelly, Steven Riley, Azra C Ghani. Impact of non-pharmaceutical interventions (NPIs) to reduce COVID-19 mortality and healthcare demand, Imperial College COVID-19 Response Team, 16 March 2020, imperial.ac.uk/media/imperial-college/medicine/sph/ide/gida-fellowships/Imperial-College-COVID19-NPI-modelling-16-03-2020.pdf
15. Soutphommasane T, Stears M. Fear, freedom and political culture during COVID-19. Monash Bioeth Rev. 2022 Jun;40(1):110-119. doi: 10.1007/s40592-022-00157-5. Epub 2022 Jun 15. PMID: 36053481; PMCID: PMC9438370.
16. Yan Y, Malik AA, Bayham J, Fenichel EP, Couzens C, Omer SB. Measuring voluntary and policy-induced social distancing behavior during the COVID-19 pandemic. Proc Natl Acad Sci U S A. 2021 Apr 20;118(16):e2008814118. doi: 10.1073/pnas.2008814118. PMID: 33820846; PMCID: PMC8076999
17. The Novel Coronavirus Pneumonia Emergency Response Epidemiology Team. The epidemiological characteristics of an outbreak of 2019 novel coronavirus diseases (COVID-19) in China, pesquisa.bvsalud.org/global-literature-on-novel-coronavirus-2019-ncov/resource/en/czh-933
18. Qian H, Miao T, Liu L, Zheng X, Luo D, Li Y. Indoor transmission of SARS-CoV-2. Indoor Air. 2021 May;31(3):639-645. doi: 10.1111/ina.12766. Epub 2020 Nov 20. PMID: 33131151.
19. Salje H, Tran Kiem C, Lefrancq N, Courtejoie N, Bosetti P, Paireau J, Andronico A, Hozé N, Richet J, Dubost CL, Le Strat Y, Lessler J, Levy-Bruhl D, Fontanet A, Opatowski L, Boelle PY, Cauchemez S. Estimating the burden of SARS-CoV-2 in France. Science. 2020 Jul 10;369(6500):208-211. doi: 10.1126/science.abc3517. Epub 2020 May 13. Erratum in: Science. 2020 Jun 26;368(6498): PMID: 32404476; PMCID: PMC7223792.
20. Spiegelhalter D. Use of „normal” risk to improve understanding of dangers of covid-19. BMJ. 2020 Sep 9;370:m3259. doi: 10.1136/bmj.m3259. PMID: 32907857.
21. Bulfone TC, Malekinejad M, Rutherford GW, Razani N. Outdoor Transmission of SARS-CoV-2 and Other Respiratory Viruses: A Systematic Review. J Infect Dis. 2021 Feb 24;223(4):550-561. doi: 10.1093/infdis/jiaa742. PMID: 33249484; PMCID: PMC7798940.
22. Madewell ZJ, Yang Y, Longini IM Jr, Halloran ME, Dean NE. Household Secondary Attack Rates of SARS-CoV-2 by Variant and Vaccination Status: An Updated Systematic Review and Meta-analysis. JAMA Netw Open. 2022 Apr 1;5(4):e229317. doi: 10.1001/jamanetworkopen.2022.9317. PMID: 35482308; PMCID: PMC9051991.
23. MacIntyre CR, Seale H, Dung TC, Hien NT, Nga PT, Chughtai AA, Rahman B, Dwyer DE, Wang Q. A cluster randomised trial of cloth masks compared with medical masks in healthcare workers. BMJ Open. 2015 Apr 22;5(4):e006577. doi: 10.1136/bmjopen-2014-006577. PMID: 25903751; PMCID: PMC4420971.

24.World Health Organization. 2020. Advice on the use of masks in the community, during home care and in health care settings in the context of the novel coronavirus (2019-nCoV) outbreak: interim guidance, 29 January 2020. World Health Organization. who.int/publications/i/item/advice-on-the-use-of-masks-in-the-community-during-home-care-and-in-healthcare-settings-in-the-context-of-the-novel-coronavirus-(2019-ncov)-outbreak

25. Jefferson T, Del Mar CB, Dooley L, Ferroni E, Al-Ansary LA, Bawazeer GA, van Driel ML, Jones MA, Thorning S, Beller EM, Clark J, Hoffmann TC, Glasziou PP, Conly JM. Physical interventions to interrupt or reduce the spread of respiratory viruses. Cochrane Database Syst Rev. 2020 Nov 20;11(11):CD006207. doi: 10.1002/14651858.CD006207.pub5. Update in: Cochrane Database Syst Rev. 2023 Jan 30;1:CD006207. PMID: 33215698; PMCID: PMC8094623.
26. Bundgaard H, Bundgaard JS, Raaschou-Pedersen DET, von Buchwald C, Todsen T, Norsk JB, Pries-Heje MM, Vissing CR, Nielsen PB, Winsløw UC, Fogh K, Hasselbalch R, Kristensen JH, Ringgaard A, Porsborg Andersen M, Goecke NB, Trebbien R, Skovgaard K, Benfield T, Ullum H, Torp-Pedersen C, Iversen K. Effectiveness of Adding a Mask Recommendation to Other Public Health Measures to Prevent SARS-CoV-2 Infection in Danish Mask Wearers : A Randomized Controlled Trial. Ann Intern Med. 2021 Mar;174(3):335-343. doi: 10.7326/M20-6817. Epub 2020 Nov 18. PMID: 33205991; PMCID: PMC7707213.
27. Abaluck J, Kwong LH, Styczynski A, Haque A, Kabir MA, Bates-Jefferys E, Crawford E, Benjamin-Chung J, Raihan S, Rahman S, Benhachmi S, Bintee NZ, Winch PJ, Hossain M, Reza HM, Jaber AA, Momen SG, Rahman A, Banti FL, Huq TS, Luby SP, Mobarak AM. Impact of community masking on COVID-19: A cluster-randomized trial in Bangladesh. Science. 2022 Jan 14;375(6577):eabi9069. doi: 10.1126/science.abi9069. Epub 2022 Jan 14. PMID: 34855513; PMCID: PMC9036942.
28. Torres FG, De-la-Torre GE. Face mask waste generation and management during the COVID-19 pandemic: An overview and the Peruvian case. Sci Total Environ. 2021 Sep 10;786:147628. doi: 10.1016/j.scitotenv.2021.147628. Epub 2021 May 8. PMCID: PMC8105123.
29. Haug N, Geyrhofer L, Londei A, Dervic E, Desvars-Larrive A, Loreto V, Pinior B, Thurner S, Klimek P. Ranking the effectiveness of worldwide COVID-19 government interventions. Nat Hum Behav. 2020 Dec;4(12):1303-1312. doi: 10.1038/s41562-020-01009-0. Epub 2020 Nov 16. PMID: 33199859.
30. Sharma M, Mindermann S, Rogers-Smith C, Leech G, Snodin B, Ahuja J, Sandbrink JB, Monrad JT, Altman G, Dhaliwal G, Finnveden L, Norman AJ, Oehm SB, Sandkühler JF, Aitchison L, Gavenčiak T, Mellan T, Kulveit J, Chindelevitch L, Flaxman S, Gal Y, Mishra S, Bhatt S, Brauner JM. Understanding the effectiveness of government interventions against the resurgence of COVID-19 in Europe. Nat Commun. 2021 Oct 5;12(1):5820. doi: 10.1038/s41467-021-26013-4. PMID: 34611158; PMCID: PMC8492703.
31. Lawford-Smith, H. Was lockdown life worth living?. Monash Bioeth. Rev. 40, 40–61 (2022). https://link.springer.com/article/10.1007/s40592-022-00155-7
32. Pak A, Adegboye OA, McBryde ES. Are We Better-Off? The Benefits and Costs of Australian COVID-19 Lockdown. Front Public Health. 2021 Dec 2;9:798478. doi: 10.3389/fpubh.2021.798478. PMID: 34926400; PMCID: PMC8674450.
33. Lally M. A cost-benefit analysis of COVID-19 lockdowns in Australia. Monash Bioeth Rev. 2022 Jun;40(1):62-93. doi: 10.1007/s40592-021-00148-y. Epub 2022 Jan 28. PMID: 35088370; PMCID: PMC8794621.
34. Taub, A. (2020). A New COVID-19 Crisis: Domestic Abuse Rises Worldwide. New York Times. nytimes.com/2020/04/06/world/coronavirus-domestic-violence.html; nytimes.com/2020/04/06/world/coronavirus-domestic-violence.html
35. Wanqing, Zhang. 2020. Domestic violence cases surge during COVID-19 epidemic. Sixth tone. 3rd March 2020. sixthtone.com/news/1005253

36.Graham-Harrison, Emma, Giuffrida, Angela, Smith, Helena and Ford, Liz. 2020. Lockdowns around the world bring rise in domestic violence. The Guardian. theguardian.com/society/2020/mar/28/lockdowns-world-rise-domestic-violence .

37. Gupta, Alisha Haridasani and Stahl, Aviva. 2020. For abused women, a pandemic isolation presents its own dangers. The New York Times. 24 martie 2020.updateOct. 8 2021, nytimes.com/2020/03/24/us/coronavirus-lockdown-domestic-violence.html
38. Ipsos. 2021. „More than a third of Australians have gained weight during the pandemic – Ipsos survey.” from https://www.ipsos.com/en-au/more-third-australians-have-gained-weight-du&#8230;.
39. Moscoviz, L., and D. K. Evans. 2022. “Learning loss and student dropouts during the covid-19 pandemic: A review of the evidence two years after schools shut down.” Center for Global Development, Working Paper cgdev.org/publication/learning-loss-and-student-dropouts-during-covid-19-pandemic-review-evidence-two-years education4resilience.iiep.unesco.org/resources/2022/learning-loss-and-student-dropouts-during-covid-19-pandemic-review-evidence-two
40. Azevedo, Joao Pedro, Cojocaru, Alexandru, Montalva Talledo, Veronica,Narayan, Ambar, COVID-19 school closures, learning losses and intergenerational mobility,2023, education4resilience.iiep.unesco.org/resources/2023/covid-19-school-closures-learning-losses-and-intergenerational-mobility
41. Howell Beth, Which Countries Are Using COVID-19 Vaccine Passports?,MoveHub, October 28, 2021, movehub.com/blog/countries-using-covid-passports/
42. World Health Organization. 2021. Interim position paper: Considerations regarding proof of COVID-19 vaccination for international travellers. February 5. who.int/news-room/articles-detail/interim-position-paper-considerations-regarding-proof-of-covid-19-vaccination-for-international-travellers
43. World Health Organization, 2021 Smart Vaccination Certificate Working Group. World Health Organization. who.int/groups/smart-vaccination-certificate-working-group
44. Kucirka LM, Lauer SA, Laeyendecker O, Boon D, Lessler J. Variation in False-Negative Rate of Reverse Transcriptase Polymerase Chain Reaction-Based SARS-CoV-2 Tests by Time Since Exposure. Ann Intern Med. 2020 Aug 18;173(4):262-267. doi: 10.7326/M20-1495. Epub 2020 May 13. PMID: 32422057; PMCID: PMC7240870.
45. Centers for Disease Control and Prevention Overview of Testing for SARS-CoV-2, the virus that causes COVID-19, Updated Jan. 9, 2024, cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/hcp/testing-overview.html
46. Dinnes J, Deeks JJ, Adriano A, Berhane S, Davenport C, Dittrich S, Emperador D, Takwoingi Y, Cunningham J, Beese S, Dretzke J, Ferrante di Ruffano L, Harris IM, Price MJ, Taylor-Phillips S, Hooft L, Leeflang MM, Spijker R, Van den Bruel A; Cochrane COVID-19 Diagnostic Test Accuracy Group. Rapid, point-of-care antigen and molecular-based tests for diagnosis of SARS-CoV-2 infection. Cochrane Database Syst Rev. 2020 Aug 26;8(8):CD013705. doi: 10.1002/14651858.CD013705. Update in: Cochrane Database Syst Rev. 2021 Mar 24;3:CD013705. PMID: 32845525; PMCID: PMC8078202.
47. Schrom J, Marquez C, Pilarowski G, Wang CY, Mitchell A, Puccinelli R, Black D, Rojas S, Ribeiro S, Tulier-Laiwa V, Martinez J, Payan J, Rojas S, Jones D, Martinez D, Nakamura R, Chamie G, Jain V, Petersen M, DeRisi J, Havlir D. Comparison of SARS-CoV-2 Reverse Transcriptase Polymerase Chain Reaction and BinaxNOW Rapid Antigen Tests at a Community Site During an Omicron Surge : A Cross-Sectional Study. Ann Intern Med. 2022 May;175(5):682-690. doi: 10.7326/M22-0202. Epub 2022 Mar 15. PMID: 35286144; PMCID: PMC8943844.
48. Ibarrondo FJ, Fulcher JA, Goodman-Meza D, Elliott J, Hofmann C, Hausner MA, Ferbas KG, Tobin NH, Aldrovandi GM, Yang OO. Rapid Decay of Anti-SARS-CoV-2 Antibodies in Persons with Mild Covid-19. N Engl J Med. 2020 Sep 10;383(11):1085-1087. doi: 10.1056/NEJMc2025179. Epub 2020 Jul 21. Erratum in: N Engl J Med. 2020 Jul 23;: PMID: 32706954; PMCID: PMC7397184.
49. Schmerling, R. 2021. Which test is best for COVID-19? Harvard Health Publishing health.harvard.edu/blog/which-test-is-best-for-covid-19-2020081020734
50. Miles, D., M. Stedman, and A. Heald. 2020. Living with COVID-19: Balancing costs against benefits in the face of the virus. National Institute Economic Review 253: R60–R76 doi: 10.1017/nie.2020.30.
51. Godfrey-Smith, P. Covid heterodoxy in three layers. Monash Bioeth. Rev. 40, 17–39 (2022). doi: 10.1007/s40592-021-00140-6

Citiți și:
Fost șef al autorității naționale de sănătate publică din Marea Britanie: „Lockdown-urile din cauza covid-19 au distrus o generație”
Lockdown-urile și măștile i-au afectat pe copiii noștri mai grav decât credem
Elon Musk l-a invitat la sediul Twitter pe Jay Bhattacharya, coautor al Declarației de la Great Barrington, care s-a opus lockdown-urilor în timpul pandemiei și a fost cenzurat de Twitter 1.0

 

yogaesoteric
21 februarie 2024