Lovitură totală pentru Vlad Voiculescu: ÎCCJ a decis că PSD a avut bază factuală când l-a acuzat de „jaful de un miliard de euro” pe dozele de vaccin inutile

Partidul Social Democrat, care l-a avut apărător în dosar pe avocatul Viorel Mocanu, a câștigat definitiv procesul deschis de Vlad Voiculescu pentru postările în care fostul ministru al Sănătății era acuzat, alături de Florin Cîțu și Ioana Mihăilă, în contextul achizițiilor de vaccinuri anti-covid-19. Înalta Curte de Casație și Justiție a respins miercuri, 10 iunie 2026, recursul declarat de Vlad Voiculescu împotriva deciziei Curții de Apel București, care anulase condamnarea civilă obținută inițial de acesta la Tribunalul București, relatează Știripesurse.

Potrivit portalului ÎCCJ, dosarul nr. 10043/3/2024 a fost judecat de Secția I civilă, în materia „civil”, având ca obiect acțiune în răspundere delictuală. Vlad Voiculescu a avut calitatea de recurent-reclamant, iar PSD pe cea de intimat-pârât. În ședința din 10 iunie 2026, ÎCCJ a respins, ca nefondat, recursul lui Vlad Voiculescu împotriva Deciziei nr. 722A din 21 august 2025 a Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă. Hotărârea este definitivă.

Procesul a pornit de la postările PSD despre achiziția vaccinurilor

Vlad Voiculescu a chemat PSD în judecată în martie 2024, solicitând constatarea încălcării dreptului său la imagine, demnitate și reputație, obligarea partidului la plata unor daune morale, retragerea materialelor de pe site-ul PSD și de pe conturile de Facebook și Telegram, publicarea hotărârii în publicații de circulație națională și încetarea răspândirii unor afirmații pe care le considera defăimătoare. În cererea inițială a fost indicată suma de 50.000 de lei, dar ulterior reclamantul a precizat că solicită 50.000 de euro.

Materialele contestate vizau postări și articole ale PSD publicate în noiembrie 2023, după comunicările DNA privind dosarul achiziției de vaccinuri. Printre formulele reclamate s-au aflat: „în timp ce românii mureau, Voiculescu, Cîțu și Mihăilă furau”, „1 miliard de euro furați de recidivistul Cîțu și «Magicianul» Voiculescu”, „penalii care au furat 1 miliard de euro”, „infractori”, „grup infracțional organizat” și „i-au închis pe români în case ca să poată fura”.

Una dintre postările indicate în dosar avea următorul conținut: „În timp ce românii mureau, Voiculescu, Cîțu și Mihăilă FURAU! 1 miliard de euro a fost costul plătit de români în plină pandemie pentru milioanele de doze de vaccinuri inutile cumpărate de acești infractori. Astăzi, DNA a început urmărirea penală împotriva acestui GRUP INFRACȚIONAL ORGANIZAT. Recidivistul Cîțu și «Magicianul» Voiculescu i-au închis pe români în case ca să poată FURA! A venit timpul să plătească pentru faptele lor. Fără penali în funcții publice”.

Pe site-ul PSD a fost publicat și un articol intitulat „RUȘINE U.S.R.”, în care partidul acuza USR de dublu standard, susținând că liderii formațiunii deveniseră „penali cu acte în regulă”, potrivit propriei terminologii. Un alt material, intitulat „TUNUL DE 1 MILIARD DE EURO DAT DE USR ȘI PNL ÎN PANDEMIE”, relua acuzațiile privind achiziția de vaccinuri, folosind expresii precum „1 miliard de euro furați” și „acești infractori”.

Argumentele lui Vlad Voiculescu: acuzații penale prezentate ca fapte certe

În fața instanțelor, Vlad Voiculescu a susținut că PSD nu s-a limitat la critică politică, ci a lansat acuzații de natură penală prezentate ca adevăruri stabilite. Fostul ministru a arătat că, la momentul comunicatului DNA invocat de PSD, nu exista o hotărâre penală de condamnare și că mesajele partidului încălcau prezumția de nevinovăție.

Voiculescu a invocat și reacțiile publicului la postările PSD, susținând că acestea au arătat impactul mesajelor asupra imaginii sale. În dosar au fost indicate comentarii precum „în saci de plastic cu ei”, „au omorât oameni”, „la pușcărie cu hoții”, „să răspundă penal acești mafioți” sau „condamnați la moarte”.

Apărarea sa a fost că expresii precum „a furat un miliard de euro”, „grup infracțional organizat” sau „infractori” nu sunt simple opinii politice, ci afirmații factuale grave, care ar fi necesar să fie probate și care pot fi stabilite doar de o instanță penală.

Apărarea PSD: discurs politic, interes public și bază factuală în comunicatele DNA

PSD a susținut că afirmațiile sale este necesar să fie analizate în logica libertății de exprimare politică. Partidul a arătat că postările vizau achizițiile de vaccinuri anti-covid-19, cheltuirea banilor publici și responsabilitatea foștilor demnitari, toate subiecte de interes public.

PSD a invocat comunicatele DNA, arătând că procurorii au vorbit despre demersuri pentru efectuarea urmăririi penale în legătură cu persoane din Guvern și despre un prejudiciu de peste 1 miliard de euro, plus TVA. Partidul a mai susținut că Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătății și om politic, este normal să suporte un nivel mai ridicat de critică decât o persoană privată.

În apel, PSD a criticat și soluția Tribunalului București, invocând încălcarea dreptului la apărare, motivarea contradictorie a hotărârii, precum și disproporția despăgubirilor de 25.000 de euro stabilite în primă instanță. Partidul a susținut că mesajul său era unul politic, adresat unei persoane politice care ocupase o înaltă funcție în stat.

Tribunalul București i-a dat inițial dreptate lui Vlad Voiculescu

Prin sentința civilă nr. 946 din 9 iulie 2024, Tribunalul București a admis în parte cererea lui Vlad Voiculescu. PSD a fost obligat să îi plătească fostului ministru 25.000 de euro daune morale, la cursul BNR din ziua plății, să retragă postarea de pe Facebook și să publice dispozitivul hotărârii, după rămânerea definitivă, în două publicații de circulație națională, pe site-ul PSD și pe rețelele Facebook și Telegram. Instanța a respins însă cererea prin care Voiculescu solicita ca PSD să fie obligat să înceteze pe viitor orice afirmații pretins defăimătoare la adresa sa.

Tribunalul a considerat că postarea PSD din 23 noiembrie 2023 a depășit limitele libertății de exprimare, pentru că prezenta ca certe acuzații de natură penală. În motivare, instanța a reținut că din comunicatul DNA nu rezulta vinovăția lui Vlad Voiculescu pentru „furtul” sumei de 1 miliard de euro și că doar o instanță penală poate stabili o asemenea vinovăție. Tribunalul a apreciat că postarea a adus atingere onoarei, demnității, prestigiului și reputației reclamantului.

În schimb, Tribunalul a făcut o distincție între postarea dură de pe Facebook și comunicatul politic publicat pe site-ul PSD în 24 noiembrie 2023, considerând că cel din urmă se înscria în limitele libertății de exprimare.

Ulterior, prin sentința civilă nr. 1669 din 10 decembrie 2024, Tribunalul București a soluționat și o cerere de completare a dispozitivului, referitoare la retragerea materialelor de pe site-ul PSD și de pe Telegram.

Curtea de Apel București a întors soluția

PSD a atacat sentința, iar Curtea de Apel București a admis apelurile. Prin Decizia civilă nr. 722A din 21 august 2025, instanța de apel a schimbat în tot sentința Tribunalului București și a respins cererea de chemare în judecată formulată de Vlad Voiculescu ca neîntemeiată.

Curtea de Apel a analizat cauza prin raportare la conflictul dintre dreptul la reputație și demnitate, protejat de art. 8 CEDO, și libertatea de exprimare, protejată de art. 10 CEDO. Instanța a reținut că PSD este un partid politic, iar Vlad Voiculescu era un om politic și fost ministru, astfel că limitele criticii admisibile sunt mai largi decât în cazul unor persoane private.

Un element central al raționamentului Curții de Apel a fost existența unei baze factuale suficiente. Instanța a reținut că DNA comunicase existența unor suspiciuni privind achiziția suplimentară a peste 52,8 milioane de doze de vaccin, în valoare de 1.005.498.687 euro, plus TVA, sumă indicată ca prejudiciu adus bugetului statului. Curtea a apreciat că era „facil de apreciat” că Vlad Voiculescu se afla printre persoanele vizate, chiar dacă numele său nu fusese indicat expres în acel comunicat, având în vedere calitatea sa de ministru al Sănătății la momentul relevant.

Curtea de Apel a mai reținut că, ulterior, prin comunicatul DNA din 8 decembrie 2023, publicul a fost informat că Vlad Voiculescu avea calitatea de suspect în dosarul privind faptele respective. În aceste condiții, instanța a concluzionat că nu se poate reține săvârșirea unei fapte ilicite de către PSD prin folosirea expresiilor indicate în cererea de chemare în judecată.

Curtea a invocat și faptul că prejudiciul pretins nu ar fi fost dovedit, în condițiile în care Vlad Voiculescu continua să dețină poziții politice de conducere și fusese ales europarlamentar. În final, instanța de apel a concluzionat că sancționarea PSD, chiar și doar în plan civil, ar reprezenta o ingerință nejustificată în libertatea de exprimare a partidului.

ÎCCJ a menținut definitiv soluția Curții de Apel

Vlad Voiculescu a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel. Potrivit portalului ÎCCJ, recursul a fost declarat la 23 octombrie 2025, iar dosarul s-a format la instanța supremă la 30 octombrie 2025. Primul termen consemnat pe portal a fost cel din 10 iunie 2026, când ÎCCJ a respins recursul ca nefondat.

Prin această soluție, hotărârea Curții de Apel București rămâne definitivă, astfel că PSD nu mai trebuie să îi plătească lui Vlad Voiculescu despăgubirile de 25.000 de euro stabilite inițial de Tribunal, nu mai este obligat să retragă postările indicate și nu mai este necesar să publice dispozitivul hotărârii în publicații sau pe canalele sale online.

Citiți și:
Dan Tanasă (AUR): „Cei care au instrumentat toată această mascaradă sinistră să plătească sumele către Pfizer: Cîțu, Mihăilă, Voiculescu și Raed Arafat”
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, audiat la DNA în dosarul vaccinurilor anti-covid (surse)
Marius Mioc: Curtea de Apel București în procesul cu Nicolae Țîbrigan și ISPRI: Nu e necesar să se stabilească adevărul științific, fiind suficient să se verifice respectarea limitelor exercitării dreptului de liberă exprimare

 

yogaesoteric
15 iunie 2026