Marea bătălie pentru omenire (VII)

Motto: Utopic nu e să crezi că lumea poate fi transformată în bine, ci să crezi că ea mai poate continua așa cum este acum!

Citiți partea precedentă a articolului

Vălul falsei vieți spirituale

Lumea spirituală nu se activează, brusc, în timpul sărbătorilor religioase, pentru a dispărea apoi la fel de brusc până la următoarea sărbătoare. Spiritul omului este aidoma trupului său. El nu se poate manifesta decât dacă primeşte zilnic hrana de care are nevoie. Aşa cum trupul are nevoie zilnic de apă şi hrană, şi spiritul nostru are nevoie tot zilnic de apa sa vie şi de hrana sa spirituală. Imaginaţi-vă că ne-am hrăni trupul şi i-am da să bea doar în zilele de duminică, ori doar cu ocazia sărbătorilor. Cu siguranţă, trupul nostru nu ar putea trăi aşa! Ei bine, aceeaşi este şi situaţia legată de spiritul nostru. Dacă nu îl hrănim în fiecare zi, atunci trăim şi ne mişcăm prin lume ca trupuri fantomatice, ca trupuri lipsite de spirit. Spiritul nostru este etern, dar pentru a-l lăsa să se manifeste conștient prin trupul nostru, este necesar puţin efort ‒ este necesar să-i asigurăm acestuia cele necesare. Şi nu doar ocazional, ci în fiecare zi, în fiecare clipă a vieţilor noastre. De asemenea, aşa cum este foarte important cu ce ne hrănim trupul, este important şi cu ce ne hrănim sufletele şi spiritele. O hrană spirituală sănătoasă ne va ajuta să avem un spirit sănătos, tot aşa cum o hrană fizică sănătoasă ne ajută să avem un trup sănătos. O hrană sănătoasă pentru spiritul nostru este o hrană despre care cunoaştem ce conţine, pe care o înţelegem şi pe care ne-o integrăm cu adevărat. Nu reprezintă o hrană spirituală sănătoasă o informaţie procesată şi livrată ca o supă instant. E nevoie să căutăm elementele vii care ne pot hrăni cu adevărat spiritul, aşa cum ne hrănim trupurile cu alimente naturale şi cât mai puţin procesate atunci când ne interesează să avem trupurile sănătoase şi armonioase.

Indiferent dacă veţi găsi ca fiind plauzibile sau, dimpotrivă, aberante informaţiile din această carte, am datoria de a vi le comunica. Mai presus de toate, aveţi dreptul să luaţi cunoştinţă de toate acestea. Pentru că nu vi le spune aproape nimeni şi pentru că nu există în acest moment un mesaj internaţional asumat, unul care să vizeze întreaga umanitate. Iar acest fapt are o explicaţie foarte clară: cei care slujesc fiinţele întunecate NU vor ca dumneavoastră să cunoaşteţi adevărul. Cel mai mare ajutor pentru aceste fiinţe întunecate este acela ca dumneavoastră să fiţi convinşi că aceste aspecte sunt nişte bazaconii. Materialismul, insinuat chiar şi acolo unde oameni de bună credinţă caută adevărurile lumii spirituale, face ca viaţa de zi cu zi a omului să fie văduvită de acţiunea şi seva spiritului omenesc. În loc să acţionăm social ca fiinţe spirituale, făcând lumea noastră după chipul şi asemănarea noastră, suntem învăţaţi că tot ce ţine de spiritualitate este separat de chestiunile sociale, de viaţa de zi cu zi. Nimic mai fals!

Tocmai pentru că ne aflăm aici pentru a ne dezvolta ca fiinţe eminamente spirituale, o societate construită exclusiv pe baze materialiste nu va face decât să ne sufoce. În plus, karma materialismului este cea pe care o trăim chiar în aceşti ani hotărâtori ‒ pandemii (chiar şi atunci când sunt generate artificial), războaie, cataclisme naturale……. Falsa civilizaţie a omului se prăbuşeşte sub povara materialismului care ne împiedică să vedem realitatea lumii spirituale în care trăim în fiecare clipă a vieţilor noastre. Toate năpastele care cad peste noi în ultimii ani sunt efectul somnului nostru spiritual. Dacă am fi treji, dacă am înţelege că, pentru noi, se duce o luptă teribilă între fiinţe spirituale foarte puternice, atunci ne-am implica direct și am lua în propriile mâini hățurile propriului Destin!

Vălul falsei școli

Cât despre recenta păruială ,,şcoală online sau în format fizic” ‒ aici avem de a face cu o discuţie puerilă şi complet sterilă. Ceea ce contează cu adevărat este ce anume creştem, ce dezvoltăm în copiii noştri. Dacă un profesor adevărat îşi iubeşte elevii, atunci va face dintr-o oră desfăşurată online un timp şi un spaţiu al comunicării nu doar de la conștiință la conștiință, ci şi de la inimă la inimă. Dacă, din contră, un profesor lipsit de vocaţie nu îşi iubeşte elevii şi doar le predă, cât se poate de rece, ,,materia”, atunci acel profesor va nărui şcoala peste spiritele acelor copiii chiar dacă îşi ţine orele de curs în format fizic. Prin urmare, din nou, să nu ne concentrăm pe formă, ci pe conţinut! Altminteri, ne vom îneca într-un ocean formal, vom fi sufocaţi de tonele de forme goale care ne definesc din ce în ce mai mult lumea!… La absolvirea şcolii, nu trupul termină un ciclu, nu trupul merge mai departe, nu trupul, doar, boneta îşi aruncă înspre cer a bucurie! E spiritul omului cel care îşi caută drumul spre suprafaţă. E spiritul omului ‒ cel care urmărește să le arate tuturor că există, că e o realitate concretă, nu doar un simplu concept filosofic. E spiritul omului ‒ cel care se străduieşte să găsească stropi de apă în deşertul spiritual şi moral care e şcoala actuală, care e societatea actuală, care e lumea actuală! Cine a absolvit, părinţi? Cine a absolvit, profesori? Un trup cu creier? Doar atât? Doar asta e „elevul”? Dacă este ca regnul uman să-şi oprească prăbuşirea în haos şi în distrugere, va fi necesar să începem să înţelegem, cei mai mulţi dintre noi, că a lucra cu elevii pentru a trezi în ei nu doar setea de cunoaştere, ci şi năzuinţa către fraternitate umană este infinit mai important, atât pentru fiecare elev în parte, cât şi pentru societate în ansamblul ei, decât a ne concentra exclusiv pe materii şi note, pe input şi output, pe predare şi evaluare.

Degeaba obţinem la final profesionişti (de cele mai multe ori, nici măcar asta nu obţinem!), dacă acei profesionişti vor lucra egoist, ca nişte fiinţe reci, pentru care celălalt contează doar în măsura în care îşi propun să îl învingă, să îl surclaseze sau să îl folosească. Este imperios necesar să înţelegem acest aspect! Elevul-om este necesar să fie tratat ca o valoare în sine, nu ca un viitor produs economic. Aidoma, elevul-om este necesar să fie ajutat să dezvolte în sine respectul adevărat pentru toţi ceilalţi semeni ai săi. O reformă reală a sistemului de învăţământ nu este posibilă decât dacă înţelegem de ce actualul sistem este aşa cum este. Iar pentru a înţelege aceasta, este imperios necesar să reuşim, prin curaj şi efort susţinut, să ieşim din ,,MATRIX”, să străpungem Zidul Materialist. Pentru că, aşa cum spuneam, cei aflaţi la vârful piramidei decizionale nu sunt absolut deloc fiinţe materialiste. Inclusiv școala prin care trec aceste fiinţe nu e deloc una materialistă. Aceste fiinţe au parte de un sistem educaţional care nu are nicio legătură cu sistemul educaţional pe care, ulterior, tot ei îl impun pe Pământ, în toate variantele care există la momentul actual. Ei nu trec, bezmetic, de la o materie la alta şi, cu siguranţă, nu lucrează cu ,,materii”. Lucrează cu ceea ce e dincolo de materie şi ,,materii”, cu ceea ce face posibilă, de fapt, materia în genere.

Beneficiari ai unei înalte educaţii spirituale PRACTICE, cei aflaţi în vârful piramidei puterii cunosc lumea în profunzimile ei. Ceea ce constituie aşa-zisul ,,sistem educaţional” care le este impus celor de la baza şi de la mijlocul piramidei nu are absolut NICIO legătură cu ceea ce învaţă cei de la vârf. Iar tocmai acest aspect le conferă o imensă PUTERE asupra tuturor celorlalţi. Pentru că ei ŞTIU cum este şi cum funcţionează lumea în realitate şi pentru că ei le ASCUND toate aceste adevăruri celorlalţi. În noua şcoală, în Şcoala Omului, nu va fi vorba atât despre ce anume vor învăţa elevii, ci despre cum anume se vor dezvolta ei. Doar un om care şi-a pierdut complet busola interioară ar putea afirma că e mai important să iasă din şcoală, la final, un elev ,,de nota 10”, chiar dacă, pe lângă nota 10, iese şi distrus deja din punct de vedere uman, decât să iasă din şcoală, la final, un elev-om armonios dezvoltat şi împlinit din punct de vedere uman, indiferent al cărei note purtător! Evident, până şi bunul-simţ elementar este suficient pentru a înţelege că e infinit mai important ca şcoala să ajute la dezvoltarea armonioasă a fiinţei omeneşti decât să se asigure că scoate pe bandă rulantă ,,elevi de nota 10”. Şi tot doar bunul-simţ elementar este suficient pentru a înţelege ce fel de societate susţinem câtă vreme am ajuns să nu ne mai gândim că ,,un elev de nota 10”, cu care ne mândrim cu toţii atât de mult în prezent, poate deveni, de pildă, creatorul unei bombe care va pune în pericol viaţa de pe întreaga Planetă…….

Chiar aşa, înţeleg oare cetăţenii diferitelor state ale lumii, cei care pun preţ doar pe acea ,,notă 10”, că exact ,,de nota 10” este acel ins care a inventat bomba atomică!? Evident că doar un profesionist în cel mai înalt grad, un expert în domeniul său de activitate, un om foarte inteligent, foarte bine pregătit şi ‒ atenţie! ‒ cât se poate de creativ poate inventa ceva de tipul bombei atomice……. Ce rezultă de aici? Rezultă că a fi ,,un elev de nota 10”, a fi un profesionist desăvârşit, a fi un expert în domeniul tău de activitate, a fi un om foarte inteligent, foarte bine pregătit şi chiar foarte, foarte creativ (că tot se vorbeşte atât de mult în zilele noastre despre ,,creativitate”…….) ‒ toate acestea nu sunt nici pe departe suficiente. Dacă ele nu sunt dublate, în aceeaşi şcoală (şi, mai târziu, la locul de muncă), de dezvoltarea simţământului de întrajutorare, de stimularea empatiei şi, în general, a ceea ce denumim generic ,,inteligență emoţională”, de lucrul permanent sub înrâurirea impulsului către fraternitate umană ‒ dacă şcoala nu se ocupă în acelaşi timp şi cu toate aceste aspecte, atunci elevul acela „de nota 10”, profesionistul acela adulat de toată lumea, aplaudat de toată lumea şi râvnit de toate companiile, institutele şi instituţiile poate oricând să ajungă să facă ‒ într-o manieră ,,profi”, desigur! ‒ îngrozitor de mult rău semenilor lui.

Evident, nu orice ,,elev de nota 10” va ajunge într-o astfel de situaţie, dar posibilitatea este deschisă şi încurajată chiar de şcoala care se laudă cu ,,elevul ei de 10”, în condiţiile în care aceeaşi şcoală nu s-a asigurat nici măcar ca ,,elevul de 10” să devină măcar un ,,om de nota 5”……. Şcolile au ajuns fabrici de produs maşini sociale. Şcoala nu mai abordează elevul ca om, ca fiinţă omenească, ci ca produs comandat de stat. Umanismul a eşuat în utilitarism. Statul comandă, iar fabrica-școală produce. Mai departe, după ce ciclul de producţie de 12, 16, 18 ani s-a încheiat, maşina socială primeşte o certificare care îi permite să livreze ceea ce Sistemul îi solicită. Şi maşina socială, produsă de fabrica-școală, exact asta urmează să facă până când Sistemul consideră că este uzată moral şi este uitată în depozit…….

Vălul falsei evoluții prin tehnologie

Am dus tehnologia pe culmi la care nici nu puteam visa în urmă cu câteva decenii. Şi, cu toate acestea, dacă gândim serios problema, realizăm că tot acest avans tehnologic nu ne ajută să depăşim nevoile de bază, acele nevoi care nu ne deosebesc foarte mult de regnul animal. Totul devine mai sofisticat, mai tehnologizat, însă până la urmă este vorba tot despre satisfacerea nevoilor biologice bazale şi despre împlinirea dorinţelor asociate acestor nevoi. Până la urmă, este vorba tot despre a mânca, a bea şi a fi satisfăcuţi sexual. Sigur, într-un mod mai sofisticat, cu ajutorul unor tehnologii foarte avansate, însă fără a transforma în bine în mod fundamental modul în care ne ducem vieţile pe acest Pământ! Evoluţia tehnologică a coincis şi coincide, deloc întâmplător, cu o involuţie spirituală. Cu cât omul devine mai „modern” în ceea ce priveşte viaţa sa socială superficială, cu atât mai înapoiat începe să fie în relaţie cu profunzimile sale. Deja de decenii, ne-am obişnuit, din raţiuni de comoditate, să gândim din ce în ce mai puţin. În prezent, gândeşte pentru noi aproape exclusiv Inteligența Artificială…….

Sunt oameni care efectiv nu mai sunt în stare să găsească o destinaţie ţinând în mână o hartă, sunt sclavii absoluţi ai Inteligenţei Artificiale care le arată, care le spune pe unde să o ia, încotro să se ducă, unde le e casa. Desigur, tehnologia în sine este absolut în regulă. Nu e nicio problemă dacă te asistă un telefon atunci când vrei să ajungi undeva. Sigur că e mai uşor şi mai rapid decât în situaţia în care întrebi oamenii pe stradă sau te orientezi după o hartă pe care o ţii în mână. Tehnologia nu este nevoie să fie respinsă. Două condiţii este necesar, însă, să fie întrunite dacă vrem să ne bucurăm de beneficiile pe care ni le aduce tehnologia. Prima: să ne exersăm totuşi propria conștiință, să bem din apa vie a propriului spirit, să ne păstrăm sufletele vii. Şi……. să mai urmărim, măcar din când în când, să mai ajungem undeva şi fără să folosim telefonul sau alt instrument tehnologic „inteligent”. Şi a doua condiţie: să reglementăm tehnologia astfel încât ajutorul tehnologic să nu mai fie plătit, de fapt, cu tone de informaţii despre cine suntem, unde mergem, ce spunem şi ce facem în fiecare clipă a vieţilor noastre!

Ne aflăm la un singur pas de marea cotitură în istoria umanităţii. Pentru prima dată în istoria noastră, a tuturor, suntem la un pas de a ne pierde conştiinţa, eul. Până acum, chiar şi în cele mai grele condiţii, chiar şi în cele mai înfiorătoare situaţii, omului NU îi putea fi răpit propriul eu, nu îi putea fi anulată pe termen nelimitat conştiinţa. Avem cazul atâtor sfinţi sau eroi care şi-au păstrat conştiinţa trează chiar şi atunci când au fost chinuiţi, torturaţi, omorâţi. Omul, până acum, a putut ‒ dacă a vrut! ‒ să îşi păstreze intactă conştiinţa de sine, conştientizarea propriului eu. S-ar putea să nu mai fie așa de aici înainte……. În scurtă vreme, omenirea se va afla la o răscruce de drumuri. Oamenii vor avea de ales între anularea propriei conştiinţe, renunţarea la propriul eu profund prin cuplarea directă la tehnologie (deocamdată, suntem încă indirect cuplaţi la tehnologie, prin intermediul tuturor aparatelor ,,inteligente” pe care le folosim) şi păstrarea propriei identităţi conştiente, a propriului eu. Şi astfel, pentru prima dată în istoria omenirii, de la prima sămânţă de OM şi până în clipa de faţă, omul se va afla în situaţia de a-şi pierde propria conştiență liberă! Puteţi fi asigurați de importanța timpurilor pe care le trăim tocmai lăsându-vă pătrunşi de semnificaţia epocală a ceea ce se apropie: trăiţi anii în care, pentru prima dată în istoria sa, omul chiar îşi poate pierde propria conştiinţă liberă, contactul cu propriul spirit! Cine realizează importanţa crucială a timpurilor pe care le trăim, realizează şi cât de multe forţe sunt implicate, din ambele sensuri…….

Pe de o parte, sunt cei care, treji fiind, vor să ajute omul să se trezească şi să se perceapă din nou pe sine ca fiinţă spirituală trăitoare într-o lume spirituală. Şi pe de altă parte, sunt cei care, tot treji fiind, slujesc întunericul, iar nu lumina, cei care vor să îl atragă pe om în această teribilă cursă a pierderii propriei identităţi conştiente. Este o luptă epocală pentru om care se dă exact în timp ce omul continuă să îşi piardă timpul la fel ca şi până acum……. În timp ce suntem ţinuţi ocupaţi, zi de zi, seară după seară, cu luptele televizate dintre gladiatorii politici, cu scandalurile cotidiene, cu discuţiile interminabile despre nimic şi cu divertismentul de cea mai joasă factură, în timp ce ne pierdem timpul, maeştrii întunericului ne conduc, pe nesimţite, către momentul în care mulţi dintre noi, deja adormiţi fiind, nu vor vedea nicio problemă în „unirea cu tehnologia”, în a lăsa Inteligența Artificială să pătrundă în noi, în trupul nostru, în creierul nostru!

Citiți continuarea articolului

Fragment din cartea Marea Bătălie pentru Omenire, de Liviu Pleșoianu

Citiți și:
Dacă vrei să fii o fiinţă spirituală…
Activitatea cerebrală şi trezirea credinţei în DUMNEZEU… (I)

yogaesoteric
2 iunie 2023