Marius Oprea a dezvăluit că Parchetul condus de Laura Codruța Koveși a dispus NUP pentru securiștii care recrutau copii ca informatori

Istoricul Marius Oprea dezvăluie într-un editorial publicat pe Mediafax.ro că Parchetul Militar condus – la vremea respectivă – de către Laura Codruța Koveși a dispus Neînceperea Urmăririi Penale (NUP) împotriva securiștilor care au racolat copii, majoritatea minori, ca informatori.

În 2006, pe vremea când era preşedinte al IICCR, Marius Oprea a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, cu privire la abuzurile comise de ofiţerii de Securitate care au racolat minori ca „persoane de sprijin”.

„La data de 29 decembrie 2010, după patru ani, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus neînceperea urmăririi penale, sub aspectul infracţiunilor sesizate, faţă de următorii ofiţeri din fosta Securitate: Emilia Balici, Ioan Bogăţeanu, Ioan Brâncoveanu, Nicolae Cârnu, Nicolae Caraboşa, Ioan Comşa, Ioan Coroiu, Ioan Coca, Dumitru Cheleţ, Alexandru Dinulescu, C-tin Dragomir, C-tin Dincă, Dumitru Haiduc, Viorel Oroş, Nicolae Rău.

Pe cei de mai sus i-am identificat că au racolat 143 de minori, în perioada 31 martie 1989-10 decembrie 1989, la Sibiu. Soluţia dispusă prin rezoluţia Parchetului, atât de mult amânată, după ce dosarul a fost plimbat de la o secţie la alta, a fost motivată prin faptul că nu ar fi întrunite «elementele constitutive ale infracţiunilor ce formează obiectul sesizării». Fusesem înlăturat la acea dată de la conducerea Institutului, iar la conducerea Parchetului se afla Laura Codruţa Kovesi, care executa fără să discute şi cu entuziasm dispoziţiile Serviciului Român de Informaţii. Noua conducere a Institutului (Vladimir Tismăneanu – Ioan Stanomir – Mihail Neamţu) nu a contestat soluţiile Parchetului, deşi eu le consideram nelegale, netemeinice şi abuzive, întrucât Securitatea încălcase, prin racolarea minorilor o mulţime de prevederi legale interne, începând cu Constituţia RSR şi continuând cu tratate internaţionale la care România era parte şi care statuau protecţia legală a minorilor. Interesul de a nu tulbura apele în acest caz nu îi priveşte însă pe securişti, ci pe «inocentele» lor «persoane de sprijin»”, a scris Oprea.

Istoricul mai adaugă că principalii opozanți ai deconspirării acestor rețele de copii informatori nu sunt foștii securiști, ci chiar informatorii înșiși, deoarece au ajuns ulterior în funcții de decizie, grație colaborării lor cu vechea Securitate. Mai mult, Oprea spune că unii dintre ei au fost preluați de către SRI.

„Opinia generală care a fost puternic sădită în conştiinţa publică este că majoritatea colaboratorilor minori ai fostei Securităţi «n-au avut discernământ» în timpul recrutării şi furnizării informaţiilor, ca să nu mai vorbim de un «acord al părinţilor», care îi exonerează de orice răspundere şi îi apără de a fi deconspiraţi. Deşi penal nu se poate pune problema unei răspunderi, nici moral aceasta nu e posibilă – pentru că numele lor rămân închise în arhive. După absolvirea studiilor, erau preluaţi fie în armată de către ofiţerul de contrainformaţii, fie pe parcursul studiilor, de ofiţerul de securitate care acoperea respectiva instituţie de învăţământ superior. Tuturor li se lua un nou angajament şi li se întocmea dosar personal de informator, care era distrus numai la primirea în partid. 

«Majoritatea informatorilor şi colaboratorilor de vârstă majoră (cu dosar personal şi angajament) au fost recrutaţi încă în anii de liceu sau de şcoală profesională, în timpul satisfacerii stagiului militar, ori în anii de studenţie», spune un alt pensionar din Securitate.

Nu erau recrutaţi activiştii UTC din liceu, UASCR din facultate şi UTC sau PCR din armată, dintre care mulţi au făcut politică activă în special în FSN şi «derivatele» sale politice ulterioare, inclusiv PD-L, actual PNL. Alţii au făcut cariere ca magistraţi, generali din Armată şi serviciile secrete, ori chestori de Poliţie. Toţi, alături de politicieni care au avut colaborări cu securitatea ca minori sunt cei care se împotrivesc, activ sau din umbră, oricărei deconspirări a acestora (USR-PLUS a încercat chiar explicit să schimbe legea CNSAS în acest sens). De ce? Pentru că acum, trecuţi de 40 de ani şi cu un viitor frumos în faţă, îşi apără poziţiile în care au ajuns şi din care deja conduc sau se pregătesc să conducă România“, a încheiat Oprea.

Citiţi şi:

Noua Securitate și copiii

Anchetă: 2.426 de foști acoperiți ai Securității au privatizat comunismul. Acum au pensii speciale

yogaesoteric

15 noiembrie 2020