Marx și creștinismul, iudaismul, evoluția și rasele umane

Dacă ar fi să-l numim socialism, atunci trebuie să-i constrângem să recunoască faptul că Biblia promovează socialismul, pentru că Iisus a oferit îngrijire medicală tuturor și nu a taxat niciodată un lepros”, a spus pastorul William Barber la conferința Comitetului Național Democratic din august 2019.

William Barber

William Barber nu este singurul în acest sentiment. În momentul de față există foarte mulți oameni care cochetează cu ideea socialismului și/sau marxismul. Unii încearcă să ofere o perspectivă creștină comunismului, așa cum reiese dintr-un articol surprinzător din iulie 2019 al celei mai importante publicații iezuite, America Magazine, intitulat „The Catholic case for Communism”, ca și cum creștinii ar avea o cauză comună cu Karl Marx și filozofia lui ateist-materialistă.

După ce tocmai publicasem o carte cu un titlu care sugera exact contrariul, și anume, Diavolul și Karl Marx, mă doare să văd că cineva ar putea crede într-o compatibilitate a comunismului cu religia în general sau cu creștinismul, în mod special. O astfel de noțiune este surprinzătoare nu numai prin opoziția intensă a bisericii față de comunism de-a lungul timpului, ci și prin opoziția fondatorilor comunismului față de creștinism. Fondatorii comunismului au manifestat o opoziție puternică față de iudaism și au exprimat unele gânduri groaznice despre evrei, și chiar mai mult despre negri. Aceste idei au fost bazate, în parte, pe un angajament ateist-materialist la evoluția darwiniană, care i-au făcut pe aceşti fondatori destul de rasiști.

De unde să încep? Ei bine, pentru Marx, punctul de plecare a fost religia.

Comunismul începe acolo unde începe ateismul”, a spus Karl Marx. „Criticarea religiei este începutul tuturor criticilor.”

Marx n-a încadrat omul ca fiind construit sau înălțat de religie, ci într-o „luptă împotriva religiei”. Aceasta este o „luptă împotriva acelei lumi a cărei aromă spirituală este religia”. Acesta este motivul pentru care oamenii tânjesc după religie ca după un drog: „Religia este oftatul creaturii asuprite, inima unei lumi fără inimă și sufletul împrejurărilor lipsite de suflet” a afirmat Marx. „Religia este opiumul poporului.”

Și din nou, pentru Marx, totul începe cu religia. Aceasta este fundația care trebuie demolată. Religia se afla printre elementele pe care a vrut să le elimine, împreună cu proprietatea, familia, „tot ce ține de moralitate” și multe altele.

În ceea ce privește „justiția socială”, creștinii care invocă comunismul ca fiind ceva în concordanță cu învăţăturile creștine sociale, ei bine, Marx spune altfel. „Principiile sociale ale creștinismului promovează lașitatea, disprețul de sine, înjosirea, supunerea, umilința”, a spus Marx încruntându-se. „Principiile sociale ale creștinismului sunt ipocrite.

Un contemporan și prieten apropiat cu Marx, Georg Jung a spus că „Marx numește creștinismul una dintre cele mai imorale religii”. Jung îl considera pe Marx drept un revoluționar filozof-teolog care încerca să răstoarne întregul sistem social, nu doar pe cel economic.

Într-adevăr, așa a și fost. În Manifesto, Marx a spus că regimul comunist reprezintă „cea mai radicală ruptură în relațiile tradiționale” și urmărește „abolirea stării actuale de fapt”. Imaginează-ți asta. N-a fost un obiectiv mic, dar nici țelul lui grandios pe care îl afirmă în finalul cărții: „Ei [comuniștii] declară deschis că scopurile lor pot fi atinse numai prin răsturnarea forțată a tuturor condițiilor sociale existente.”

Observați ambiția absolut revoluționară: „răsturnarea forțată a tuturor condițiilor sociale existente.”

Marx și Engels și-au încheiat Manifesto-ul cu acest îndemn către viitorii revoluționari: „Comuniștii de pretutindeni susțin fiecare mișcare revoluționară împotriva ordinii sociale și politice existente.” Acest obiectiv a fost preluat de revoluționarii marxiști și astăzi, a căror dorință pare să fie să dărâme, în loc să construiască.

În mod evident, acest aspect nu are nicio asemănare cu creștinismul – după cum Marx și prietenii lui știau aceasta. De fapt, partenerul lui Marx, Friedrich Engels, a recunoscut asta. Un contemporan a spus despre Engles: „El a susținut, desigur, că socialismul creștin a fost o contradicție în termeni”.

Bineînțeles. Asta făcea parte din crezul comunismului. Vladimir Lenin a declarat că „orice formă de închinare la vreo divinitate este necrofilie”, a insistat că „nu este nimic mai abominabil decât religia” și a cerut: „Toată lumea trebuie să fie absolut liberă să … fie un ateu, și oricum, ca regulă, orice socialist este.

Nikolai Buharin, editor fondator al Pravda, a declarat: „O luptă până la moarte trebuie declarată religiei pe care s-o înfigi în vârful baionetei.” Potrivit lui Buharin, „Religia și comunismul sunt incompatibile, atât teoretic, cât și practic… Comunismul este incompatibil cu credința religioasă.

Karl Marx a fost, de asemenea, total neimpresionat de credința familiei sale – iudaismul.

Credința israelită este respingătoare pentru mine”, a râs Marx în 1843. În eseul său îngrozitor din 1844 On the Jewish Question, Marx s-a dezlănțuit: „Care este cultul lumesc al evreului? Tocmeală. Care este zeul său lumesc? Banul.” Evreul, a mormăit Marx, a devenit „imposibil”. El a concluzionat rece: „Emanciparea evreilor, în analiza finală, este emanciparea omenirii de iudaism.”

Lui Marx nu-i plăcea un evreu, care parțial era negru. El se referea la colegul lui socialist german Ferdinand Lassalle ca la „Evreul [cuvântul N]”. El și Engles au dezbătut asupra părului lui Lassalle și forma lui craniană: „Acum este foarte clar pentru mine, forma capului și creșterea părului lui arată că este descendent din negri”. Marx a permis o excepție: „doar dacă mama sau bunica lui din partea tatălui a fost înrudită cu un [cuvântul N]”. Marx și-a bătut joc: „Această uniune a unui evreu cu un german, având la bază un negru, trebuia să producă un hibrid extraordinar.”

Vedem acum rădăcinile darwiniene ale atitudinii sordide a lui Marx (și Engels) față de umanitate. Ei au privit ființele umane nu prin prisma imaginii lui Dumnezeu – imago dei – ci în imaginea maimuțelor.

Atât Marx, cât și Engels și-au bătut joc de ginerele lui Marx, Paul Lafargue, care era parțial cubanez, ceea ce, după logica lui Marx, însemna că era parțial infectat cu „sânge de negru”. Marx și-a denigrat propriul ginere ca „Negrillo” sau „Gorila”. (Paul s-a sinucis într-un pact de suicid cu fiica lui Marx – din păcate, Marx a pierdut două fiice în pacte de suicid comun cu soții lor.) Engels i-a spus lui Marx că Paul avea „sânge de o optime sau de o doisprezecime de [cuvântul N]”. Când Lafargue a încercat să candideze ca om politic pentru un loc în consiliu, într-un district din Paris care avea o Grădină Zoologică, Engels s-a asigurat că l-a atacat pe Paul într-o scrisoare adresată soției lui: „Fiind în calitatea sa de [cuvântul N], un grad mai aproape de restul regnului animal decât noi, el este, fără îndoială, cel mai potrivit reprezentant al districtului respectiv.”

Aceste puncte de vedere sunt, evident, contrare creștinismului.

Pentru Marx și Engels, Darwin a fost figura la care au aspirat, nu Dumnezeu – care, la urma urmei, nu a existat. Dumnezeu era mort. De fapt, când Marx a murit în martie 1883, Engels s-a uitat către Darwin. Uitându-se la sicriul rece al lui Marx, care nu a purtat o cruce, ci două coroane roșii, în elogiul său, Engels nu l-a invocat pe Dumnezeu, ci pe Darwin, aducând laude omului de știință pentru că a dat o lovitură atât de mare pentru materialism și ateism. El l-a amintit, de asemenea, pe Darwin în elogiul său pentru soția lui Marx, Jenny: „Locul în care ne aflăm este cea mai bună dovadă că ea a trăit și a murit cu deplina convingerea a unui ateu materialist”, a afirmat Engels, holbându-se sobru la o grămăjoară de mizerie. „Știa că într-o zi va trebui să se întoarcă, trup și minte, la sânul naturii din care a ieșit.”

Engels i-a îndemnat pe credincioșii atei să se mândrească și să se bucure în convingerea lor comună că optimista Jenny era acum redusă la hrană pentru viermi.

Și totuși, marxiștii de frunte i-au adus lui Darwin laude ca unui zeu.

Darwin mi-a distrus ultimele prejudecăți ideologice”, a triumfat Leon Trotsky. Trotsky a spus că „faptele” despre lume și viață și originile sale au fost stabilite pentru el prin intermediul acestui „sistem cert” al teoriei evoluționiste. „Ideea de evoluție și determinism”, a scris el, „m-a posedat complet. Darwin mi-a fost alături ca un portar puternic la intrarea în templul universului. Am fost intoxicat cu … gândirea lui”. Barry Lee Woolley, istoricul lui Trosky, a explicat: „Trotsky a preluat credința lui Marx și Darwin. Experiența de convertire a fost autentică și deplină.

La asta ne-am putea aștepta de la o ideologie care a modelat un vițel de aur, un idol material, creată și axată pe bani, proprietate, aur. Nu era vorba de suflet. Cheia utopiei comunist-marxiste era economia. Comuniștii au crezut că dacă vor rezolva problema economică, s-ar rezolva și problema umană. Ei vorbesc ca și cum omul ar trăi cu adevărat doar prin pâine (Hristos l-a corectat pe Satana). După cum a spus Papa Benedict al XVI-lea, defectul fatal al comuniștilor și socialiștilor este că au eșuat cu antropologia lor. Ei nu au înțeles în mod adecvat omul. După cum a spus sfântul Augustin, cu toții avem un vid în formă de Dumnezeu pe care numai Dumnezeu îl poate umple; nu un vid în formă de dolar. Tânjim după mana dumnezeiască a cerului.

Din păcate, marxismul pe care Karl Marx l-a lăsat moștenire este o reflectare a viziunii sale asupra lumii sărace. Această ideologie ateist-materialistă numără peste 100 de milioane de morți doar în secolul 20, ca să nu mai vorbim de un război împotriva credinței, familiei, proprietății și multe altele. Încă se derulează. Și oamenii religioși ar fi necesar să-l respingă categoric.

Dr. Paul Kengor, profesor de științe politice și profesor șef la Institutul pentru Credință și Libertate din cadrul Grove City College

 

Citiţi şi:
De la Darwin la ingineria genetică și eugenie
Franța, patria experimentelor cutremurătoare și șocante
Marx şi Engels, doi homosexuali împătimiţi care au distrus lumea prin gândirea lor smintită

 

yogaesoteric
17 aprilie 2021

 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More