Colesterolul a ajuns să fie la ora actuală, cu sprijinul substanțial al industriei farmaceutice și al medicinei alopate, un subiect care preocupă majoritatea populației, în mod deosebit după vârsta de 40 de ani, uneori chiar şi mai devreme. Din păcate, medicina modernă a schimbat de-a lungul timpului de mai multe ori valoarea-limită aşa-zis normală a colesterolului, această valoare-prag fiind mutată de fiecare dată, fără nicio bază ştiinţifică, doar în interesul industriei farmaceutice avide de câștiguri ușoare și pe termen lung. Pentru că, după cum vom vedea, colesterolul a ajuns să fie folosit ca o afacere.
Citiți prima parte a articolului
Câteva sfaturi utile pentru menţinerea în parametri normali a valorii colesterolului în sânge
1. Este bine să ne facem periodic analizele pentru a cunoaște nivelul colesterolului nefast din sânge, care are tendința de a crește odată cu înaintarea în vârstă
În mod normal, la oamenii obișnuiți din zilele noastre, excesul de colesterol nefast din sânge apare după vârsta de 50 de ani, dar există cazuri în care chiar tinerii se confruntă cu această afecțiune, numită în acest caz particular „hipercolesterolemie familială“.
Peretele arterei este constituit din trei straturi, care sunt numite tunici:
• Tunica internă sau intima
• Tunica intermediară sau media
• Tunica externă sau adventitia.
În copilărie, lipidele încep să se depună pe tunica internă a arterelor, proces firesc care nu trebuie să îngrijoreze.
Femeile sunt protejate de către hormonii specifici ce sunt secretați de organismul lor până în momentul instalării menopauzei, aspect ce explică rata foarte scăzută a cazurilor de arterită şi angină pectorală la femeile tinere.
În cazul bărbaţilor, problemele pot apărea chiar înaintea vârstei de 50 de ani, datorită modului lor adesea nesănătos de viaţă şi, nu în ultimul rând, datorită unor tendințe moştenite. Supravegherea cantității de colesterol din sânge se face prin simpla analiză a sângelui. Nu este necesar ca tinerii sub 40 de ani să efectueze în mod frecvent acest tip de analiză. După această vârstă însă este recomandat să îl realizăm odată la 2-3 ani sau chiar mai frecvent, dacă simţim că este cazul şi dacă suntem la limita valorii critice.
2. Se recomandă reducerea consumului acizilor graşi saturaţi
Cunoașterea diferenţei dintre acizii graşi saturaţi şi cei nesaturaţi reprezintă primul pas în prevenţia hipercolesterolemiei. Specialiștii clasifică în general grăsimile în grăsimi „benefice“ şi grăsimi „nefaste“, insistând asupra rolului constructiv al grăsimilor „benefice“, al acizilor graşi nesaturaţi care se regăsesc în fructele oleaginoase. Grăsimile nesaturate rămân lichide la temperaturi joase şi au o acţiune diferenţiată: acizii mono-nesaturaţi scad nivelul colesterolului „n“, în timp ce acizii graşi poli-nesaturaţi reduc nivelul total al colesterolului.
3. Este recomandată creşterea ponderii acizilor graşi Omega 3, Omega 6 și Omega 9 în alimentație
Faimoşii acizi graşi omega ajută sistemul cardio-vascular să funcţioneze în mod corect şi contribuie la protecţia acestui sistem. Ei nu sunt produşi în mod normal de organismul nostru, ci se găsesc în alimentele pe care le consumăm, în mod deosebit în anumite uleiuri, cum ar fi cele de: in, canola, floarea-soarelui, soia, susan, măsline, cânepă, struguri etc. Niciunul dintre uleiuri nu conține, însă, toate cele trei tipuri de acizi grași omega. Acesta este motivul pentru care dieteticienii ne sfătuiesc adesea să schimbăm în mod regulat tipul de ulei pe care îl utilizăm în prepararea hranei. Adesea, problema este că alimentaţia noastră de zi cu zi este săracă în elementele nutritive necesare unei funcționări echilibrate a organismului.
4. Este bine să ne obişnuim să mâncăm zilnic fructe şi legume proaspete
Regimul indicat persoanelor care au o cantitate excesivă de colesterol nefast în sânge se bazează pe o dietă echilibrată. De asemenea, reintroducerea fructelor şi a legumelor în alimentaţia cotidiană este esenţială, căci acestea au un aport bogat de vitamine, minerale şi antioxidanţi, ce împiedică formarea plăcilor de aterom pe artere și fac totodată parte integrantă din mecanismul de protecţie al organismului nostru, şi în special al inimii. Studiile au relevat faptul că oxidarea colesterolului LDL este favorizată de anumite carențe, cum ar fi lipsa vitaminei C şi E, a polifenolilor conținuți de fructe şi legume, a fibrelor alimentare vegetale şi a calciului. De asemenea, pectina conţinută de fructe cum ar fi merele are o acţiune benefică anti-inflamatoare.
5. Este necesară reducerea sau chiar eliminarea totală şi definitivă a consumului de alcool
Prin acțiunea sa puternic acidifiantă, alcoolul este nociv pentru sănătate. Este de la sine înţeles că este recomandat ca alcoolul să fie eliminat total sau, cel mult, să fie consumat în cantităţi mici. Cât suntem tineri nu resimţim imediat efectul nociv al alcoolului asupra organismului, dar abuzul de alcool la vârste fragede are repercusiuni în timp. Odată cu înaintarea în vârstă, omul primește de la organismul său tot mai multe semne care îl îndeamnă să abordeze un regim de viață echilibrat și sănătos, bogat în legume și fructe, ce pot fi consumate în stare crudă sau sub formă de sucuri.
6. Este recomandată realizarea exercițiilor fizice și mai ales a tehnicilor yoga adecvate care echilibrează funcționarea organismului
Dacă dorim ca regimul alimentar pe care îl urmăm în scopul scăderii cantității excesive de colesterol din sânge să fie eficient, este important ca acesta să fie dublat de un program de exerciţii fizice și, în mod ideal, de posturi yoga (ASANA-e). Efectele regimului alimentar sunt cu atât mai puternice, cu cât persoanele corpolente reuşesc să reducă mai mult greutatea trupească excedentară căreia i se datorează creşterea cantității de colesterol din sânge. În cazul obezității, colesterolul nefast LDL are tendinţa de a creşte. Pierderea în greutate are o importanţă deosebită pentru menţinerea stării de sănătate, dar un organism ale cărui artere sunt obstruate nu poate funcționa normal atunci când este supus unor eforturi fizice intense. Realizarea constantă a unui program de activităţi fizice este foarte importantă și salutară, dar este necesar ca acesta să fie ajustat în funcție de condiția fizică și de starea de sănătate a ființei în cauză. Dacă ființa respectivă este mai înaintată în vârstă, ea nu trebuie să realizeze exerciţii fizice intense și obositoare și nici ASANA-e care sunt contraindicate în afecțiunile de care suferă. Este foarte important să realizăm aceste activități fizice cu plăcere, iar nu să ne simțim stresați sau constrânși de necesitatea stringentă a programului de exerciții.
Un prim sfat, a cărui transpunere în practică ne este aproape tuturor la îndemână: să renunțăm la ascensor și la mașină, în special atunci când avem de parcurs distanţe mici. Într-adevăr, redescoperirea plăcerii de a merge pe jos (şi, dacă este posibil, chiar în ritm alert, cam 30 de minute pe zi) ne ajută să ne menținem starea de sănătate în parametri optimi.
7. Este bine să ne supraveghem îndeaproape greutatea trupească
Atunci când știm că avem exces de colesterol nefast în sânge este foarte important să urmărim să ne supraveghem greutatea trupească. Cel mai adesea hipercolesterolemia cu exces de colesterol nefast LDL este asociată cu supraponderalitatea şi uneori chiar cu obezitatea. Totuși, aceasta nu trebuie să ne facă să consultăm cântarul după fiecare masă, dar este necesar să fim atenţi la greutatea trupească şi la variaţiile acesteia. În momentul în care reușim să scădem în greutate, putem să trecem la un regim alimentar mai echilibrat, dar nu este bine să renunțăm la ideea de a ne supraveghea îndeaproape greutatea trupească, pentru că aceasta poate crește din nou foarte repede. Nutriționiștii recomandă să ne cântărim o dată pe săptămână, dacă este posibil chiar în aceeași zi a săptămânii (spre exemplu, joia dimineaţa), pentru a compensa eventualele diferențe între obiceiurile noastre alimentare din cursul și de la sfârșitul săptămânii.
Greutatea trupului este deja un indice de referinţă printre adepții regimurilor alimentare, dar şi circumferința taliei poate constitui un indicator important al stării de sănătate cardio-vasculară. În conformitate cu normele actuale, circumferința taliei în cazul femeilor nu trebuie să depăşească 88 de centimetri, iar în cazul bărbaţilor nu trebuie să depăşească 102 centimetri. Cântărirea periodică face parte din măsurile simple de prevenire a accidentelor de această natură, iar depăşirea valorilor normale reprezintă un semnal de alarmă foarte evident.
Să ne calculăm indicele de greutate
Indicele de greutate este raportul dintre greutatea trupească şi pătratul valorii înălțimii exprimate în metri. De exemplu, la o înălțime de 1,62 m și o greutate de 60 kg, indicele de greutate este de 60 / (1,62 x 1,62) = 22,86. În cazul unei fiinţe echilibrate, acest raport are o valoare cuprinsă între 19 şi 25.
Odată cu vârsta, valoarea indicelui de greutate crește de obicei, dar ea trebuie să se încadreze, totuşi, în limite normale. Un indice de greutate care are o valoare mai mică decât 19 indică o stare de subponderalitate, existând riscul ca fiinţa în cauză să devină anorexică, iar peste valoarea 25 putem vorbi despre supraponderalitate și, în situaţiile mai grave, chiar despre obezitate, aceasta putând înregistra uneori valori morbide.
Menționăm faptul că valorile pentru indicele de greutate şi talie reprezintă valori orientative, dar nu se recomandă ca ele să varieze totuși prea mult.
8. Să ne fixăm ca obiectiv consumul preponderent de vitamine perfect naturale
Vitaminele din regimul alimentar asigură o bună funcţionare a organismului. Totuşi, nu este neobișnuit ca urmând un anumit regim alimentar, mai ales în cazul femeilor, să apară anumite carențe, cum ar fi de exemplu cele de fier (Fe) sau de vitamina D, în special după vârsta de 50 de ani, când nivelul de hormoni din organism scade.
9. Să ne măsurăm periodic tensiunea arterială
Hipertensiunea arterială creşte riscul producerii infarctului miocardic. Valoarea ridicată a colesterolului în sânge şi hipertensiunea arterială sunt afecțiuni care trebuie ținute sub observație. Este bine de reținut că, în general, problemele legate atât de hipertensiune, cât și de hipercolesterolemie trec uşor neobservate. Un regim alimentar bazat preponderent pe consumarea produselor bogate în grăsimi animale și a alcoolului joacă un rol important în creşterea riscului de accident cardio-vascular.
10. Să renunțăm la fumat, care crește în mod considerabil și substanțial nivelul colesterolului din sânge
Fumatul contribuie de asemenea la creşterea colesterolului nefast LDL în sânge, iar acesta este unul dintre multiplele efecte dăunătoare ale consumului de tutun la care trebuie să se aştepte fumătorii împătimiți. Este foarte bine ca decizia renunţării la tutun să fie luată şi pusă în aplicare înainte de instalarea menopauzei la femei și a andropauzei la bărbați. Adeseori, încetarea bruscă a prizării de tutun este asociată cu o tendință de a consuma mai multe alimente și, în consecință, este necesară o mai mare atenție la dietă, în lipsa căreia există riscul creșterii în greutate.
11. Este foarte bine să consumăm suficientă apă
Hidratarea organismului este foarte importantă. Deși este recomandat să bem apă plată, pot fi consumate și alte lichide, cum ar fi sucurile proaspete de fructe, ceaiul verde, infuziile sau maceratele din plante, care contribuie la asigurarea echilibrului hidric al organismului. Hidratarea este esenţială, căci ne permite să avem o stare psiho-mentală armonioasă, să ne purificăm organismul și să ne menţinem greutatea trupească în limite normale. Împreună cu un regim alimentar echilibrat, ea favorizează menţinerea sănătăţii pielii. Se recomandă să consumăm cel puțin 1,5-2l de apă pe zi, eventual și alte băuturi nealcoolice și neacidulate.
12. Este necesar să luăm în considerare predispozițiile genetice ale membrilor familiei din care facem parte
Sunt familii ai căror membrii sunt predispuşi la obezitate sau la anumite afecțiuni, cum ar fi, de exemplu, cele cardiovasculare. Este necesar să informăm medicul care ne consultă chiar şi despre aceste predispoziții, care sunt, de regulă, conexe cu regimul alimentar preferat de familia din care facem parte.
În mod obişnuit, la efectuarea anamnezei, medicul investighează antecedentele medicale familiale ale pacientului. Este, deci, foarte important ca pacientul, la rândul său, să le pună întrebări părinţilor şi bunicilor despre starea lor de sănătate, în măsura în care aceasta este posibil. Aceasta îl va ajuta să adopte o atitudine prudentă în ceea ce priveşte starea sa de sănătate.
13. Este utilă familiarizarea cu noţiunea de indice glicemic
Medicii recomandă persoanelor care ştiu că au o cantitate excesivă de colesterol nefast în sânge să reducă, pe cât posibil, consumul de produse cu indice glicemic ridicat. În fapt, această recomandare se adresează în mod obişnuit diabeticilor, căci glicemia este direct legată de cantitatea de glucoză din sânge, mărime care este la rândul ei strict legată de regimul alimentar. Astfel, fructele, legumele și cerealele au un indice glicemic inferior valorii 55, deci scăzut. Pâinea albă, orezul alb, cartofii prăjiţi, produsele de patiserie sau morcovii au un indice glicemic superior valorii 70. Este foarte recomandat ca regimul alimentar al unei persoane diabetice şi cu exces de colesterol nefast în sânge să fie unul echilibrat.
14. Este binevenită respectarea unui regim de viaţă echilibrat pe parcusul întregii vieţi
A respecta un regim alimentar pe termen lung poate fi o corvoadă pentru unii, în timp ce pentru alţii poate fi ceva absolut firesc, lipsit de orice constrângere. Dacă nevoia de a pierde în greutate se manifestă în acelaşi timp cu conștientizarea supraponderalității și a consecințelor sale, efortul va fi în acest caz suportat mai ușor. Dacă dorim să trăim sănătoși până la adânci bătrâneţi, este necesar să depunem anumite eforturi în acest sens, care se concretizează printr-un mod de viață sănătos. Uneori aceste eforturi par dificile, necesitând multă voință și hotărâre. Unii dintre noi pot găsi ușoare astfel de demersuri, însă alții se pot confrunta cu mari greutăți, ceea ce îi poate face să renunțe. Este important însă să nu ne pierdem încrederea, căci aceasta va atrage cu siguranță după sine eșecul demersurilor noastre. Stările de pesimism sau depresie ne vor influenţa vizibil greutatea trupească fie în sensul creșterii, fie în sensul scăderii ei. Odată ce efectele excesului de colesterol în sânge sunt resimţite sub forma problemelor cardiace, ființa umană respectivă va fi nevoită să urmeze un regim alimentar echilibrat până când ea va fi complet vindecată.
15. Să gestionăm cu înțelepciune excesele
Dieteticienii consideră că acest sfat îl contrazice pe cel precedent, însă el se bazează pe presupunerea că este dificil să nu facem măcar din când în când excese alimentare. Ei le recomandă persoanelor care suferă de hipercolesterolemie să învețe să gestioneze regimul alimentar în perioada sărbătorilor şi a vacanţelor, astfel încât excesele alimentare să nu fie prea mari, iar intervalul de timp ce s-a scurs între ele să fie suficient de lung. Pentru multe ființe supraponderale este foarte dificil să slăbească măcar câteva kilograme, iar atunci când ele reușesc aceasta, trebuie să fie foarte atente să nu se îngrașe din nou.
16. Mare atenţie la sarea iodată și la sare în general!
Din toate punctele de vedere, sarea iodată este inamicul declarat al tensiunii arteriale normale, în vreme ce sarea gemă naturală neiodată artificial poate echilibra regimul alimentar. Sarea nu poate fi înlăturată din regimul alimentar decât la recomandarea medicului.
17. Foarte mare atenţie la medicamente!
Bolile sunt adesea insidioase: de cele mai multe ori, ele nu se manifestă vizibil în prima etapă, fapt ce ne dă impresia că starea noastră de sănătate este perfectă. De aceea, mulți dintre pacienții bolnavi de hipercolesterolemie nici nu consideră că este necesar să adopte un regim alimentar diferit de cel obişnuit. Din acest motiv, ei întrerup regimurile alimentare recomandate, iar boala se agravează pe zi ce trece. Decizia lor neinspirată este urmată de cele mai multe ori de prescrierea de către medic a unui tratament alopat care poate dura ani de zile, chiar dacă valorile ridicate ale colesterolului din sânge au redevenit mai mici. Doar medicii pot recomanda întreruperea tratamentelor, care se bazează pe statine, fibraţi şi răşini sau pe inhibitori ai absorbţiei intestinale a colesterolului. Cel mai des utilizate sunt statinele, căci sunt considerate cele mai eficiente. Pacienţii invocă cel mai adesea efectele secundare ale statinelor pentru a-şi motiva alegerea de a întrerupe tratamentul. Aşa-numita a doua generaţie de fibraţi este utilizată în tratarea excesului de colesterol nefast şi a valorii ridicate a trigliceridelor în cazul diabeticilor. Statinele au un efect recunoscut în cazul colesterolului nefast LDL, dar mult mai mic în cazul trigliceridelor.
De ce este de multe ori considerat colesterolul „inamicul public numărul 1“?
Cu toate acestea, există din ce în ce mai mulți specialiști care afirmă că nu există nicio afecțiune care să fi alimentat mai mult panica generală și să fi pompat mai mulți bani în conturile industriei farmaceutice, decât hipercolesterolemia.
Având o politică de marketing bine pusă la punct, corporațiile farmaceutice aflate în cârdășie cu asociațiile medicale le-au băgat în cap oamenilor obișnuiți ideea că deja sunt predispuși la infarct sau accident vascular dacă au un colesterol mai mare de 180-200 mg/dl.
Într-adevăr, dacă privim cu atenție și luciditate fie și numai reclamele cu care suntem bombardați la televizor, putem constata cu ușurință că în ziua de astăzi există medicamente pentru orice, care, culmea, ajung să fie consumate chiar și de către oamenii sănătoşi.
Planul, bine pus la punct de către magnații mondiali ai industriei farmaceutice, și-a arătat roadele. Printr-o presiune mediatică insistentă și continuă, milioane de oameni în realitate sănătoși au devenit brusc „bolnavi“ de hipercolesterolemie, și aceasta doar pentru că cineva a hotărât să scadă limita de risc a acesteia la niște parametri imposibil de atins și menținut. Valorile considerate „normale“ ale colesterolului s-au micșorat continuu de-a lungul timpului și, de la 260-280 mg/dl, cum era înainte de asaltul industriei farmaceutice, s-a ajuns la anomalia ca omul sănătos să fie considerat pacient și să i se administreze medicație de sinteză pentru un colesterol mai mare de 240mg/dl!
În ultimele 3 decenii industria farmaceutică a câștigat miliarde de dolari exploatând teama oamenilor de a nu muri subit, teamă ce este alimentată de pericolele asociate cu o valoare crescută a colesterolului. Referindu-se la modificarea artificială a limitelor normale ale colesterolului, dr. Ștefan Balaban afirma:
„În ziua de astăzi, medicii sunt învățați să le propună pacienților lor să urmeze un tratament cu statine. Și știți de ce? Pentru că acest tip de tratament se ia toată viața, deci odată ce devii pacient, industria farmaceutică câștigă lunar, pentru tot restul vieții tale, de pe urma acestei încadrări!
Ceea ce omul obișnuit nu știe este faptul că atunci când ia statine, colesterolul scade într-adevăr, dar efectele secundare ce apar generează alte probleme, de la alterări ale memoriei până la diabet și de la dureri de cap până la somnolență continuă. Colesterolul este un fel de sperietoare agitată de cei care au un interes în această direcție. Oul este alimentul care a fost pus cel mai mult în legătură cu creșterea colesterolului, substanță de importanță majoră în organism, care a stat la baza nașterii a numeroase mituri.
Din fericire, în ziua de astăzi, lumea este din ce în ce mai inteligentă și mai informată și mulți oameni refuză să se mai lase influențați. Cei care sunt interesați de sănătatea lor au posibilitatea să se documenteze, folosindu-se în această direcție de informațiile publicate în mass-media alternativă. Oamenii nu mai pot fi mințiți decât dacă vor să se lase mințiți, iar colesterolul este una dintre acele povești de groază, care, bine mânuite, reușesc să genereze suficientă anxietate încât opțiunea pentru medicația de sinteză să pară cea mai convenabilă.
Pacientul care are un nivel al colesterolului considerat mărit este automat sfătuit să renunțe la consumul de ouă. Ceea ce este adevărat în toată această poveste este faptul că oul are într-adevăr colesterol, dar molecula din ou nu este similară cu cea din organism. Mai mult decât atât, în gălbenuș se găsesc rezerve importante de lecitină care previn depunerea ateroamelor pe vasele sanguine. Lecitina are rol major în dinamica celulei nervoase și a tuturor proceselor care se desfășoară în creier, deci ouăle pot avea de fapt partea lor de contribuție la scăderea colesterolului nefast. La ora actuală, este greu de conceput să scoatem ouăle din alimentație, având în vedere mulțimea de proprietăți nutritive şi biologice pe care le au!“
Adeseori colesterolul mărit este considerat cea mai „profitabilă“ boală din lume
Cel mai bine vândut medicament din lume, în ultimii ani, este Lipitor-ul, unul dintre cele mai prescrise produse farmaceutice. Medicii au recomandat acest produs pentru reducerea colesterolului la peste 30 de milioane de „bolnavi“ anual. Doar în 2006, acest medicament produs de compania Pfizer a avut vânzări ce au însumat aproape 14 miliarde de dolari. Pe durata valabilităţii patentului, Lipitor-ul a avut vânzări totale de 131 miliarde de dolari, mai mult decât dublu faţă de al doilea cel mai bine vândut medicament al tuturor timpurilor, Plavix-ul. Produs de Bristol-Myers Squibb, Plavix-ul este indicat pentru reducerea ratei de producere a evenimentelor aterosclerotice (infarct miocardic, accident vascular cerebral etc.).
Un alt medicament ce are rolul de a scădea nivelul de colesterol din sânge, Crestor-ul (produs de Astrazeneca), a înregistrat, de asemenea, o creștere foarte mare a vânzărilor, ajungând în top 10, topul celor mai vândute medicamente din lume.
Statinele sunt medicamente care diminuează cantitatea de colesterol ce este considerat „vinovat“ de apariţia bolilor cardio-vasculare. Statinele acţionează prin blocarea secreției unor enzime din ficat, ce sunt responsabile cu producerea colesterolului, şi au fost sintetizate pentru prima dată în Statele Unite, în anii ’70. Apariția primelor tipuri de statine a coincis cu lansarea unei adevărate campanii publicitare anti-grăsimi, ce a semănat panică în rândul populaţiei.
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, fostul director al Institutului de Cercetări Alimentare București (ICA), preciza la un moment dat: „În anii ’70, în America alimentele care conțin colesterol – adică untul, ouăle și uleiul – au fost declarate oficial «inamicul nr.1 al sănătății», pentru că ele se află, chipurile, la originea bolilor cardio-vasculare. Și atunci, aceiași promotori ai consumului de medicamente au spus: «Mâncați cereale!». Exista noțiunea de supraponderalitate și până în anii ’70, însă după aceea obezitatea epidemică a apărut cu adevărat, fiind în strânsă legătură nu cu grăsimile, ci cu carbohidrații, în special cu cei care au un grad rapid de absorbție, precum sunt cerealele pentru micul dejun.
Ipoteza nocivității grăsimilor a fost fundamentată pe o interpretare abuzivă a unor studii care se făcuseră până atunci și care au pus în legătură apariția bolilor cardiovasculare cu colesterolul alimentar. Astăzi, reluând studiile respective, cercetătorii au descoperit în mod clar că această legătură nu există. Nu exista nici atunci, dar din cauza anumitor interese economice, legătura a fost pur și simplu născocită. Astăzi, medicina modernă afirmă în mod fals: «Mănânc colesterol și mi se depune grăsimea pe artere». Această afirmație nu este nici pe departe adevărată. Este o minciună sfruntată, ce este întreținută tocmai pentru a i se induce, spre profitul industriei farmaceutice, populației neinformate isteria și psihoza colesterolului.“
Articol preluat din Programul taberei spirituale yoghine de vacanță Costinești 2016, volumul 2, publicat de Editura Shambala, tipărit de Ganesha Publishing House.
Citiți și:
Să ne hrănim în mod înţelept
Terapia cu sucuri naturale de legume şi fructe (I)
Inventatorii de boli. Cum sunt transformaţi oamenii sănătoşi în cumpărători de medicamente
yogaesoteric
17 martie 2017