Mesaj pentru contemporanii mei

„Aceasta nu este o țară de îngenuncheați!” (Nicolae Iorga)

Prezentul nu reprezintă altceva decât o consecință puternică a trecutului. Situația actuală în care se află România nu a apărut peste noapte, ci este o consecință directă a unui cumul de factori care s-au precipitat la rădăcina societății într-un ritm lent și sigur pe parcursul timpului.

Nu e de mirare că am ajuns astăzi un popor divizat în tabere atât de diferite, nutrind sentimente de dispreț, judecată sau chiar ură unii față de alții în raport cu situația politică. Niciodată nu a fost poporul român atât de împărțit și învrăjbit, marcat de o tăcere rece și mocnită a unor tensiuni nevăzute, care plutesc în aer ca niște săgeți înmuiate în venin. Este vorba de otrava care s-a disipat cu o viteză amețitoare între oamenii acestui popor, adâncind inevitabil prăpastia dintre două curente de gândire total opuse, dintre două seturi de valori care aparțin unor lumi diferite. Rămâne de văzut dacă această dezbinare se va adânci iremediabil sau va găsi o cale să se vindece.

Acum, după rezultatul alegerilor, asistăm la un nou fenomen în societate: unii care se bucură, cuprinși de un entuziasm tumultuos, iar alții care privesc din exterior cu un gust amar, gândindu-se cu dezamăgire cum poporul român și-a tăiat singur craca de sub picioare într-un moment istoric.

Cel mai grav aspect legat de toate aceste evenimente recente este tocmai lipsa de limpezime a conștiinței și nivelul de discernământ aproape inexistent, două elemente care se regăsesc la foarte multe persoane, dar mai ales în mediul „intelectual”, „academic”, „de primă linie”. S-a dovedit în pandemie, dar acum situația devine și mai clară: după ce în toată campania electorală au fost revărsări masive de ură și de prostie, acum dăm vina unii pe alții, ne călcăm în picioare fără rezerve și tratăm situația cu un aer incontestabil de superioritate.

Observ cu multă dezamăgire faptul că cei mai mulți dintre progresiști reprezintă produsul loial al curentului pe care îl susțin! Ei sunt acei tineri care au urmat școli bune, care au finalizat apoi studiile universitare și s-au contopit cu totul în viziunea colectivă, dorind să devină niște adulți reușiți, capabili și competenți în viziunea societății, adică a sistemului. În toată această perioadă de „intelectualizare”, s-a prins de ei și viziunea progresistă, dar mai ales frica de a nu fi excluși din colectiv sau marginalizați în caz că ar avea altă părere decât majoritatea. Puțini sunt tinerii care îndrăznesc să se rupă de curent și să simtă mai presus de aparențe, să aibă curaj să spună „nu” atunci când sunt constrânși de ceilalți să accepte diverse decizii, idei sau curente. Nu pot să uit faptul că eram în anul 5 la facultate, în plină pandemie, când un profesor a intrat în sala de cursuri și ne-a spus că „doar retardații nu se vaccinează”, transmițând indirect o presiune asupra studenților pentru a lua această decizie. Am făcut șase ani de facultate și am constatat deseori cum studenții acceptă fără să cârtească anumite directive, cum învață și înghit informații fără a pune întrebări lămuritoare, cum acceptă orice impune sistemul de învățământ, chiar dacă acesta dă semne vădite de șubrezire. Împreună cu încă două colege, am fost singurele studente care mai veneau la universitate cu cărți de literatură sau de istorie pentru a profita de timpul pierdut în facultate. Evident, eram de multe ori privite ciudat sau cu scepticism; probabil mulți nu înțelegeau de ce nu învățăm și noi la medicină sau de ce nu profităm de pauze pentru a merge la o cafenea.

Unii n-au înțeles nici acum faptul că a avea studii superioare sau a purta titlul de „intelectual” nu se rezumă doar la a ști bucățica domeniului tău, ci înseamnă să fii un om integru, să îți conturezi o cultură generală fundamentală și să ai câteva cunoștinte de bun-simț. Fiindcă nu înveți doar ca să fii apt să faci bani și să-ți cumperi vacanțe scumpe, ci studiezi pentru a avea un fundament cu care să pleci în viață, înțelegând măcar puțin lumea din care faci parte.

Însă situația este mult mai profundă și își are rădăcinile în școală, începând cu primele clase. Mediul universitar nu este altceva decât o perpetuare a modului de gândire proaspăt format în liceu și în clasele gimnaziale, un univers propice pentru a crea oameni obedienți, cuminți și gata să răspundă la orice ordin venit din exterior. De-a lungul timpului, școlile au dovedit un succes uimitor în a modela caractere dornice să fie validate mereu de o autoritate externă, hrănindu-le totodată propriul ego și lăsându-i văduviți de adevăratele valori care contribuie la zidirea unui cetățean integru, stabil psiho-emoțional și capabil să aibă discernământ în situații neprevăzute.

În aceste condiții, e dificil să mai simți cu toată inima ce înseamnă cu adevărat dragostea de neam, să te trezești în conștiință și să înțelegi ce valoare inestimabilă ne-au lăsat strămoșii noștri, să cuprinzi în suflet dorul după libertate și demnitate, dorul de a păstra cu toată forța de care suntem în stare aceste pământuri sfinte……. nu ai cum să mai fii cuprins de un patriotism autentic, de-a dreptul palpabil, dacă în școală istoria deja propagandistică și ciuntită de esență a fost predată doar ca să fie predată, fără a insufla nimic în conștiința tinerilor.

Așa se explică ușurătatea cu care adulții de azi cad pradă informațiilor falsificate și încurcă noțiuni de bază când vine vorba de istorie, știință sau de orice alt aspect care vizează o problemă actuală. În zadar au învățat toată viața, sunt plini de calificative și de diplome felurite, dacă nu au înțeles că instituțiile de învățământ nu prezintă interes în a forma oameni care știu să gândească pe cont propriu, ci oameni care să accepte, fără prea multe întrebări, teorii, teoreme, protocoale sau chiar ideologii.

Este ușor să te ia valul progresist care cuprinde acum cu entuziasm și forță întreaga Europă Estică, abia după ce și-a făcut de cap, cu mult timp înainte, în Occident. Progresul înseamnă evoluție, știință, tehnologie, confort și plăcere. Pe scurt, un viitor promițător! Scăpăm de greutăți și de „blestemul” sărăciei în care au trăit părinții noștri, îmbrățișând fără remușcări o Europă civilizată și „cuminte”. Sună bine, nu-i așa?

Dar dacă am fi oameni cu mai multă trezvie și am fi citit la momentul oportun istoria adevărată a neamului nostru, am înțelege că nicio ofertă nu e bine să fie îmbrățișată imediat, fără puțină rezervă și analiză. Fiindcă orice sabie are două tăișuri și niciodată nu a venit un dar gratuit de la străini, fără a exista unul sau mai multe interese în spate.

Dacă unii oameni ar înțelege că a trata problema dintr-o perspectivă de ansamblu înseamnă să privești mai adânc în miezul situației, nu s-ar grăbi să ia de bună informația prezentată de presa Sistemului sau să accepte fără nicio urmă de îndoială fraze scoase din context, videoclipuri trucate sau afirmații de prost gust, care nu au nicio legătură cu situația reală.

Oamenii cad în plasa Sistemului cu atâta ușurință fiindcă nu au un fundament de valori bine înrădăcinate, nu au un Crez în viață și un ideal mai presus de obiectivele firești pe care ni le setăm odată cu timpul. Puțini mai înțeleg că acest pământ românesc a fost păstrat și câștigat din mâna străinilor cu jertfă și sânge, iar fiecare regiune din țară poartă în sânul ei viața, sentimentele și amintirile a zeci de generații! Cum putem oare să ne vindem cu atâta ușurință și să cădem în capcana unor manipulări ieftine?

Avem impresia că ne iubim țara, dar inimile ne sunt de multe ori împietrite și paralizate de frica indusă din exterior. Suntem „căldicei”, nu mai avem nebunia de a lupta până la capăt pentru biruință, nu mai știm ce înseamnă patriotism! Noțiuni mult prea expirate pentru tânărul de azi, care visează la alt fel de bucurii și de perspective…….

Frica de a pierde perspectiva unui viitor „prosper” și în ton cu curentul contemporan i-a făcut pe mulți să încurce suveranismul cu fascismul și extremismul, fără a cunoaște de fapt ce înseamnă aceste noțiuni și de unde provin. Totul, în numele progresului!

Așadar, unde e discernământul și claritatea gândirii? Încotro te îndrepți, tinere de azi? Acolo unde te duce valul?

De ce nu prinzi rădăcini în pământul neamului tău și de ce nu cercetezi ceea ce îți aduce cu adevărat împlinire, statornicie și siguranță?

Fiindcă a venit Timpul.

Autoare: Ana-Maria Radulian

Citiți și:
24 ianuarie: Unirea Principatelor Române. Cuza: Alesul vostru vă dă astăzi o singură Românie. Vă iubiți Patria, veți ști a o întări. Să trăiască România!
Ideologia progresistă și delictul de a fi suveranist

yogaesoteric
25 mai 2025