Minciuna universală

Societatea de astăzi se bazează pe minciuni. În întregime.

Acest aspect nu este surprinzător, deoarece este rezultatul unei progresii lente dar reale în sfera conştiinţei noastre a ideilor care ne-au fost strecurate de către „prințul” acestei lumi. Știm dintotdeauna că Satana este mincinos, el este tatăl minciunilor (Ioan 8:44). Prima lui minciună a fost păcălirea Evei. Au urmat în mod firesc celelalte minciuni, heliocentrismul, cinematica…

Care este originea noastră ?

Unii spun că nu contează prea mult. Din contră, credem că este esențial, deoarece „primul pas” decide restul drumului urmat.

Originea lumii și a omului, așa cum este predată, se bazează în principal pe teoria evoluției lui Darwin, care servește și astăzi ca bază a așa-numitului raționament științific. Darwin însuși s-a bazat pe lucrările lui Hutton, Lyell, Malthus, Lamarck, Haeckel sau Holmes, pentru a numi doar câțiva. Din aceste lucrări, îmbogățite și clarificate de-a lungul secolului al XX-lea, originea universului rezultă dintr-un eveniment teoretic inexplicabil și presupus numit în mod obișnuit „big-bang”, urmat de epoci geologice majore și unde omul însuși este rezultatul unei evoluții a speciilor, evoluție tot teoretică.

Toate acestea sunt minciuni. Fabulații. Concepte inventate și fapte imaginare. Seriale din imaginații exaltate, distorsionate și regizate de cel care este tatăl minciunii: Satana.

Pentru că toate aceste afirmații se bazează pe presupoziții, premise, conform unei abordări explicate de Béchamp: „întotdeauna presupunem și de la presupunere la presupunere, se ajunge la concluzie, dar fără dovezi”.

Discursul dominant asupra originilor noastre este rezultatul a trei minciuni:

Prima minciună este să ascundem cealaltă alternativă despre originile noastre: creaționismul.

Într-adevăr, nu există una, ci două teorii principale pentru a explica originea universului:
• una numită Creaționism, care se bazează pe Dumnezeul Creator a tot ceea ce există și care își trage sursele din cartea Genezei;
• iar cealaltă, numită Evoluționism, care bazează originea universului pe întâmplare (big bang) și apariția omului prin evoluția speciilor.

Un stat, preocupat de imparțialitate, onestitate și obiectivitate, ar învăța populația ambele teze.

A doua minciună constă în prezentarea presupozițiilor ca fapte reale.

Setul de principii prezentate de știința modernă, dacă le disecăm, se bazează pe ipoteze, concepte, interpretări sau presupuneri care sunt toate presupuneri care servesc drept dovezi. Adică, așa-numitele dovezi științifice avansate se bazează de fapt pe teorii nedovedite și neverificate – dar luate și prezentate ca adevăruri de necontestat.

Să înțelegem bine: când baza care este utilizată pentru raționament, calcule, modelare și cercetare este părtinitoare și falsă, toată această știință se bazează pe un principiu al necinstei intelectuale care înșeală cercetătorii la fel de mult ca și publicul larg.

A treia minciună este aceea de a fi creat, din aceste baze distorsionate, o istorie fictivă a universului și a umanității.

Chiar dacă teoria evoluției în sine a fost actualizată de oamenii de știință din secolul al XX-lea, rămâne baza raționamentului pentru a explica originea omenirii. toate procesele invocate pentru a explica evoluția speciilor au fost revocate de biologia moleculară. De asemenea, s-a dovedit că nu există o metodă fiabilă de verificare.

Și totuși, știința actuală se bazează pe construcții în întregime fictive, chiar frauduloase, unde, din câteva oase sau dintr-un simplu craniu, sunt pur și simplu inventate noi ființe, considerate ca fiind mai mult sau mai puțin umane, în realitate complet imaginare.

Pe scurt, scriem o istorie a oamenilor în întregime inventați, construiți din condiția imperativă a evoluționismului. Dar dacă Geneza este adevărată, dacă Creaționismul este stabilit ca o alternativă credibilă, atunci toate aceste teorii dispar, pentru că știm că omul este om, de la început.

Sfârșitul secolului al XIX-lea: trecerea în noua eră

Așa că apar câteva întrebări: de când predăm istoria omenirii și a universului pe aceste teorii false, al căror principal avantaj este de a-l elimina pe Dumnezeu? Și ce am învățat înainte?

Răspunsul este foarte simplu: până la Darwin, a existat o singură explicație pentru originea universului și a omului: Dumnezeu. Iar detaliile acestor origini au fost consemnate în Geneză.

Întregul Occident era de acord cu aceasta, inclusiv din punct de vedere științific, timp de optsprezece secole. Schimbarea are loc la sfârșitul secolului al XIX-lea în Europa.

Lucrarea principală a lui Charles Darwin, care va servi drept declanșator, Despre originea speciilor, a fost publicată în 1859. Vor mai dura câteva decenii pentru oamenii de știință de toate categoriile, fericiți să găsească în cele din urmă o teorie validă care să dezvolte un set de concepte noi capabile să înlocuiască creaționismul și deci pe Dumnezeu.

A fost nevoie de timp și de o voință de fier pentru a impune teoria evoluției. Putem înțelege mai bine de ce această perioadă coincide cu cea a guvernelor socialiste cu metode totalitare, care impun apoi școala publică gratuită și obligatorie tuturor copiilor și, în același timp, interzic educația adevărată. Pentru că problema era conținutul învățăturii în sine. În acea perioadă, nu era vorba doar de îndepărtarea crucifixelor din sălile de clasă sau de la instanțele judecătorești, era necesară și îndepărtarea lui Dumnezeu din subiectele predate, începând cu istorie și geografie.

Ura față de Dumnezeu și voința de a-l eradica din memoria noastră colectivă, relegându-l în sfera privată, au împins mulți lideri să privilegieze și să impună teoria evoluției în locul Creaționismului. De aici separarea Bisericii și a Statului: pentru că statul laic trebuia să aibă cale liberă pentru a preda istoria sa rescrisă, fără Dumnezeu.

Dar ce am fost învățați ÎNAINTE de Darwin?

Până la sfârșitul secolului al XIX-lea, creaționismul a fost singura explicație predată oficial despre originea universului. Încă mai există un manual de istorie antică datat din 1840, scris de profesorul Auguste Ott. Oricine poate verifica: acest tip de lucrare este reprezentativ pentru educația oferită în secolele trecute.

Deci, ce conține manualul lui Ott?

1) Că „tradițiile tuturor popoarelor au un fundal identic, toate sunt expresia aceluiași adevăr primitiv, primit de toate națiunile și dus până la cele mai îndepărtate capete ale pământului”.
2) Că „Cea mai generală, cea mai importantă și probabil cea mai autentică tradiție din istoria omenirii este conținută în primele unsprezece capitole din Geneza, prima carte a Bibliei”.
3) El recunoaște, în plus, „că astăzi, teoria progresului deschide o nouă și fructuoasă cale către investigații”, dar pentru el, acest progres nu este opus creaționismului: „știința modernă este necesar, fără a respinge adevărurile recunoscute de toate secolele , să aducă o nouă lumină asupra acestei chestiuni importante”.

CESHE (Cercul de Studii Științifice și Istorice), mai afirmă că: „Fără îndoială, Geneza nu se reduce la un tratat științific care propune descrierea tuturor faptelor observabile… Dar informațiile pe care le oferă sunt fundamentale, verificabile științific și niciun experiment nu le-a respins vreodată.”

Atâta timp cât omul rămâne la Dumnezeu, fie în mod implicit (A. Ott), fie prin convingere (CESHE ), fie prin credință (Biserica), toți converg asupra aceleiași idei: explicația științifică a Bibliei există. Și progresele științifice și tehnologia trebuie și pot ajuta, nu pentru a înlocui creaționismul, ci dimpotrivă, pentru a-l întări.

Geneza nu exclude oferirea de puncte de vedere sau teorii diferite despre modul în care a fost creată lumea. De exemplu, Auguste Ott vede în diferitele zile ale Creației o construcție progresivă; de exemplu, potopul este considerat un fapt irefutabil, el amintește că „toate tradițiile păstrează memoria unui potop” și precizează că „este dovedit geologic că un cutremur violent a rostogolit apele pe întreaga suprafață a pământului”.

La fel ca toată lumea din vremea sa și timp de optsprezece secole, el știe că umanitatea actuală este produsul lui Noe și al familiei sale: „Toate națiunile cunoscute au ieșit din noul centru care a fost constituit atunci și Noe a existat cu adevărat”.

Astfel, oamenii au considerat timp de 18 secole că nu a existat nicio opoziție între Geneza și știință.

„Faptul că Biblia și științele naturii nu au același punct de vedere, nu înseamnă că există un adevăr dublu. Nu există un adevăr științific și un adevăr religios sau biblic. Când Biblia și științele vorbesc despre natură, ei nu vorbesc despre ea în același mod, dar vorbesc despre același aspect: realitatea despre care amândoi vorbesc în felul lor și în funcție de punctul lor de vedere este aceeași și unica creație a lui Dumnezeu.”

După prima minciună, celelalte au urmat în mod firesc.

O mică listă deschisă, pe care o puteţi completa şi voi:
• Satana nu există;
• sau unii cred că există, dar este ceva mic, prost și urât;
• femeia este egală bărbatului, nu complementară;
• fătul nu este ființă umană;
• „iubirea nu alege” – slogan folosit pentru a justifica faptul că oricine se poate uni cu cine/ce vrea;
• nu contează sexul cu care te-ai născut, îți poți alege pe parcursul vieții ce sex vrei;
• nu are importanță jurământul de fidelitate făcut de miri in biserică, pentru că „iubirea nu alege” ești liber să te „iubești” cu oricine dorești în afara căsătoriei;
• poți fura, minți, dacă o faci în mod legal;
• oamenii nu mai trebuie sa consume, existe chiar, pentru a salva planeta;
• legalitatea dobânzilor bancare;
• „fă ce vrei” – slogan care împinge la neasumarea consecințelor faptelor proprii;
• oamenii știu ce se află pe Marte, dar nu reușesc să regăsească zborul Malaysia Airlines 370.

Tot despre minciuni, ne vorbeşte Mugur Vasiliu:
„Cu ceva timp în urmă – pe la începutul secolului al XIX-lea, intelectualitatea românească, la unison cu cea europeană, căuta să dezlege un aspect care până mai devreme nu era nici măcar luat în seamă, dar care dintr-o dată a devenit esenţial, vital: originea, mai precis certificatul de naştere al poporului, al naţiunii din care făceau parte. Întregul efort era sub semnul cultural, în scopul construirii unui om doar cultural. Aşa a apărut deodată – după cum spuneam – interesul pentru o nouă ştiinţă: cea a folclorului. A izbucnit căutarea, înregistrarea cu mijloacele vremii, inventarierea… compunerea textelor care se află la baza formării poporului român.”

Răul există. Are logică și inteligență.

Concluzie

Astăzi mințim despre tot și despre toată lumea, minciuna este sistematică, fie că este vorba despre trecutul sau viitorul nostru, viața noastră socială sau emoțională, culturală sau profesională, progresul științific sau tehnologic, viața politică sau religioasă.

Dar cel mai rău dintre toate, baza tuturor, punctul de plecare, minciuna universală, este negarea lui Dumnezeu, negarea existenței Sale, respingerea legilor Sale, respingerea Creației Sale, însăși. Când sursa vieții este distrusă, ascunsă de ochii tuturor, nu ar trebui să fie o surpriză faptul că omul se pierde, se risipește și moare sufletește.

Dacă este necesar să ne revendicăm drepturile și atributele de copii ai lui Dumnezeu, este nevoie mai întâi să restabilim tot ceea ce a fost inversat, să respingem fabulele și să afirmăm Adevărul în orice ocazie.

Citiţi şi:
Evoluționismul: filosofie pe post de știință, propagandă pe post de educație
Senzațional: Ştiinţa admite, în sfârşit, existenţa lui Dumnezeu!
Existența cea veșnică a lui Dumnezeu a fost demonstrată prin intermediul unui argument ontologic de marele matematician și logician Kurt Gödel

yogaesoteric
6 iunie 2021