Misterele spiralei yoghine YANG
de profesor de yoga Gregorian Bivolaru
Această acţiune colectivă organizată de M.I.S.A. se încadrează în seria iniţiativelor intelectualităţii româneşti de a continua şi aprofunda prin metode simple Yoga tradiţională spiritual-creştină şi ea vizează trezirea prezenţei lui Dumnezeu în conştiinţa românilor, pentru ca astfel cât mai mulţi dintre ei să acceadă la dimensiunea universală, cosmică, a sufletului românesc.
În gândirea filozofică a Orientului manifestarea universală conţine totdeauna în ea un aspect luminos şi un aspect întunecat; un aspect ceresc şi un aspect pământesc; un aspect pozitiv (+) şi un aspect negativ (-); un aspect masculin şi un aspect feminin; un aspect YANG (solar) şi un aspect YIN (lunar), toate acestea fiind de fapt expresia dualismului şi a complementarităţii universale. Cea mai clară ilustrare a acestei realităţi tainice este curentul electric, care prezintă sarcini electrice POZITIVE (+) şi sarcini electrice NEGATIVE (-). Aspectul YANG (+) şi aspectul YIN (-) nu există decât unul în raport cu celălalt. Aceste două aspecte sunt de nedespărţit, iar ritmul tainic al lumii este însuşi ritmul alternanţei lor: un aspect YANG (+), un aspect YIN (-), odată YANG (+), odată YIN (-).
Unitatea manifestării atât în Macrocosmos cât şi în microcosmosul fiecărei fiinţe umane, şi a oricărei făpturi vii se polarizează şi se determină în aspect YANG (+) şi în aspect YIN (-): acesta fiind procesul manifestării cosmice, împărţirea în două jumătăţi a misteriosului Ou al Lumii – MACROCOSMOSUL.
“Sunt Unul (DUMNEZEU) care devine doi”, spune un străvechi text al înţelepciunii orientale. Pe de altă parte, dacă ne raportăm la domeniul manifestării, aspectul YANG (+) şi aspectul YIN (-) evocă respectiv unitatea şi dualitatea, monada şi diada învăţăturilor secrete ale pitagoricienilor, imparul (+) şi parul (-).
Adeseori în Orient simbolismul misterios YANG (+) – YIN (-) se exprimă printr-un cerc care este împărţit în două jumătăţi perfect egale de o linie sinuoasă, în care o jumătate este ALBĂ (YANG (+)), iar cealaltă jumătate este NEAGRĂ (YIN (-)). Privind cu atenţie această linie, putem constata că lungimea despărţirii mediane este perfect egală cu lungimea semicircumferinţei exterioare; iar conturul unei jumătăţi este deci egal cu perimetrul total al figurii. Această diagramă străveche evocă indirect o afirmaţie a înţelepciunii orientale: “Cerul (YANG (+)) şi Pământul (YIN (-)) erau tainic strâns legaţi unul de celălalt şi se îmbrăţişau neîncetat.”
În această reprezentare străveche a interacţiunii neîncetate YANG (+) – YIN (-) se poate observa cu uşurinţă că jumătatea YANG (+) are în ea un punct YIN (-), iar jumătatea YIN (-) are în ea un punct (YANG (+)). Acestea sunt semnele tainice ale interdependenţei celor două aspecte sau, altfel spus, determinări, o urmă a întunericului (YIN (-)) în lumină (YANG (+)) şi o urmă a luminii (YANG (+)) în întuneric (YIN (-)). Din punct de vedere spiritual yoghin acesta este un semn al existenţei individualităţii sau, cu alte cuvinte, a nopţii în universalitatea şi în ziua Cunoaşterii (YANG (+)), iar celălalt este un semn al Prezenţei reale care există în noaptea ignoranţei (YIN (-)). Linia mediană, care există în această reprezentare simbolică indică traseul unei sui generis elicii evolutive, ceea ce exprimă simbolismul aspectelor YANG (+) – YIN (-) în calitatea lor de ciclu al destinului individual: ea poate fi considerată elementul unei SPIRALE cu pas infinitezimal, cele două extremităţi ale spirei, respectiv INTRAREA şi IEŞIREA figurii respective, corespunzând procesului naşterii şi procesului morţii. În gândirea tradiţiei orientale, energia subtilă solară este masculină, luminoasă, pozitivă, YANG (+), iar energia subtilă lunară este feminină, întunecoasă, negativă YIN (-). Prin urmare, energia subtilă, activă a Soarelui este YANG (+) în raport cu energia subtilă, pasivă al Lunii, care este YIN (-).
Acest simbol străvechi condensează filozofia secretă cea mai profundă, caracteristică tradiţiei Orientale. Această tradiţie simte arareori nevoia să facă apel la idei abstracte, cum ar fi acelea de număr, timp, spaţiu, cauză, ritm. Pentru a traduce în mod plastic asemenea noţiuni esenţiale, înţelepţii Orientului au recurs la acest simbol concret care exprimă întregul ansamblu de ordonare a Lumii sau, cu alte cuvinte, al Macrocosmosului şi pe aceea a Spiritului.
Orientalii califică aproape totul ca fiind când YANG (+), când YIN (-), după cum acestea sunt aspecte luminoase (YANG) sau aspecte întunecoase (YIN); aspecte bune sau aspecte rele; aspecte interioare sau aspecte exterioare; aspecte calde sau aspecte reci; aspecte masculine – SOLARE (HA (+)) sau aspecte feminine – LUNARE (THA (-)); aspecte deschise sau aspecte închise.
Cu toate că în aparenţă reprezintă două aspecte contrarii, YANG-ul (+) şi YIN-ul (-) nu se opun niciodată în mod absolut, pentru că între ele există întotdeauna o perioadă de mutaţii care permite o continuitate; în general vorbind, aproape totul în Macrocosmos cât şi în microcosmosul fiinţei umane este uneori preponderent YANG (+) şi alteori este preponderent YIN (-); simultan, aproape totul ţine de amândouă, prin devenirea lor şi chiar prin dinamismul lor, care implică totdeauna o dublă posibilitate, atât de evoluţie, cât şi de involuţie.
Aspectul YANG (+) se manifestă totdeauna prin turbioanele de energie subtilă care au un sens de mişcare care este CONTRAR MIŞCĂRII DE ROTAŢIE A ACELOR UNUI CEASORNIC şi generează efecte specifice CENTRIPETE (care tind să ne apropie de centru). Forţa specifică centripetă este YANG (+) şi ea este egală şi opusă forţei specifice centrifuge care este YIN (-). Prin urmare putem spune că o SPIRALĂ YANG (+) este o curbă plană deschisă, care se roteşte sau, cu alte cuvinte, care se înfăşoară ÎN SENSUL CONTRAR MIŞCĂRII DE ROTAŢIE A ACELOR UNUI CEASORNIC, în jurul unui punct fix.
Aspectul YIN (-) se manifestă totdeauna prin turbioane de energie subtilă care au un sens de mişcare CARE ESTE IDENTIC CU SENSUL DE MIŞCARE AL ACELOR UNUI CEASORNIC şi generează efecte specifice CENTRIFUGE (care tind să ne îndepărteze de centru). Forţa specifică centrifugă este YIN (-) şi ea este egală şi opusă forţei specifice centripete care este YANG (+). Prin urmare, putem spune că o SPIRALĂ YIN (-) este o curbă plană deschisă care se roteşte sau care, cu alte cuvinte, se înfăşoară ÎN ACELAŞI SENS CU MIŞCAREA DE ROTAŢIE A ACELOR UNUI CEASORNIC, în jurul unui punct fix. Spirala a cărei apariţie şi structurare naturală este frecventă, atât în regnul vegetal – a se vedea în această direcţie exemplul zorelelor şi al viţei de vie – cât şi în regnul animal – a se vedea în această direcţie exemplul scoicilor şi al melcilor – evocă pentru cei care sunt capabili să vadă dincolo de aparenţe, manifestarea tainică a forţelor subtile YANG (+) şi a forţelor subtile YIN (-), care fac să apară felurite forme ce generează anumite stări. Fiind încărcată cu profunde şi multiple semnificaţii simbolice, SPIRALA este des întâlnită în toate tradiţiile străvechi ale înţelepciunii. SPIRALA YANG (+) exprimă ceva profund enigmatic, deschis, luminos, solar, masculin, dinamic şi optimist. Atunci când porneşti de la o extremitate a acestei spirale YANG (+), nu este nimic mai uşor decât să ajungi la punctul focar de obârşie, care reprezintă CENTRUL (DUMNEZEU) DE LA CARE PORNESC ŞI LA CARE SE ÎNTORC, LA SFÂRŞIT, TOŢI ŞI TOATE.
SPIRALA YANG (+) evocă de asemenea apariţia mişcării circulare centripete, care manifestă tendinţa de a reveni în punctul focar sau CENTRUL ULTIM de obârşie; ea întreţine astfel această mişcare centripetă şi o prelungeşte la nesfârşit, aici fiind vorba de acel tip de linii nesfârşite care leagă fără încetare cele două extremităţi ale devenirii. Ea (SPIRALA YANG (+)) simbolizează totodată reîntoarcerea glorioasă în CENTRUL de emanaţie; revenirea în PUNCTUL FOCAR, care este opusul extensiei; resorbţia şi reîntoar-cerea în SÂMBURELE de unde a pornit totul, care este opusul dezvoltării; continuitatea ciclică aflată însă în resorbţie.
În general vorbind, SPIRALA este legată de simbolismul acvatic al cochiliei şi de cel al fertilităţii, de simbolismul cosmic al Lunii. Ea (SPIRALA) reprezintă totodată caracterul ciclic al evoluţiei, ritmurile tainice şi repetate ale vieţii, permanenţa fiinţei, care este confruntată cu vre-melnicia mişcării.
SPIRALA se înrudeşte de asemenea cu labirintul, deoarece în cazul spiralei YANG (+) ea reprezintă în realitate o EVOLUŢIE SPIRITUALĂ care se prefigurează prin întoarcerea la CENTRUL ULTIM, iar în cazul SPIRALEI YIN (-) ea reprezintă în realitate o INVOLUŢIE ce se prefigurează prin depărtarea de centru.
O spirală dublă (ADICĂ O SPIRALĂ YANG (+) ŞI O SPIRALĂ YIN (-) CARE ATUNCI SUNT AMÂNDOUĂ UNITE ÎNTRE ELE) simbolizează şi totodată evocă simultan cele două sensuri (YANG (+) şi YIN (-)) fundamentale ale acestei mişcări, eliberarea spirituală şi înlănţuirea datorată ignoranţei; evoluţia şi involuţia; naşterea şi moartea; KALPA (un ciclu cosmic care reprezintă “o zi şi o noapte” a Creatorului (BRAHMA) sau cu alte cuvinte 4.320.000 de ani tereştri) şi PRALAYA (marea disoluţie care se declanşează la sfârşitul unui ciclu cosmic) sau moartea iniţiatică şi renaşterea într-o fiinţă transformată şi nemuritoare. Ea indică acţiunea misterioasă a celor două forţe fundamentale care se manifestă în sens invers (una în sens YANG (+) şi cealaltă în sens YIN (-)). În jurul celor doi poli care se află în cele două jumătăţi ale Oului Lumii – MACROCOSMOSUL. O SPIRALĂ DUBLĂ evocă de asemenea traseul liniei mediane dintre YANG (+) şi YIN (-). Respectiva linie este cea care desparte JUMĂTATEA ALBĂ (YANG (+)) de JUMĂ-TATEA NEAGRĂ (YIN (-)) a figurii clasice în care sunt figurate cele două aspecte (YANG (+) şi YIN (-)). Astfel este evocat, cu o sporită precizie ritmul tainic, alternativ, al mişcării care schiţează prin această spirală dublă expansiunea alternantă a principiilor YANG (+) şi YIN (-).
Tot nişte SPIRALE DUBLE sunt şi dubla încolăcire a celor doi şerpi mitici pe CADUCEUL LUI MERCUR, dubla mişcare de încolăcire a celor două CANALE PRINCIPALE – PINGALA NADI (+), în legătură cu nara dreaptă şi IDA NADI (-), în legătură cu nara stângă – împrejurul CANALULUI FUNDAMENTAL, sau cu alte cuvinte a AXULUI FIINŢEI UMANE – SUSHUMNA NADI (0).
Toate acestea ne sugerează ideea de polaritate şi de echilibru generator de forţă a celor două curente subtile cosmice contrare (YANG (+) şi YIN (-)). Prin urmare starea de putere sau cu alte cuvinte de forţă este rezultatul alternanţei şi a echilibrului celor două energii de sens opus şi totodată complementare, YANG (+) şi YIN (-).
Cuplul de energii YANG (+) – YIN (-) poate de asemenea să fie considerat ca o SUI GENERIS urmă descriptivă, pe plan orizontal, a elicei evolutive. Această elice, cu pas infinitezimal, simbolizează şi evocă trezirea, dezvoltarea şi continuitatea stărilor existenţei, precum şi a gradelor de iniţiere spirituală, precum în cazul întrebuinţării simbolice a scării în spirală.
În lucrarea sa “Structurile antropologice ale imagi-narului”, GILBERT DURAND spune cu privire la semnificaţiile complexe care sunt evocate de o spirală: “Spirala este un laitmotiv statornic… Simbolismul cochiliei spiralate este întărit de unele speculaţii matematice, care fac din aceasta semnul echilibrului în dezechilibru, al ordinii tainice a fiinţei în tumultul mişcării. Spirala şi, mai ales, spirala logaritmică, deţine nemaipomenita proprietate de a creşte în maniera terminală, fără să modifice forma figurii totale şi astfel ea este o permanenţă în formă, în ciuda creşterii ei asimetrice. Speculaţiile aritmologice asupra faimosului Număr de Aur, cifră a figurii logaritmice spiralate, completează în mod natural meditaţia matematică asupra semnificaţiei spiralei. Din toate aceste motive, precum şi din pricina prelungirilor lor semiologice şi matematice, forma elicoidală a cochiliei de melc marin sau terestru constituie o glifă universală a temporalităţii, a permanenţei fiinţei supuse fluctuaţiilor schimbării. Misterele spiralei ne oferă cheia simbolică a obârşiei tuturor dansurilor giratorii şi a dansurilor-spirală, în rândul cărora, cel mai faimos este acela al dervişilor-rotitori turci.
Spirala mai evocă de asemenea dinamica vieţii, mişcarea sufletelor, în cadrul creaţiei şi a expansiunii universului, călătoria sufletului după moarte de-a lungul unor cărări care cel mai adesea îi sunt necunoscute şi care în cele din urmă îl conduc prin ocolişurile lor ordonate, spre izvorul central ULTIM al vieţii veşnice, DUMNEZEU.
yogaesoteric
Also available in: Français