Klaus Schwab, fondatorul forumului de la Davos: capitalismul post-covid

Klaus Schwab este unul dintre cei mai influenți oameni de pe planetă. În 1971 a avut ideea de a-i reuni pe un munte elvețian îndepărtat pe cei care trag sforile puterii. O întâlnire care a devenit vârful elitei globale.

Puține persoane din lume au o rețea de contacte ca a sa. Se bate pe umăr cu liderii economici, politici și sociali de pe cele cinci continente, iar printre prietenii săi se numără fostul președinte american Bill Clinton; proprietarul Ali Baba, gigantul chinez de comerț electronic, Jack Ma; creatorii Google…

Klaus Schwab reunește în fiecare an cele mai importante persoane din elita globală într-o stațiune montană elvețiană. Acest economist german, născut la Ravensburg în 1938, este fondatorul Forumului Economic Mondial de la Davos, al cărui sediu este un fost spital de tuberculoză – cadrul romanului The Magic Mountain al lui Thomas Mann – și unde se reunesc acum oameni de afaceri, politicieni și lideri ai lumii care discută despre cele mai presante probleme de pe planetă.

Klaus Schwab a predat cursul de politică de afaceri la Universitatea din Geneva timp de 30 de ani.

Capitalismul post-covid văzut de globalistul Klaus Schwab pare să fie un comunism planetar

Iată viziunea sa despre momentul actual pe care îl traversează omenirea:

„Niciun eveniment de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial nu a avut un impact global la fel de profund precum covid-19. Pandemia a declanșat o criză economică și de sănătate publică la o scară nemaivăzută de generații și, în același timp, a exacerbat probleme sistemice precum inegalitatea și poziția marilor puteri.

Singurul răspuns acceptabil la o astfel de criză este încercarea unei «mari resetări» a economiilor, politicii și societăților noastre. În realitate, acesta este un moment pentru reevaluarea vacilor sacre ale sistemului pre-pandemic, dar și pentru apărarea valorilor de lungă durată. Sarcina cu care ne confruntăm este să păstrăm realizările din ultimii 75 de ani într-un mod mai durabil. În deceniile de după al Doilea Război Mondial, lumea a făcut progrese fără precedent în eradicarea sărăciei, reducerea mortalității infantile, creșterea speranței de viață și extinderea alfabetizării. Astăzi, comerțul și cooperarea internațională, care au condus la îmbunătățirea postbelică a acestor măsuri și a multor alte măsuri ale progresului uman, este nevoie să fie susținute și apărate împotriva scepticismului reînnoit al meritelor lor.

În același timp, lumea este necesar să continue să acorde atenție problemei definitorii a epocii pre-pandemice: «a patra revoluție industrială» și digitalizarea a nenumărate activități economice. Progresele tehnologice recente ne-au oferit instrumentele de care avem nevoie pentru a face față crizei actuale – inclusiv prin dezvoltarea rapidă a vaccinurilor, a tratamentelor noi și a echipamentelor de protecție personală. Va fi necesar să continuăm să investim în cercetare și dezvoltare, educație și inovare, creând în același timp protecții împotriva celor care utilizează abuziv tehnologia. Dar va fi, de asemenea, necesar să reevaluăm alte sloganuri ale sistemului nostru economic global cu o conştiinţă deschisă. Una dintre direcţiile principalele este ideologia neoliberală. Fundamentalismul pieței libere a erodat drepturile lucrătorilor și securitatea economică, a declanșat o cursă dereglementatoare către concurența fiscală și ruină, și a permis creșterea unor noi monopoluri globale gigantice.

Regulile comerciale, de impozitare și de concurență care reflectă decenii de influență neoliberală va fi necesar acum să fie revizuite. În caz contrar, pendulul ideologic – aflat deja în mișcare – ar putea să se întoarcă spre protecționism pe scară largă și spre alte strategii economice dăunătoare tuturor.

Mai exact, va fi necesar să reconsiderăm angajamentul colectiv față de «capitalism» așa cum l-am cunoscut. Evident, nu ar fi indicat să ne lipsim de motoarele de bază ale creșterii. Datorăm o mare parte din progresul social din trecut antreprenoriatului și capacității de a crea bogăție asumându-și riscuri și urmărind noi modele de afaceri inovatoare. Avem nevoie de piețe pentru a aloca resurse și producția de bunuri și servicii în mod eficient, mai ales atunci când vine vorba de abordarea problemelor precum schimbările climatice. Dar este nevoie să regândim la ce ne referim atunci când vorbim de «capital» în numeroasele sale iterații, fie că este vorba de cele financiare, de mediu, sociale sau umane. Consumatorii de astăzi nu doresc mai multe și mai bune bunuri și servicii la un preț rezonabil. Dimpotrivă, ei se așteaptă din ce în ce mai mult ca în principal companiile să contribuie la bunăstarea socială și binele comun. Există o nevoie fundamentală și o cerere din ce în ce mai răspândită pentru un nou tip de «capitalism».

Pentru a reconsidera capitalismul, este necesar să reconsiderăm rolul corporațiilor. Un exponent timpuriu al neoliberalismului, economistul și laureatul Nobel Milton Friedman, a crezut (citându-l pe fostul președinte american Calvin Coolidge) că «afacerea afacerilor este afacerea». Dar când Friedman s-a luptat pentru doctrina primatului acționarilor, el nu a considerat că o companie publică pe lista bursei poate nu este doar o entitate comercială, ci și un organism social.

La fel, criza COVID a arătat că acele companii care au investit în consolidarea vitalității lor pe termen lung au fost mai bine echipate pentru a rezista furtunii. De fapt, pandemia a accelerat trecerea către un model de capitalism al părților interesate corporative, după adoptarea acestui concept de către Masa de Afaceri Americană anul trecut. Dar pentru a se menține mai multe practici comerciale conștiente din punct de vedere social și de mediu, companiile au nevoie de linii directoare mai clare. Pentru a răspunde acestei nevoi, Consiliul Internațional al Antreprenorilor din Forumul Economic Mondial a dezvoltat un set de «Măsuri ale Capitalismului Părților Interesate», astfel încât companiile să poată conveni asupra modului de evaluare a valorii și a riscului.

Dacă criza COVID ne-a arătat ceva, este că guvernele, companiile sau grupurile societății civile care acționează singure nu pot face față provocărilor globale sistemice. Este nevoie să spargem compartimentele care mențin aceste sfere izolate și să începem să construim platforme instituționale pentru cooperare public-privată. La fel de important este că generațiile mai tinere este necesar să fie implicate în acest proces, deoarece are legătură inerentă cu viitorul pe termen lung.

Marea Resetare ar fi util să caute să dea o voce celor care au rămas în urmă, astfel încât toți cei care sunt dispuși să «definească împreună» viitorul să poată face acest lucru. Repornirea de care avem nevoie nu este o revoluție sau adoptarea unei ideologii noi. Mai degrabă, ar fi indicat să fie privit ca un pas pragmatic către o lume mai rezistentă, coezivă și durabilă. Unii dintre pilonii sistemului global va fi nevoie să fie înlocuiți, iar alții, reparați sau întăriți.”

Citiţi şi:
Manipularea mondială cu coronavirusul pregătește «Marea Resetare» globalistă
Marea Resetare: Conspirația ‘BBB – COVID’ iese la lumină
Marea Resetare – Planul diabolic de supunere a lumii, căruia i se opune Donald Trump

yogaesoteric
29 noiembrie 2020