DHARANA disciplinează mintea

de Iulia Radu

Mintea este asemeni unei maimuţe: cu cât vrei să o linişteşti folosind forţa, cu atât ea va refuza mai mult să se conformeze şi va sări încă şi mai agitată dintr-un loc în altul. Concentrarea mentală poate fi descrisă prin „a nu acţiona”. Practicanţii ZEN o numesc „a sta pur şi simplu” (ZAZEN)

DHARANA – concentrarea mentală – este următoarea etapă a periplului în lumea fascinată a meditaţiei, pe care l-am început în numărul trecut.

Mintea umană recepţionează permanent informaţii din lumea exterioară prin intermediul celor cinci porţi ale simţurilor: miros, gust, văz, pipăit, auz. Din totalitatea informaţiilor primite de la simţuri, mintea are capacitatea de a le selecta numai pe acelea care prezintă importanţă la un moment dat. Această selecţie este realizată prin focalizarea atenţiei asupra unei informaţii particulare, ignorându-le pe toate celelalte mai puţin importante. Cu cât atenţia este mai focalizată asupra unui anumit simţ, cu atât cantitatea de informaţii primită prin el creşte, iar volumul de informaţii recepţionat de la celelalte simţuri diminuează în intensitate, putând fi chiar ignorate de către minte.

O caracteristică specială a minţii umane este capacitatea de focalizare a atenţiei spre lumea interioară a sentimentelor, a gândurilor şi a ideilor. Mai mult decât atât, mintea umană poate fi focalizată asupra ei însăşi – acest fapt prezentând o reală importanţă, deoarece creează posibilitatea controlului mental. Această facultate a minţii umane, de a modifica la voinţă orientarea atenţiei conştiente, reprezintă mecanismul de bază al concentrării mentale. Mintea care meditează asupra unei zeităţi se transformă în copia perfectă a acesteia.

A te concentra înseamnă să reuneşti totul într-un centru, să aduni, să focalizezi. Prin concentrare mentală – DHARANA – mintea se focalizează asupra unui unic scop fără să mai poată sări la un alt subiect pe o perioadă fixată de timp. Opusul concentrării este dispersia, împrăştierea. În acest caz, mintea necontrolată trece brusc de la la un subiect la altul, nefixându-se asupra a ceva anume. Din nefericire, aceasta este condiţia mentală a majorităţii oamenilor din zilele noastre. Atunci când percepe un obiect exterior, mintea ia forma acelui obiect. Astfel, ea prezintă un prim aspect numit „VRITTI”; în calitatea sa de VRITTI, mintea este reprezentarea obiectului exterior. Obiectul fizic constituie obiectul „grosier”, iar impresia mentală pe care o creează – obiectul subtil. Pe lângă obiectul perceput mai există un alt aspect al minţii care percepe. Avem aşadar două aspecte importante în procesul concentrării: VRITTI, obiectul de cunoscut, şi cunoscătorul, sau cel care percepe. Mintea care meditează asupra unei zeităţi, spre exemplu, este transformată printr-o continuă devoţiune în copia perfectă a acelei zeităţi, devenind puternică şi pură asemeni Ei. Acesta este un principiu fundamental în procesul adorării.

DHARANA se traduce prin „a controla (stopa) mintea”. Tradiţia străveche a înţelepciunii consideră că mintea, în conformitate cu legi bine determinate, este doar un flux continuu de tipare psihice (VRITTI-uri). Succesiunea de modele psihice are un substrat emoţional, dublat în mod consecvent de răspunsuri fiziologice. În realitate, mintea înseamnă mişcare. Ea este asemeni vântului: vântul apare odată cu punerea în mişcare a aerului; când această mişcare încetează, aerul există încă dar vântul a dispărut. Substanţa mentală care rămâne după ce modelele psihice (VRITTI) au fost stopate este numită „CHITTA”. Tiparele mentale odată stopate, mintea dispare şi intrăm în starea de non-minte, stare caracterizată prin cel mai înalt grad de creativitate şi intuiţie spirituală.

Numai concentrarea menţinută suficient timp determină transferul energiilor cosmice

Patanjali a definit YOGA după cum urmează: „YOGA CITTA VRITTI NIRODHA” (YOGA-SUTRA), ceea ce înseamnă „YOGA este stoparea (NIRODHA) gradată a tiparelor mentale (VRITTI) din CHITTA”. Această SUTRA conţine esența întregii ştiinţe YOGA şi secretul concentrării mentale. Ignoranţa şi prejudecăţile sunt de natură să vă împiedice să credeţi în reușita concentrării minţii dvs. Nu vă lăsaţi păcăliţi! Orice fiinţă umană are capacitatea de a se concentra, adesea chiar foarte profund, atunci când este vorba despre un obiect care exercită un mare interes asupra ei. Întrebarea este dacă acest tip de concentrare are legătură cu practica autentică a concentrării în YOGA. Chiar dacă vă poate da idei directoare asupra stării reale de concentrare mentală, totuşi nu este ceea ce YOGA înţelege prin aceasta.

DHARANA, concentrarea volitivă, constă în capacitatea de a ne concentra la voinţa asupra unui obiect oarecare, un timp nedefinit, chiar dacă respectivul obiect nu ne atrage în mod spontan atenţia. Nu este indicat să forţaţi mintea să se concentreze; aceasta este o regulă de bază în timpul antrenamentului. Mintea este asemeni unei maimuţe: cu cât vrei mai mult să o linişteşti folosind forţa, cu atât ea va refuza mai mult să se conformeze şi va sări încă şi mai agitată dintr-un loc în altul. Pentru a preveni acest fenomen, începeţi prin a vă focaliza mintea asupra unui obiect bine definit, iar atunci când ea va avea tendinţa să sară către un alt gând, aduceţi-o înapoi cu răbdare şi cu mult calm, cu umor şi cu compasiune pentru lipsa dvs. de disciplină interioară. Dacă, datorită acestui continuu balans mental, intraţi într-o stare de nervozitate, aceasta nu va face decât să mărească tendinţa minţii către dispersie.

O stare de concentrare mentală perfectă implică focalizarea întregului potenţial al atenţiei asupra obiectului ales, o perioadă determinată de timp, fără a forţa sau a lăsa să apară o stare de tensiune mentală. Acest proces este analog fenomenului de focalizare a luminii solare printr-o lentilă: puterea razelor solare adunate într-un singur punct creşte enorm faţă de cea a razelor solare dispersate. Dacă, totuşi, lumina este perfect focalizată, dar procesul durează foarte puţin, rezultatele sunt foarte slabe sau chiar nule, focalizarea trebuind menţinută continuu o anumită perioadă de timp pentru ca efectele să fie sesizabile (spre exemplu, aprinderea unei bucăţi de lemn). În mod similar, DHARANA trebuie menţinută o perioadă de timp suficient de mare pentru a permite declanşarea procesului de rezonanţă cu energiile cosmice corespondente şi transferul acestei energii în fiinţa dvs., iar, odată cu ea, a informaţiilor şi a sentimentelor privitoare la obiectul concentrării.

Tehnica de concentrare mentală

Aşezaţi-vă într-o postură YOGA (ASANA) confortabilă, cu spatele şi umerii drepţi, şi cu capul în prelungirea coloanei. Închideţi ochii şi pregătiţi-vă să parcurgeţi următoarele etape:

1. Relaxaţi-vă rapid şi profund de jos în sus. Aplicaţi aici toate regulile relaxării.
2. Reglaţi-vă respiraţia până ce devine calmă şi liniştită.
3. Orientaţi-vă atenţia către interior, retrăgându-vă simţurile de la stimulii exteriori care v-ar putea distrage. Începeţi prin a vă izola mintea de orice gând care apare, făcând un efort scurt dar ferm pentru a suspenda procesul gândirii (vezi PRATYAHARA).
4. Concentraţi-vă mintea asupra unui obiect la alegere.

Să examinăm şi mai atent procesul concentrării. Goliţi-vă mintea de toate gândurile, apoi aduceţi obiectul ales în câmpul atenţiei, nepermiţând minţii să sară la un alt obiect sau gând. Dacă se întâmplă astfel, aduceţi-o înapoi cu calm şi cu răbdare. Acesta este singurul lucru pe care ar trebui să-l faceţi în timp ce realizaţi DHARANA: să menţineţi mintea focalizată asupra obiectului ales pentru concentrare. Este indicat să nu forţaţi şi să nu fiţi tensionaţi. Fiţi calmi, liniştiţi, şi urmăriţi să vă concentraţi.

Veţi realiza că, în final, concentrarea mentală este un proces static: în timpul concentrării mintea este blocată, gândirea stopată, activitatea mentală suspendată. Singură activitate mentală permisă este aceea de a readuce mintea la obiectul concentrării atunci când are tendinţa de a se defocaliza. Concentrarea mentală poate fi descrisă prin „a nu acţiona”. Practicanţii ZEN o numesc „a sta pur şi simplu” (ZAZEN). În timpul practicii concentrării, mintea trebuie să fie asemeni unei oglinzi: ea doar va reflecta obiectul concentrării asemeni unui cristal pur, care preia culoarea obiectului deasupra căruia este plasat.

Zeci de înţelesuri ne scapă când privim obiectele

Gândiţi-vă cu atenţie la obiectul concentrării: abordaţi-l cu uimire şi cu o curiozitate de copil, ca şi cum nu aţi şti absolut nimic despre el. Această abordare nu trebuie să fie raţională sau intelectuală, ci vom urmări să-i pătrundem esenţa prin intermediul sentimentelor şi al intuiţiei. Exploraţi obiectul într-o stare de tăcere creatoare, fără un scop anume, aşteptând impresii. Nu mai existaţi atunci decât dvs. şi obiectul: abordaţi o stare continuă de aşteptare euforică, dublată de o înaltă acuitate a percepţiei. Permiteţi fiinţei dvs. să fie absorbită în şi de către obiect. Nu încercaţi să definiţi, să emiteţi păreri sau să înţelegeţi, fiţi doar permeabili la acel obiect, privindu-l ca şi cum l-aţi vedea pentru prima oară. Acest fapt vă va deschide către obiectul în sine şi va crea starea de receptivitate mentală în care intuiţia (sau supraconstiința) are posibilitatea să funcţioneze. Acţionând astfel, vom observa curând că obiectele care ne înconjoară au zeci de înţelesuri, care în mod obişnuit ne scapă. Totul devine o pură mirare, un fascinant mister pe care îl veţi pătrunde gradat, descoperind cum totul este susţinut de o energie invizibilă pe care, cu timpul, veţi începe să o simţiţi şi să o controlaţi.

Concentrarea mentală, DHARANA este o modalitate de a iniţia procesul de armonizare cu energiile subtile macrocosmice a căror manifestare vizibilă este obiectul concentrării. Nu încercaţi să grăbiţi acest proces, lăsaţi lucrurile să curgă de la sine. Aici, cunoaşterea vine de la obiect către subiect. „Concentrare” înseamnă aşadar a fi într-o stare de aşteptare hiperatentă, precum pisica ce pândeşte vizuina şoricelului, aşteptându-l să iasă: neprevăzutul se poate petrece într-o clipită.

Perseverenţa este întotdeauna răsplătită

Mai întâi veţi constata probabil că acest exerciţiu eşuează lamentabil. Acceptaţi acest fapt ca fiind perfect normal. Amintiţi-vă că în YOGA nu există efort zadarnic, cu alte cuvinte orice efort va aduce în cele din urmă roade; aşa cum spune un proverb înţelept, „noroiul este la fel de valoros ca floarea de lotus pe care o hrăneşte.”
Fiecare încercare, chiar şi nereuşită, este un pas către succes, deoarece concentrarea, ca şi meditaţia, are un efect cumulativ.

Prin focalizare constantă veţi dobândi o putere uriaşă

La început mintea este foarte instabilă. Este de ajuns să conturaţi obiectul şi imediat el va dispare din câmpul atenţiei. După un anumit interval de practică se întrevede însă o stare de stabilitate mentală suficient de fermă ca atenţia să rămână neîntrerupt focalizată asupra obiectului o perioadă scurtă de timp (10-15 minute), stabilitate care va creşte gradat până la stadiul în care mintea nu mai scapă obiectul din câmpul atenţiei, deoarece puterea ei de pătrundere este deosebită. În această etapă va trebui să realizaţi un efort susţinut pentru a mări claritatea mentală. Apoi veţi sesiza că mintea dvs. are o putere uriaşă. Atunci când veţi putea menţine mintea focalizată asupra unui obiect oricât de mult timp doriţi, fără efort, ea a devenit un instrument extrem de fin pentru orice tip de meditaţie pe care veţi dori să îl abordaţi. Este ca atunci când urmăriţi să dresaţi un cal sălbatic. La prima tentativă vă va arunca jos cu siguranţă. Dacă veţi persevera îndeajuns de mult, veţi reuşi să-l struniţi, iar mai apoi calul va deveni un prieten de nădejde care va asculta chiar şi ordinele nerostite. Continuitatea este aşadar un factor extrem de important în procesul concentrării. Meditaţia –   DHYANA – va urma apoi firesc acestui proces, aşa cum ziua urmează nopţii.

Articol preluat din revista YOGA MAGAZIN nr. 13

Citiți și:

Unde este multă MINTE este şi multă PROSTIE

Discernământul spiritual

Suntem cu toţii rezultatul gândurilor noastre şi ajungem întocmai aşa cum noi înşine ne mentalizăm

yogaesoteric
20 iulie 2011

Also available in: English