Fragment din cartea MISA – radiografia unei represiuni (5)
Procesele: Sibiu, Alba Iulia și București (5)
Fragment din cartea MISA – radiografia unei represiuni (1)
Fragment din cartea MISA – radiografia unei represiuni (2)
Fragment din cartea MISA – radiografia unei represiuni (3)
Fragment din cartea MISA – radiografia unei represiuni (4)
În anul 2011, procesul a luat-o de la capăt, la ultima instanţă posibilă. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală a început să judece recursul formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba-Iulia cu motivația „erorii grave de fapt” a instanțelor care-i achitaseră pe Gregorian Bivolaru, Farkaş Zsolt şi Mirona Farcaşi. După ședințele procedurale, a urmat confruntarea în jurul argumentelor, în ziua de 23 februarie 2012.
Parchetul pregătise o surpriză. Instanțele din Sibiu şi Alba Iulia înlăturaseră probele rezultând din ascultarea şi interceptarea convorbirilor telefonice din anii 2002-2003 întrucât nu fuseseră prezentate mandatele. Or, cu două zile înaintea ședinței din 23 februarie, Parchetul le-a pus la dispoziția completului ICCJ. Se întâmpla la 8 ani de la începerea cercetării judecătoreşti. Anterior, refuzase sistematic să le înainteze instanţelor de judecată cu argumentul „secretului de stat”. Ce anume putuse între timp să le desecretizeze? Un motiv ar fi putut fi conștientizarea caracterului lor ilegal. Mandatele fuseseră emise în baza Legii siguranței naționale, or, infracţiunile de drept comun pentru care au fost trimiși în judecată Gregorian Bivolaru, Zsolt Farkaş şi Mirona Farcaşi ieșeau din competențele acestei legi. Posibil, Parchetul le-a gândit drept „asul din mânecă”, păstrat pentru confruntarea finală, de utilizat numai într-o situație critică – precum cea creată de instanțele Sibiu-Alba Iulia -, când merita să riște reproşul ilegalităţii.
La apariția documentelor, avocații apărării au cerut amânarea şedinţei pentru a lua cunoştinţă de noile probe şi a pregăti apărarea. Contrar logicii, completul a respins cererea. Depunerea în ultima clipă a mandatelor, astfel încât inculpații și părțile vătămate să nu le poată evalua înaintea dezbaterii, și evitarea discutării lor în ultima ședință dinaintea verdictului, sugerează conivenţa procurorilor cu judecătorii.
Curtea compusă din judecătorii Ionuţ Matei, Cristina Rotaru şi Ioana Bogdan s-a întrunit peste mai bine de o lună și jumătate, la 12 aprilie 2012, pentru a anunța admiterea recursului înaintat de Parchet. Hotărârea nu a fost făcută în ședință publică – cum obligau procedurile -, iar reprezentanții inculpaților au trebuit să aștepte 12 ore la ICCJ ca să le fie adusă la cunoștință. Instanța a casat hotărârile instanţelor de la Sibiu şi Alba Iulia şi a stabilit rejudecarea cauzei de către acelaşi complet. O altă ilegalitate: Hotărârea nu este motivată.
Decizia din aprilie 2012 a mai surprins și prin neluarea în considerare a prescripţiilor pentru trei infracţiuni din dosar, constatate de instanţele din Sibiu şi Alba Iulia. ICCJ a ţinut totuşi să le rejudece. Iar seria acţiunilor ne-procedurale nu s-a oprit aici. Motivând cu erorile enumerate mai sus, Gregorian Bivolaru a depus împotriva hotărârii de casare, o contestaţie în anulare. Or, acelaşi complet, intrând într-o situaţie de incompatibilitate, a respins contestaţia … la propria decizie. Motiv pentru alte cereri de recuzare, toate respinse.
Fragment din cartea MISA – radiografia unei represiuni (6)
yogaesoteric
8 aprilie 2013