Atacurile teroriste – capital nepreţuit pentru instituţiile de tip poliţienesc, care vor să ne bage în cămăşile de forţă ale noii lumi (I)
„Toleranţa” dubioasă a serviciilor secrete belgiene – tot mai vădită
Incapacitatea autorităților belgiene de a destructura celulele teroriste i-a enervat pe oficialii americani din contraterorism, notează thedailybeast.com.
Bruxelles a fost lovit în dimineaţa zilei de 22 martie de un dublu atentat soldat cu moartea a peste 30 de oameni și cu rănirea a cel puțin 230, în ciuda avertismentelor repetate date de Washington. Un oficial din serviciile de informații americane a folosit termenul de „copii” atunci când s-a referit la forțele de securitate belgiene, iar o altă referire la acestea a fost că „tehnica lor este de rahat”.
Bruxelles a devenit un adevărat cuib al teroriștilor, concentrați mai ales în districtul Molenbeek din apropierea centrului orașului, și totuși belgienii nu au făcut prea multe pentru a destructura rețeaua de extremiști implicați inclusiv în atacurile din Paris. Chiar înainte ca Salah Abdeslam să fie arestat (18 martie), mulți oficiali americani din contraterorism erau îngrijorați în legătură cu un atentat ce ar fi putut avea loc în Belgia. Autoritățile din această țară au încercat îndelung să finanțeze o campanie împotriva terorismului dar, în același timp, activitatea lor a făcut ca minoritățile să se izoleze în enclave precum Molenbeek, unde potențialii jihadiști se pot ascunde cu ușurință.
După arestarea lui Abdeslam, mulți belgieni s-au temut de un eventual atac din răzbunare. Oficialii din SUA au încercat să ajute, dar au existat limite, dat fiind resursele insuficiente de care dispun forțele de securitate belgiene și fluxul migraționist.
Vestea atacurilor ce au avut loc în 22 martie a fost primită la Washington cu o doză de frustrare resemnată. Un oficial american chiar a atacat dur structurile responsabile nu doar din Belgia, ci din întreaga Uniune Europeană: „Chiar în Uniunea Europeană în general, jihadiștii se infiltrează de două decenii, iar acum încep să lucreze la asta. Când trebuie să luăm legătura cu acești oameni (cei din serviciile de securitate – n.r.) sau să ne trimitem oamenii să le vorbească, noi practic discutăm cu oameni care sunt – o s-o spun tranșant – copii. Nu sunt proactivi, nu știu ce se petrece. Sunt în negare. Este un lucru atât de înspăimântător pentru ei să admită că ţara lor devine vulnerabilă”.
Serviciile de securitate belgiene, precum şi alte agenţii de securitate vestice au avut din timp informaţii precise legate de atacurile teroriste din 22 martie din Belgia, informează Haaretz.
Serviciile de securitate ştiau, cu un grad mare de certitudine, că atacurile erau plănuite în viitorul foarte apropiat la aeroport şi, aparent, la metrou.
Haaretz afirmă că atacurile au fost plănuite de Statul Islamic în Raqqa, Siria, la acest moment capitala califatului islamic. Se pare că atât atacul din Paris de anul trecut cât şi cel din Bruxelles au fost generate de aceeaşi structură teroristă, conexiunile de la vârf ducând la Salah Abdeslam.
Abdeslam a fugit din Paris în urma atacurilor din noiembrie, s-a ascuns în Bruxelles şi a fost arestat în 18 martie de autorităţile belgiene. Arestarea lui Abdeslam a fost factorul declanşator pentru atacurile din 22 martie, conform Haaretz. Statul Islamic a fost îngrijorat de faptul că Salah ar fi putut da informaţii despre atacurile plănuite, sub interogatoriu, mai ales din cauza ştirilor că el ar fi acceptat să coopereze.
Conform Haaretz, în acest moment există îngrijorarea că alte celule conectate de ISIS în Europa de Vest vor încerca să atace în viitor, în Belgia sau în alte ţări implicate în războiul împotriva organizaţiei teroriste în Irak şi Siria.
Cel puţin 31 de oameni au murit şi alţi 260 au fost răniţi în urma atacurilor teroriste din Bruxelles. Responsabilitatea atacurilor a fost revendicată de ISIS. Autorităţile belgiene au declarat că Ibrahim şi Khalid El Bakraoui sunt atacatorii din aeroport.
Un poliţist belgian din oraşul Malines avea din 7 decembrie 2015 adresa exactă la care se ascundea teroristul Salah Abdeslam, unul dintre organizatorii atentatelor din Paris şi posibil implicat în organizarea atentatelor din Bruxelles. Poliţistul a dat informaţia superiorilor săi din Malines, dar raportul confidenţial nu a fost niciodată transmis poliţiei din Bruxelles, scrie ziarul La Derniere Heure, citând surse judiciare.
Adresa din raportul confidenţial s-a dovedit corectă: Salah Abdeslam a fost găsit pe 18 martie (deci trei luni mai târziu de la momentul scrierii raportului) în imobilul de pe strada Quatre Vents, numărul 79, în cartierul rău famat Molenbeek. Salah Abdeslam, considerat unul dintre organizatorii atentatului din Paris soldat cu 130 de morţi, era căutat de poliţia din întreaga Europă, dar s-a ascuns mai mult de trei luni în cartierul Molenbeek din centrul Bruxelles-ului.
O anchetă a fost declanşată pentru a afla motivele pentru care informaţia precisă deţinută de poliţistul din oraşul Malines nu a fost comunicată colegilor din Bruxelles, mai scrie La Derniere Heure. Raportul transmis de poliţist era extrem de precis. În el se arăta că Salah Abdeslam este ajutat să se ascundă şi să se deplaseze de Abid Mohamed. În operaţiunea poliţiei belgiene din 18 martie, Abdeslam a fost prins împreună cu complicele său, exact cum indicase poliţistul din Malines. Poliţistul aflase informaţia de la un coleg de origine musulmană, care la rândul său aflase informaţia din comunitatea musulmană din oraşul Malines.
Bernard Squarcini, fostul şef al serviciului francez de informaţii interne, a declarat într-un interviu din noiembrie 2015 (imediat după atentatele din Paris) că serviciile secrete siriene au vrut să dea Franţei în 2013 lista cu cetăţenii francezi care au fost antrenaţi în Siria de ISIS, dar guvernul a refuzat „din motive ideologiceˮ. Guvernul socialist era condus atunci de premierul Jean-Marc Ayrault, iar Manuel Valls (actualul premier) era ministru de Interne.
Bernard Squarcini (şeful serviciului secret DCRI din 2008 până în 2012) a făcut aceste declaraţii într-un interviu la câteva zile după atentatul din Paris (sala de concerte Bataclan, 13 noiembrie 2015), soldat cu 130 de morţi.
„În urmă cu doi ani (2013, când Squarcini nu mai era şeful DCRI – n.red.), serviciile siriene mi-au propus să-mi dea lista francezilor combatanţi în Siria. Am transmis propunerea foştilor mei colegi, care au transmis-o lui Manuel Valls (ministru de Interne la acel moment – n. red.). Condiţia pusă de sirieni era ca Franţa să accepte să coopereze din nou cu serviciile lor de informaţii. Mi s-a oferit un refuz pe motive ideologice. Păcat, pentru că propunerea era o bună ocazie pentru reluarea relaţiilor şi, mai ales, pentru a cunoaşte, identifica şi supraveghea cetăţenii francezi care călătoresc între Franţa şi Siria. Rezultatul refuzului: nu se ştie nimic despre ei şi pierdem mult timp cerând informaţii agenţiilor germane – care au rămas în Siria, dar şi serviciilor iordaniene, ruse, americane şi turce”, a spus fostul şef al serviciului secret francez.
În acelaşi interviu din noiembrie 2015, Bernard Squarcini vorbea despre slăbiciunea Belgiei în chestiunea teroristă: „Această ţară este baza terorismului în Europa. Teroriştii discută pe internet pentru a face jihadul şi se regăsesc în Belgia pentru a trece la fapte. Trebuie să înţelegem că statul belgian nu are stabilitatea statului francez, chiar dacă serviciile lor secrete colaborează foarte bine cu cele franceze”.
„Suntem acum în plină teroare a terorismului de masă. În Franţa avem o luptă de gherilă”, a mai spus Bernard Squarcini. […]
Salah Abdeslam, considerat principalul suspect în organizarea atentatelor de anul trecut de la Paris, a fost interogat doar o oră între arestarea din 18 martie şi momentul atentatelor de la Bruxelles, potrivit avocatului său şi a două surse apropiate anchetei. Interogatoriul a vizat doar implicarea lui Abdeslam în atentatele de la Paris, anchetatorii luând lucrurile „cronologic” şi neadresându-i nicio întrebare legată de o posibilă nouă ameninţare teroristă, scrie Politico.eu.
Anchetatorii intenţionau să clarifice implicarea lui Abdeslam în atentatele din 13 noiembrie de la Paris, astfel că audierea sa, care a avut loc pe 19 martie la închisoarea din Bruges, a vizat doar atentatele de anul trecut.
„Nu s-au gândit (anchetatorii – n.red.) la posibilitatea a ceea ce s-a întâmplat marţi, 22 martie”, a declarat o sursă apropiată anchetei.
Informaţia a fost confirmată şi de avocatul lui Salah Abdeslam.
Postul public belgian VRT a afirmat în 24 martie că Salah Abdeslam, suspectul-cheie în atacurile de la Paris arestat cu o săptămână înainte, plănuia un multiplu atac armat şi atentate sinucigaşe la Bruxelles, similare cu cele de la Paris din noiembrie anul trecut.
Salah Abdeslam a refuzat să colaboreze cu anchetatorii belgieni şi a cerut să fie transferat în Franţa, după atacurile din Bruxelles.
Hotnews: Presa belgiană: Atentatele din Bruxelles şi Paris, organizate de aceeaşi celulă teroristă. Fraţii El Bakraoui vizau centrale nucleare din Belgia
Atentatele comise în 22 martie la Bruxelles şi cele din 13 noiembrie anul trecut de la Paris au fost organizate de aceeaşi celulă teroristă. În plus, prin decapitarea parţială a acestei reţele teroriste – prin arestarea, la 18 martie, a lui Salah Abdeslam, considerat creierul atentatelor de la Paris, şi a complicelui său Amine Choukri la Molenbeek – autorităţile belgiene au forţat celula teroristă aflată la originea atentatelor din Bruxelles să îşi accelereze acţiunile şi să îşi schimbe planurile iniţiale, care ar fi vizat, printre altele, sistemul de centrale nucleare din Belgia, potrivit DHnet.be.
Potrivit informaţiilor DHnet.be, fraţii-kamikaze Ibrahim şi Khalid El Bakraoui sunt cele două persoane care au ridicat camera ascunsă din faţa domiciliului directorului programului de cercetare şi dezvoltate nucleară din Belgia. Înregistrarea video, care durează 10 ore, a fost confiscată în decembrie anul trecut de la unul dintre suspecţii în comiterea atentatelor de la Paris, Mohamed Bakkali. Pe înregistrarea video pot fi urmărite venirile şi plecările şefului programului nuclear belgian. După confiscarea acestei înregistrări video, anchetatorii au înţeles că teroriştii aveau ca ţintă să pună în pericol, mai mult ca niciodată, securitatea naţională.
Pe 17 februarie, după aflarea acestei informaţii, 140 de militari au fost detaşaţi pentru a asigura securitatea centralelor nucleare din Belgia. Jurnaliştii belgieni scriu că este posibil ca acest aspect să îi fi determinat pe terorişti să se concentreze pe ţinte mai facile, precum staţii de metrou şi un aeroport. La câteva zile după atentatele de la Bruxelles, ancheta arăta însă o certitudine: aceeaşi celulă teroristă se afla la originea atentatelor din Paris şi Bruxelles, notează jurnaliştii belgieni.
Brahim El Bakraoui, unul dintre atacatorii sinucigaşi de la Bruxelles, figura pe lista de supraveghere a Statelor Unite cu persoane suspectate de terorism înainte de atacurile din noiembrie la Paris şi fratele sau Khalid a fost pus pe această listă la scurt timp după aceea, au declarat surse familiare cu această problemă, relatează agenţia Reuters, citată de Agerpres.
Reuters a informat anterior că ambii fraţi erau cunoscuţi autorităţilor din SUA înainte de arestarea la 18 martie a lui Salah Abdeslam, un cetăţean francez despre care procurorii afirmă că a avut un rol-cheie în atacurile de la Paris. Procurorii belgieni l-au identificat pe Brahim El Bakraoui ca unul dintre cei doi kamikaze care au comis în 22 martie atacul din aeroportul Zaventem din Bruxelles, în timp ce ei afirmă că Khalid El Bakraoui a comis atentatul sinucigaş cu bomba din staţia de metrou Maelbeek, în apropierea cartierului general al Uniunii Europene la Bruxelles.
Potrivit unui raport publicat recent, portretul robot al jihadiştilor francezi nu seamănă prea mult cu clişeele despre ei, iar un 
studiul realizat de Centrul de Prevenire al Derivelor Sectare legate de Islam (CPDSI) răstoarnă prejudecăţile legate de acest subiect, transmiteRFI. Ei ar fi în general tineri din clasa de mijloc, din familii de atei, suferind de depresie.
Centrul a fost contactat de mai mult de 160 de familii, ale căror mărturii stau la baza acestui raport lung de 90 de pagini.
De unde vin jihadiştii francezi
– Clasele de mijloc. Marea majoritate a tinerilor candidaţi la jihad provin din clasa de mijloc (67%). Pătura săracă şi cea a categoriilor socio-profesionale superioare sunt la egalitate, prima dă 16% din candidaţii la jihad, iar a doua 17%.
– 15-21 ani. Aceasta este categoria cea mai atinsă, de aici provenind 63% din candidaţii pentru jihad. Dintre aceşti tineri, doar 5% au la activ infracţiuni minore. În schimb, 40% dintre ei au fost sau sunt depresivi, ceea ce a condus la formularea ipotezei că „îndoctrinarea funcţionează mai uşor la tinerii sensibili care pun întrebări cu privire la sensul vieții lor”.
– Familii de atei. Contrar opiniei populare, majoritatea recruţilor islamismului radical nu vin din familiile musulmane foarte practicante: 80% din familiile care au contactat CPDSI se declară atee, iar restul de 20% budişti, musulmani sau creştini.
Studiile anterioare arătau că tinerii radicalizaţi se simţeau fără teritoriu, de nicăieri. Noul discurs terorist, însă, îi atinge şi pe cei care nu au aceste sentimente, sunt foarte bine ancoraţi în societatea în care trăiesc, indiferent dacă sunt urmaşi ai imigranţilor sau nu. Sentimentul de exil, legătura cu imigraţia sau pur şi simplu raportul cu teritoriul în care trăiesc nu mai reprezintă un indicator determinant în profilul tinerilor atinşi azi de radicalizare.
Concluzia îngrijorătoare a raportului este că discursul radical face victime şi în rândul tinerilor care merg la şcoli foarte bune şi excelează în domeniile lor.
Discursul radical atinge toate clasele sociale, se mai scrie în articolul RFI, care poate fi citit integral aici.
Citiți partea a doua a acestui articol
Citiți și:
O ipoteză stranie
Serviciile secrete francez şi german ştiau de atacul de la Paris cu o lună înainte să se producă dar nu au făcut nimic
Atentatele din Belgia – evenimente necesare pentru introducerea cipurilor electronice. Cine are interesul să mai scape câte un atentat
yogaesoteric
28 mai 2016