Nemții, portul Hamburg și relația România-China

Vasalul prea-plecat al Europei numit România a încasat o nouă plesnitură occidentală peste bot, odată cu informația oficială că Germania vinde o parte a portului Hamburg, piesă-cheie a economiei care ține și de siguranța națională a țării, cui credeți? Ați ghicit: unei firme a partidului comunist chinez, acea structură dictatorială care își folosește companiile pentru spionaj ș.a.m.d. O companie de stat a acelei țări despre care ai noștri conducători ne spun de ani de zile că e atât de periculoasă încât ar fi indicat să lichidăm deplin aproape orice relație cu ea, în vreme ce, iată, stâlpii democrației europene își înfig brațele în banii chinezești până la umeri.

E cazul, credem noi, ca cineva să livreze urgent niște explicații publice.

La fel cum e cazul unei dezbateri ample pentru ca România să se decidă cum se poziționează, măcar economic, față de China comunistă cea primită de nemți cu un mare covor roșu.

Cabinetul federal german a decis vânzarea unui pachet important de acțiuni la portul Hamburg către firma chineză de stat Cosco, informează Deutsche Welle. Asta, în pofida semnalelor trase de serviciile secrete germane asupra riscurilor la adresa siguranței naționale a Germaniei generate de această mega-tranzacție. Numai că, spre deosebire de țara noastră, în Germania nu serviciile secrete decid în marile problematici.

Ce putem înțelege noi, românii, din această poveste?
Nu prea multe.

Sunt ani buni de când relațiile economice – care păreau foarte promițătoare cu vreo două decenii în urmă – au început să meargă pe principiul un pas înainte, doi înapoi, amintindu-ne de lansarea cu surle și tobe a unor mari proiecte cum ar fi Dragonul roșu ori China Town, care au fost suspect de repede și de neexplicat abandonate. Se petrecea în epoca Băsescu.

În cea a lui Iohannis s-a mers mult mai departe, grație în special anumitor partide de dreapta care au început să schițeze Chinei un portret de-a dreptul sumbru.

Să amintim doar câteva discursuri în parlament, ca să ne menținem într-un cadru cât mai oficial și mai înalt.

Nu demult, USR îi solicita ministrului Internelor să prezinte date despre situația înfrățirilor și a altor forme de colaborare dintre unități administrativ-teritoriale din România și China, nu de alta, dar să cunoaștem punctele nevralgice și trădătorii de neam.

Tot USR, prin altă interpelare, voia să știe exact situația schimburilor economice între România și China, de la bilanțul exporturilor și importurilor până la numărul băncilor cu capital chinez din România, la valoarea investițiilor chineze în sectorul imobiliar, în cel agricol ș.a.m.d.

Dușmanul era necesar să fie ținut sub atentă observație.

PNL vedea situația într-o notă optimistă, atrăgând atenția „că America și Europa s-au angajat să se decupleze de China, deci caută activ destinații pentru relocarea investițiilor lor, și România, prin poziție, profil al forței de muncă și stabilitatea instituțiilor democratice și a abordării pro Vest are toate atuurile pentru a reuși în această cursă pentru atragerea de capital”.

Și devenea încă mai optimist în altă declarație politică: „Greșeala majoră pe care China o face azi prin nepoziționarea împotriva invaziei Rusiei va obliga Vestul să se decupleze și să-și mute investițiile în Europa, un fenomen deja început în pandemie. Și unde să o facă dacă nu în Est, într-o țară pro-americană, pro-europeană, cu o economie de piață funcțională, cum este România? Iar noi este necesar să fim pregătiți să atragem aceste investiții”.

Vise frumoase, nu-i așa?

În luna începerii operațiunii militare din Ucraina, PNL continua să viseze frumos: „Lumea Liberă este necesar să taie conducta cu șantaj rusesc prin politici energetice și de mediu realiste, raționale și unitare. Când 45% din importurile de gaze naturale ale UE sunt de gaz rusesc ori când China ocupă primele patru locuri în Top 5 al producătorilor de panouri solare, nu poți avea politici de mediu care măresc dependențe de actori globali ostili Lumii Libere, precum China și Rusia. Și aceasta chiar în momentul în care Putin se arată gata de o nouă agresiune militară și, în cooperare cu China comunistă, vizează extinderea sferelor de influență și dominație”.

Din nou USR, cu atac dur în parlament: „Avem deja mai multe poziții agresive, pe scena globală, cu state care acționează la limita sau dincolo de tratatele existente sau de dreptul internațional. Ceea ce face astăzi China în Hong Kong este și o continuare a ceea ce a făcut tot China în Marea Chinei de Sud și se alătură, într-un fel, acțiunilor Rusiei în Crimeea”.

Nici PMP nu rămânea mai prejos: „România este într-o derută totală. Pentru că, într-adevăr, dacă noi vom judeca că legislația Chinei, astăzi, este extrem de legată de Serviciile Secrete și de ecuațiile care țin de securitate, și atunci ele influențează, implicit, dezvoltarea tehnologiei și, în această direcție, 5G, sigur că este o problemă – riscuri de securitate chiar pentru România, dacă noi vom merge pe această linie”.

„Covid este un produs al comunismului. Virusul a pornit din China”, acuza PNL cu altă ocazie, vorbind inclusiv despre faptul că statul chinez va fi necesar să plătească despăgubiri țărilor afectate de pandemie.

Și tot liberalii: „Cu toții ne confruntăm la scară mondială cu o pandemie provocată prin iresponsabilitatea criminală a regimului comunist din China, care nu a fost în stare să gestioneze cum se cuvine o criză sanitară de mare amplitudine”.

Sau: „Cu privire la activitatea Institutelor Confucius, o serie de think-tank-uri prestigioase precum The Heritage Foundation și Human Rights Foundation au catalogat această instituție drept un cal troian al Partidului Comunist Chinez, utilizat în vederea instaurării unor practici precum cenzura și furtul tehnologic din universități, școli și laboratoare de cercetare”.

Să mai amintim că în tabăra anti-China se plasa cu mândrie și șeful operativ al SRI, generalul Florian Coldea?

„E ușor pentru China să blocheze aplicații noi pe piața ei, dar nu e la fel și pentru America ori Europa. Noi avem democrație, avem reguli pe care este necesar să le respectăm, iar ei nu. Iar din acest dispreț pentru reguli ei obțin un avantaj în utilizarea tehnologiei. Asta e treaba și cu China și cu alții”, spunea el, într-un discurs public.

Sigur, mai apăreau și unele aprecieri, dar total neintenționate, ca să spunem așa: „Dacă adunăm câți kilometri s-au promis în 20 de ani, am avea autostrăzi cât China” (Klaus Iohannis).

Politicienii români de dreapta nu s-au mulțumit cu declarații belicoase împotriva Chinei, ci au trecut și la fapte. Huawei a fost exclusă de la licitația 5G, fiind companie a statului comunist chinez. Useriștii au cerut oficial excluderea tuturor companiilor chineze din orice domeniu de la orice licitație.

Liderii politici care încercaseră de-a lungul timpul dezvoltarea relațiilor economice bune cu chinezii au fost puși la index, de la Adrian Năstase și Viorica Dăncilă la Victor Ponta.

Lupta dusă de sus-numiții politicieni ai dreptei a dat rezultate, finalmente.

China și-a mutat ochii și miliardele de la România.

Turneele europene întreprinse de oficialii de la Beijing pentru desțelenirea afacerilor cu Europa au început să ocolească România pe la mare distanță. Nu și Ungaria vecină, bunăoară.

Bogdan Tiberiu Iacob scria în luna iunie 2022:

„Fosta ambasadoare a Chinei la București, Huo Yuzhen, reprezentant special al MAE chinez pentru cooperarea dintre China și țările din Europa Centrală și de Est, a efectuat în aprilie-mai un turneu european în Cehia, Moldova, Slovacia, Ungaria, Croația, Slovenia, Estonia, Letonia și Polonia.

Huo Yuzhen s-a întâlnit cu oficiali guvernamentali și diplomați, deputați și politicieni etc, discutând modalități de apropiere în China și Europa.

Din lunga listă de țări est-europene, ați remarcat, lipsește România. Iohannis și Aurescu au avut treburi mai importante. Faptul că Yuhzen a fost ani de zile ambasador în România ar fi ajutat mult la discuțiile diplomatice.

Ulterior turneului efectuat de Yuhzen, China a trimis o nouă delegație în Europa, zilele trecute, condusă de Wu Hongbo, reprezentant special al Beijingului, care include vizite în Belgia, România, Franța, Cehia, Ungaria, Germania, Cipru și Italia.

La Bruxelles, Hongbo a fost primit de reprezentanți ai Consiliului European și ai Comisiei Europene, și s-a văzut și cu directorul general pentru afaceri bilaterale al Serviciului public federal pentru afaceri externe, Jeroen Cooreman.

În Ungaria, delegația chineză de nivel înalt a fost primită la Ministerul de Externe, pentru convorbiri cu secretarul de stat pentru politica de securitate, Péter Sztáray. În România, chinezii s-au ales cu un mare flit guvernamental: nu i-a primit nimeni. Onoarea României a fost salvată de Fundația Europeană Titulescu, care a găzduit o întrevedere cu delegația chineză, la care a participat și noul ambasador al Chinei la București, Han Chunlin.”

Cum se prezintă situația, trăgând linie și adunând? Simplu: refuzați țâfnos de mica și prăpădita Românie, chinezii s-au „consolat” cu marea Germanie. Guvernele române au ars toate punțile cu China, trimițând miliardele chineze către buzunare mai largi și mai puțin deranjate de backgroundul comunist al investitorilor. Ceea ce e de neconceput pentru președintele statului eșuat România, Klaus Iohannis, și pentru guvernele sale, nu a incomodat defel, iată, stâlpul democrației europene, Germania.

O situație paradoxală și intolerabilă, pentru care, în opinia noastră, cineva ar fi necesar să dea explicații ample. Dar repede, până nu cumpără chinezii și alte economii europene profund îngrijorate de soarta drepturilor omului din țara de la răsărit.

Citiţi şi:
Toate războaiele economice ale SUA
Idealurile cu sclipici ale UE

 

yogaesoteric
17 februarie 2023