O anchetă ruşinoasă: Omerta (Regula Tăcerii) impusă de autorităţi este ruptă

de Mihai Stoian

Ancheta care este desfăşurată de inspectorul Pavun şi echipa sa este una ruşinoasă, situaţiile care apar acum la lumină arată mai clar ca niciodată încercarea de a ni se înscena, colegilor mei de la Satya Yoga şi mie, nişte acuzaţii care sunt foarte grave. În plus, aceştia urmăresc să fabrice „dovezi” în acest sens cu o surprinzătoare aroganţă ca şi cum ar acţiona de capul lor, fără niciun control. Totuşi, oameni curajoşi iau atitudine şi ne oferă dovezi ale fraudei implicate în această anchetă! (a se vedea mai jos primele informaţii din interior!)

Implicarea echipei poliţiei în campania de dezinformare a fost evidentă încă din primele zile. Informaţiile care erau oferite de ofiţerii de poliţie contraziceau realitatea evidentă, fiind minciuni sfruntate! De ce s-ar implica poliția într-o campanie atât de mizerabilă dacă nu ar fi vorba despre ordine primite din partea superiorilor de a se alătura campaniei de distrugere a unei școli spirituale autentice? De exemplu, vă reamintesc aici faptul că ofiţerii de poliţie au declarat că cinci dintre colegii mei au fost chemaţi să vină la poliţie unde au fost chestionaţi… dar aceşti oameni nici măcar nu au fost vreodată în legătură cu poliţia indiană, pentru că au părăsit India înainte ca acestea să se petreacă! O asemenea campanie de dezinformare, desfăşurată cu ajutorul poliţiei, încă de la început, ne oferă un indiciu despre intenţiile reale şi lipsa de obiectivitate din această presupusă anchetă pe care pretind că încearcă să o realizeze referitoare la Satya Yoga şi profesorii săi. Iată citatul din publicația TOI care arată minciunile sfruntate ale poliţiei:
 
„Chennai – Marţi; poliţia a chemat pentru investigaţii cinci membri ai Mişcării pentru Integrare Spirituală în Absolut (MISA), un cult european care predă de doi ani în oraş, pentru aproape 100 de tineri, yoga şi iubirea tantrică. Membri, care îşi desfăşurau activitatea, din câte se pare, într-o casă închiriată din Chokalingam Nagar din Teynampet, au fost chestionaţi de comisarul adjunct de poliţie M. Rangarajan.”

Dar ancheta a luat turnuri tragi-comice încă de la început. Ca urmare a minciunilor din mass-media, poliţia a venit să cerceteze centrul de yoga în căutarea de materiale obscene, imagini pornografice sau filme. Şi au găsit ediţia indiană a The Tantric Path Of Love de Gregorian Bivolaru, o carte decentă care conţine fotografii cu statui din … temple indiene! Cât de obscen este acest lucru? Totuşi, inspectorul Pavun a declarat pentru presă că au fost găsite dovezi de materiale obscene şi că au deschis un dosar (a se citi mai bine „fabrică un dosar”). Nici în ziua de azi (după mai mult de o lună) nu avem niciun semn privind existenţa acestui dosar, iar avocatului nostru nu i-a fost permis accesul la niciun material sau la presupusele dovezi… pentru că acestea pur şi simplu nu există.
Apoi, conform cercetărilor profunde ale domnului Pavun în profunzimile simbolismului şi artei, majoritatea templelor indiene ar trebui să fie închise pentru că expun scene obscene! Probabil, dacă ar fi după oameni ca el, aceasta ar fi situaţia! Dar din fericire nu este. Cel puţin NU ÎNCĂ.

(Aşa cum puteţi vedea, ediţia indiană a acestei cărţi conţine obscenităţi chiar de pe copertă!)

Modalitatea lipsită de profesionalism şi ruşinoasă în care s-a desfăşurat această anchetă i-a determinat pe anumiţi angajaţi ai poliţiei să ne trimită email-uri cu informaţii care conţin dovezi ale celor pregătite acum în spatele cortinei. Iată una dintre scrisorile pe care le-am primit, împreună ceea ce îi era ataşat. Ea vorbeşte de la sine:

Domnule,

Îndrăznesc să vă scriu această scrisoare pentru că este de datoria mea să apăr adevărul şi dreptatea şi nu să servesc intereselor anumitor oameni care sunt corupţi şi infractori. Am fost şocat încă din prima zi când echipa noastră a primit ordinele de a găsi o dovadă clară care să vă incrimineze pe dumneavoastră şi pe respectata dumneavoastră școală de yoga, folosind orice metodă.
Vedeţi domnule, eu sunt o persoană cinstită şi am sperat că prin munca pe care o fac voi ajuta ca adevărul şi dreptatea să aibă o şansă mai mare de a fi vizibile pentru oamenii de la noi din ţară. În numele acestei credinţe i-am întrebat pe nişte prieteni despre şcoala dumneavoastră de yoga şi tot ceea ce mi-au spus au fost lucruri minunate şi pline de respect. Învăţăturile oferite de dumneavoastră sunt lăudate de cursanţii dumneavoastră şi toţi sunt indieni.
Citind în ziar despre acţiunile care sunt îndreptate împotriva dvs. şi împotriva şcolii de yoga, văzând vizitele dese ale jurnalistului TOI la inspectorul nostru şef, citind minciunile care se spuneau în presă în numele poliţiei în legătură cu investigaţia, am decis să vă avertizez în legătură cu ceea ce se petrece deoarece dvs. sunteţi străin şi probabil nu ştiţi despre formele pe care le iau anumite lucruri în India uneori.
Mi-am folosit telefonul mobil pentru a realiza înregistrarea audio a interogării al cărei subiect a fost unul dintre oamenii dvs.,care a avut loc la secţia de poliţie la care lucrez. Ataşez scrisorii această înregistrare. Am făcut această înregistrare (sper să o puteţi folosi aproape integral) pentru a arăta celorlalţi care vă urmează cât de periculoasă este situaţia pentru dvs. şi echipa dvs.. Vă sfătuiesc atât pe dvs., cât şi pe prietenii dvs. să staţi departe de India deocamdată.
Acum câteva zile, un civil a venit la superiorii mei şi le-a dat anumite instrucţiuni precise despre modul în care trebuie să conducă această investigaţie şi despre măsurile care trebuiesc luate împotriva organizaţiei dvs.. Din ceea ce am văzut, această persoană ne cerea să facem tot ce este posibil pentru a elimina din India şcoala dvs. de yoga şi pentru a crea un dosar penal împotriva persoanei dvs.; nu am putut afla în ce fel este acea persoană legată de acest caz şi de ce superiorii noştri îi sunt atât de îndatoraţi încât sunt nevoiţi să urmeze astfel de ordine. Am încercat să înregistrez singura întâlnire cu aceatsă persoană la care am participat, dar telfonul meu mai avea puţină baterie şi s-a închis înainte  ca eu să fi putut să înregistrez ceva.
Însă din ceea ce am auzit, până acum ordinele care ne-au fost date de către această persoană civilă care venise dintr-un alt stat (cineva mi-a spus că venise din Rajasthan, de la o comisie guvernamentală) au fost legate de fabricarea directă a unui dosar care să vă acuze pe dvs. şi pe ceilalţi că faceţi afaceri cu droguri, în faţa judecătorului. Aici în India, un astfel de dosar se poate fabrica foarte uşor, având în vedere gradul de corupţie care există în această ţară, chiar şi în poliţie. Nu este prima oară când se fabrică astfel de dosare la comandă politică de la nivel înalt. Fiecare campanie electorală (şi în India avem aproape continuu campanii electorale pentru ceva) există acest joc al fabricării dosarelor, banii implicaţi sunt foarte mulţi, iar oamenii au poziţii foarte înalte.
În cazul dvs., domnule, am îndoilelile mele privitoare la motivele pentru care sunt folosite aceste metode, din moment ce sunteţi doar un instructor de yoga, iar şcoala dvs. respectată doar predă yoga şi tantra. Cine plăteşte pentru aceste fabricaţii şi de ce?

Unul dintre colegii mei mi-a spus că aşteaptă să li se spună ce cantitate şi ce fel de droguri să declare că au găsit la şcoala dvs., toate acestea fiind instrumentate împreună cu brigada de droguri. Bineînţeles că ei vorbesc despre droguri grele şi fiţi sigur că avocatul dvs. nu va fi notificat despre nimic; i se va spune să vă aducă pe toţi pentru a semna nişte declaraţii pentru închiderea cazului. Dar aveţi grijă, pentru că dacă vreunul dintre voi va pune piciorul în secţia de poliţie, veţi fi arestaţi, şi dosarul fabricat în care veţi fi acuzaţi de posesie şi vânzare de droguri va fi scos în faţă. Cantitatea care a fost chipurile dată institutului de medicină legală (peste  2kg de droguri) este suficientă pentru a face un mare tam-tam în legătură cu activitatea dvs.
Din păcate aceasta nu este o simplă situaţie şi mie îmi este ruşine să văd că noi în India am ajuns să tratăm în acest fel o persoană spirituală ca dvs., cu atâta lispă de respect şi cu minciuni, împiedicând munca atâtor oameni doar din motive politice. Aş vrea să pot face mai mult, dar date fiind circumstanţele doar atât îmi pot permite să fac.
Vă doresc să vă continuaţi munca spirituală în locuri care sunt mai primitoare şi poate într-o bună zi vă veţi putea întoarce în India pentru o întâlnire mai bună cu ţara noastră.

Cu respect,
S A

 

SENZAŢIONAL: datorită muncii minunate a acestui lucrător pentru adevăr, puteţi asculta aici pasaje din conversaţia care a avut loc la secţia de poliţie; calitatea înregistrării nu este foarte bună, dar se pot auzi totuşi anumite afirmaţii ale inspectorului de poliţie şi modul în care este pusă problema.

Aceasta este transcrierea (atât cât a fost posibil să înţelegem din fişierul audio) a înregistrării respective: 
 
P: „În primul rând sunteţi străin, trebuie să respectaţi atât regulile şi legile şi instrucţiunile stricte, (inaudibil). Nu sunteţi un… – nu sunteţi  – locul dvs. de naştere nu este aici. Când veniţi în India, pentru fiecare lucru pe care îl faceţi trebuie să cereţi permisiune de la guvern”.

-„Spuneţi că sunteţi arhitect? Cum am putea să vă credem?[…] Dacă sunteţi arhitect ar trebui să dovediţi asta. Cum aş putea să vă cred că sunteţi un arhitect?”

-„Cine v-a cerut să faceţi asta [să practicaţi yoga împreună cu ceilalţi]?”

Răspuns: „Nişte prieteni”
 
P: „Credeţi că oricine poate face orice?”

-„Vă spun că nu trebuie să predaţi nicio cunoaştere aici. Toţi suntem persoane învăţate aici. Aţi venit din acea ţară şi nu trebuie să ne învăţaţi pe noi. Noi suntem deja experţi în toate. Ceea ce ne spuneţi voi…  mai bine păstraţi pentru dvs.! (inaudibil)”

-[strigând în tamilă sau în engleză – inaudibil, către avocatul nostru, despre Satya Yoga] Hî? Indivizii ăştia creează tot felul de prostii. Hî? În ultimii doi ani se petrec tot felul de prostii. Hî? Ei sunt – noi gândim lucruri rele despre voi. În ultimii doi ani, nonsensurile astea se petrec acolo.”

-„Va trebui să suportaţi consecinţele. Şi noi nu vă vom spune.”
 
-„Nu trebuie să ne întrebaţi. Am ameninţat-o pe proprietară. Asta este între noi şi proprietară.”

Vă mulţumesc pentru această scrisoare şi pentru uimitorul act de curaj de a ne trimite această înregistrare. În acest fel, sper că mai mulţi oameni vor face acest pas şi vor ajuta la dezvăluirea adevărului care se află în spatele acestei investigaţii ruşinoase. În acest fel, este posibil chiar să fie oprite abuzurile care se fac, de dragul adevărului.

Trebuie să menţionez că toate aceste informaţii pe care acest domn ni le-a furnizat în scrisoarea pe care ne-a trimis-o ne-au fost confirmate într-un fel sau altul prin alte surse. Cu mai bine de două săptămâni în urmă, avocatului nostru i s-a spus că sigiliul de la uşa şcolii Satya nu poate fi îndepărtat (chiar dacă nu s-a putut găsi dovada „obscenă”). Şi numai atunci când acesta a insistat asupra motivelor acestui comportament abuziv din partea autorităţilor, i s-a spus despre „praful” care a fost găsit într-o anumită cantitate la centru nostru de yoga.
 
Dacă avocatul nostru nu ar fi insistat în problema sigiliului, noi nu am fi ştiut nimic despre această parte a investigaţiei care face trimitere la droguri! Dar unul dintre inspectori  (domnul Pavun însuşi, presupun) a dezvăluit cu gura lui această strategie atunci când a vorbit cu unul dintre colegii noştri: „Veţi suporta consecinţele. Şi noi nu vă vom spune.” Mulţumită prietenului nostru anonim de la poliţie putem vedea (auzi) sforile care sunt trase din culisele acestui caz.

Şi de atunci, perioada de timp care era necesară pentru realizarea analizelor de către institutul de medicină legală a fost amânată mult prea mult comparativ cu modalitatea normală în care ar decurge lucrurile în cazuri similare. Orice punct de frontieră sau aeroport internaţional are un kit pentru testarea drogurilor şi durează doar câteva minute pentru a testa orice „praf”. Dacă nu este vorba despre mostre de sol de pe lună sau kryptonit radioactiv, care ar necesita un echipament special pentru a fi testat, orice praf banal ar fi putut fi testat într-un timp mult mai scurt de o lună de zile!
 
Un argument important care a devenit foarte clar acum (confirmând indirect ceea ce semnalează scrisoarea de mai sus) este ceea ce un bun prieten hindus mi-a spus încă de la apariţia primului articol în ziarul TOI. La vremea aceea m-am gândit că avem de-a face cu o campanie clasică de denigrare, precum cele din Danemarca sau România, ordonate de lojile masonice locale exact înainte ca întâlnirile noastre de yoga să fie pe cale de a se relua după vacanţă. Dar spre suprinderea mea, el mi-a spus atunci să plec din India cât mai repede posibil (dacă e posibil chiar în acea seară) deoarece contactele lui de la nivelurile de conducere din poliţie şi din guvern l-au avertizat că planul era acela de a crea o manevră majoră împotriva şcolii Satya Yoga şi împotriva lui Mihai Stoian şi a echipei sale. Faptul că acest lucru (şi am scris deja despre asta acum câteva săptămâni în prima ştire) ia acum formă exact aşa cum mi-a spus prietenul meu, dovedeşte oricărei persoane cu bun simţ că asta este într-adevăr ceea ce se petrece în spatele uşilor închise. Dacă prietenul meu hindus ar fi exagerat sau s-ar fi înşelat atunci, după acea publicitate proastă în articolul din TOI, totul s-ar fi calmat şi şcoala şi-ar fi continuat activităţile care ar fi trebuit să reînceapă în acea săptămână. Acum este şi mai clar că fabricarea unui astfel de dosar este motivul pentru întârzierea anormală a tuturor informaţiilor în legătură cu orice presupuse acuzaţii sau aşa-numite dovezi.
 
Această întârziere în a oferi orice fel de explicaţie din partea poliţiei este şi ilegală prin ea însăşi şi reprezintă o violare a oricărei reguli de conduită profesională în această problemă. Sigiuliul de pe uşa clădirii în care oamenii se întâlneau şi practicau yoga împreună este şi acum acolo, în ciuda repetatelor cereri din partea noastră de-l îndepărta din lipsa oricăror dovezi care să probeze acuzaţiile care ni se aduc. De ce să ţii uşa sigilată, dacă nu din motive de imagine, pentru că dă bine atunci când reporterii TV şi jurnaliştii se duc la faţa locului şi transmit reportaje stând în faţa uşii sigilate de poliţie.

Ca o simplă observaţie în sprijinul scrisorii de mai sus, primul nostru avocat a încercat să-l convingă pe Rainer şi pe alţi colegi să meargă la secţia de poliţie să semneze nişte hârtii după care cazul urma să fie închis. Mai târziu am aflat că el nu a fost închis, şi că poliţia încerca să ne reţină pe unii dintre noi pentru a trece la următoarea etapă a planului lor. Această păcăleală clasică a fost aplicată altor oameni de către poliţia din India şi acelaşi prieten hindus mi-a spus despre un caz similar care s-a petrecut în 2009, când liderul unei grupări spirituale  din India a fost acuzat de un comportament obscen, iar apoi i s-a spus că întregul caz se încheie din lipsă de dovezi serioase şi a fost invitat să meargă personal la secţia de poliţie pentru a semna documentele. Imediat ce a pus piciorul în secţia de poliţie, el a fost arestat şi şi târât prin închisorile din India luni de zile înainte de a fi eliberat, dar nu înainte ca alte trei noi dosare să fie fabricate împotriva lui! Această similaritate nu poate fi o coincidenţă şi ea arată că până şi avocaţii sunt uneori forţaţi de poliţie să le joace jocul.
Voi continua să dezvălui informaţii şi să arăt minciunile care le sunt servite oamenilor până când această campanie şi investigaţie ruşinoasă va înceta şi adevărul va triumfa! Încă am o mulţime de lucruri de spus despre motivele din spatele acestei campanii acerbe, deoarece există anumite lucruri pe care majoritatea oamenilor nu le ştiu în legătură cu vizita mea în India şi ele explică foarte bine de ce ea se petrece şi de ce acum.

Ştiu sigur că singurul lucru pe care conspiraţia şi minciunile nu-l suportă este dezvăluirea lor!

 
În acelaşi timp fac apel la toţi oamenii care s-au săturat să fie minţiţi, care doresc să-şi urmeze credinţa fără a le fi frică de nişte indivizi mediocri cu putere, la toţi cei care sunt însetaţi de adevăr, să se trezească şi să acţioneze! Scrieţi, comunicaţi unii cu alţii, luaţi atitudine şi nu staţi departe de practica voastră spirituală nici măcar o zi. Unificarea tuturor acelora care se află pe o cale spirituală va constitui o forţă care nu poate fi egalată de niciun vis fantasmagoric de putere masonic (sau al altor grupări oculte). Totuşi, această unificare trebuie să fie realizată în două direcţii: cu acţiuni ferme de dezvăluire a minciunilor şi a abuzurilor şi prin practica spirituală care este realizată individual şi care va oferi acces fiecăruia la niveluri de conştiinţă la care ne putem întâlni unii cu alții cu adevărat.
 
Dumnezeu să ne binecuvânteze pe toţi!

15 iulie 2011

 
 
 
*************************************************************

Şirul evenimentelor

 
Timp de trei săptămâni am călătorit prin India de la nord la sud şi am întâlnit mulţi oameni extraordinari. Voi descrie mai târziu întreaga călătorie şi voi posta şi fotografiile aferente. Dar acum vreau să mă focalizez la unele evenimente care au legătură cu această călătorie şi care sunt conectate cu poveştile din mass-media indiană (şi nu numai).
 
Circul Media şi Sforile (care l-au declanşat) dezvăluite
 
După ce am plecat din nord, am zburat la Bangalore unde am susţinut un seminar despre dimensiunile spirituale ale unei relaţii de cuplu. Încă din momentul în care am început seminarul în Bangalore, multe persoane ne-au sunat fiind interesate să înveţe mai multe aspecte despre învăţăturile tantrice şi despre sistemul yoga. Am fost surprinşi să aflăm din întrebările pe care ni le puneau oamenii că atât de mulţi oameni din India fac aceeaşi greşeală ca şi mulţi occidentali, considerând Tantra un fel de practică sexuală voodoo! A devenit foarte clar pentru noi faptul că era necesar să explicăm mult mai clar, de la rădăcină, filosofia tantrică şi să aducem principiile simple ale acestei tradiţii străvechi în atenţia oamenilor, altfel ei ar fi continuat să-şi proiecteze frustrările şi inhibiţiile sexuale asupra acestui subiect. Mulţi dintre participanţii la acel seminar s-au plâns în legătură cu atitudinea ipocrită pe care societatea hindusă o cultivă în prezent. Oamenii refuzau să vorbească despre anumite subiecte, cu toate că toţi ar fi vrut să afle mai multe despre ele. Grupul din Bangalore m-a învăţat multe despre problemele profunde cu care se confruntă azi societatea hindusă în anumite domenii de bază ale vieţii, cum ar fi relaţia de cuplu şi dimensiunea ei spirituală. Deşi erau oameni foarte educaţi, au ascultat expunerile noastre cu atenţie pe tot parcursul weekendului, precum copiii din clasa întâi, complet uluiţi de simplitatea şi de puterea spirituală a acestor învăţături. Cu toate acestea, în timp ce împărtăşeam cu ei această cunoaştere de bază, am început să-mi dau seama, cu tot mai multă claritate, de mărimea „fracturii” care există în interiorul fiinţei lor între viaţa spirituală şi viaţa zilnică. La o primă privire, avem impresia că hinduşii leagă viaţa spirituală de viaţa zilnică într-un mod mult mai armonios decât alţii. În Vest practica spirituală a fost separată de viaţa zilnică pentru ca Biserica să se poată defini şi să-şi poată consolida puterea şi pentru a da impresia că ea controlează accesul oamenilor la Dumnezeu sau la evoluţia lor spirituală.  Au creat o atât de anormală identificare între religie şi spiritualitate (confiscând astfel relaţia individuală a omului cu Dumnezeu) încât a generat ateismul ca reacţie aproape legitimă din partea multor oameni împotriva acestor abuzuri. Multe capitole importante ale vieţii de zi cu zi au fost pur şi simplu îndepărtate din spiritualitate; au fost interzise, considerate păcătoase sau, în cel mai bun caz, ignorate. În acest fel, oamenii au fost condamnaţi (de arbitrajul făurit de om al bisericii) să trăiască o viaţă păcătoasă fără a li se da alternative şi fără a fi învăţaţi ce şi cum să facă. Peste noapte, ceea ce înainte era existenţa de zi cu zi a devenit acum un mod păcătos de a trăi, iar soluţia pentru o astfel de viaţă păcătoasă era vândută de către Biserică. Soluţia oferită de biserică era menită să fie nenaturală şi aproape imposibil de urmat astfel încât oamenii să se întoarcă la biserică din nou şi din nou pentru a-şi cumpăra izbăvirea de la preot. De exemplu, o persoană a fost sfătuită să ducă o viaţă echilibrată, liberă de dorinţe puternice, dar el este continuu înconjurat de tentaţii puternice care atrag dorinţe puternice. În acest fel, o astfel de persoană se va simţi slabă şi păcătoasă, şi singura soluţie pe care ar avea-o ar fi să cumpărare izbăvire de la biserică. Dacă biserica i-ar fi învăţat pe oameni metode în loc să predice doar dogme, oamenii nu ar mai fi trebuit să se întoarcă la ei, iar biserica şi-ar fi pierdut puterea. Aceeaşi schemă este folosită astăzi de industria farmaceutică care investeşte miliarde de dolari pentru a crea boli pentru ca oamenii să le cumpere medicamentele; şi nu este o coincidenţă faptul că unii dintre cei mai mari sponsori de astăzi ai industriilor farmaceutice sunt grupurile oculte. Până la urmă, ei au fost cei care au inventat această stratagemă.
 
Acum văd că în India situaţia nu este departe de cea pe care am descris-o mai sus. În multe cazuri, în India preoţii au luat practica spirituală din viaţa de zi cu zi reducând gradat metodele spirituale la elemente simple care îşi pierd eficienţa imediată. Yoga a devenit un ascetism care poate fi practicată numai de acei câţiva puternici, iar masele au fost lăsate să implore preotul pentru mântuire. Oameni diferiţi, aceeaşi poveste.

La seminarul din Bangalore, oamenii au fost uluiţi să audă faptul că spiritualitatea poate fi înţeleasă şi practicată de fiecare individ într-un mod simplu şi natural, într-un mod care să se potrivească perfect cu viaţa lor zilnică; şi întrebau continuu de ce nu au ştiut aceste lucruri până acum, de ce această cunoaştere este ascunsă, în loc să fie dată tuturor?! Aud aceeaşi întrebare peste tot unde mergem să împărtăşim această cunoaştere. În acelaşi timp, grupul din Bangalore mi-a oferit o perspectivă asupra situaţiei dramatice din societatea indiană, creată de „subcultura ipocriziei”, aşa cum o numesc ei. Într-un alt articol veți putea vedea înregistrarea video a unuia dintre jurnalişti care demonstrează această „subcultură a ipocriziei” prin propriul său comportament. Toţi participanţii au mărturisit că nu ştiu cum să fie împreună cu fiinţa iubită, cum să aibă împreună stări de intimitate şi cum să abordeze din punct de vedere spiritual căsătoria sau relaţia în care se află, fiindu-le în acelaşi timp dificil să le abordeze deschis. Şi nu numai capitolul relaţiilor suferea de această „fractură” în viaţa lor. Aproape tot ceea ce este important sau semnificativ pentru ei suferă de această separare artificială: serviciu, carieră, viaţă, siguranţă, familie şi relaţia lor cu Dumnezeu. Învăţătura tantrică autentică rezolvă exact această fractură care există între viaţa individuală zilnică şi viaţa spirituală, vindecând rana care există în inimile noastre atunci când renunţăm la comuniunea directă cu Creatorul nostru. În aceste zile am realizat nevoia imensă a unei înţelegeri corecte a învăţăturilor spirituale pe care Grieg le reînvie în întreaga lume, în ţara care odată a practicat-o.

Istoria evenimentelor începând cu 1iunie până în 12 iulie

 
Cu aceste gânduri am plecat spre Chennai, călătorind peste noapte într-un vagon de dormit. Aceasta a fost în ea însăşi o experienţă foarte interesantă, dar o păstrez pentru altă ocazie. Pentru toţi cititorii blogului meu, acestea sunt evenimentele care s-au petrecut până acum şi pe are le cunosc din experienţa personală directă. Asta îi va ajuta pe cei care caută adevărul din spatele minciunilor din mass-media.
Când mă aflam în Chennai, un ziarist de la Times of India pe nume Arun Ram ne-a sunat de câteva ori spunând că ar dori să vină să vadă ce facem la centrul de yoga şi în tabăra care era aproape de a începe. Am fost de acord să vină să vadă ce facem şi chiar să ne pună întrebări Adinei şi mie, cu condiţia să fie dispus să povestească deschis despre acestea.
Fotograful a venit să facă fotografii la anumite evenimente înaintea începerii taberei, iar ziaristul a venit la mijlocul taberei. Am avut o discuţie, pe care am înregistrat-o video integral. I-am explicat foarte bine anumite lucruri şi a pretins că le-a înţeles, completând chiar ceea ce îi spuneam eu, cu propriile sale consideraţii care se aflau pe aceeaşi lungime de undă (vedeţi mai jos o comparaţie între ceea ce ne-a spus şi ceea ce a scris în articolul pe care l-a publicat).
Articolul şi interviul trebuiau să fie publicate la câteva zile după încheierea taberei, jurnalistul cerând permisiunea chiar şi unor studenţi care erau prezenţi în tabără de a fi intervievaţi. Până aici, totul bine…
Însă dintr-o dată, imediat după ce prietenii mei au trimis newsletter pe mail, anunţând marele eveniment al MEDITAŢIEI ÎN SPIRALĂ cu sufletul poporului hindus,  eveniment care era programat să aibă loc în ultima noastră zi de şedere în India (5 iunie), articolul a apărut (Vineri, 3 iunie) pe pagina principală a ziarului TOI, aproape cu o săptămână înainte de ziua stabilită. Graba bizară de a publica acel articol, a început să ne reveleze mai târziu interesul ascuns din spatele acestei campanii de denigrare a Şcolii noastre de yoga din Chennai, dovedit de evenimentele care au urmat.
Calitatea scrisului (din acest prim articol) era foarte slabă, iar informaţia furnizată era formulată într-un mod ciudat.  Părea să fi fost un ordin rapid şi că articolul a trebuit să fie finalizat peste noapte. După acest articol, ziaristul a încercat să adreseze mai multe întrebări echipei Satya Yoga, iar atunci când a fost refuzat în mod politicos (deoarece folosise deja în mod incorect informaţia care i-a fost oferită cu toată deschiderea din partea noastră, am considerat nepotrivit să-i mai acordăm atenţie), ziaristul a început să ameninţe echipa Satya Yoga cu un scandal de mari proporţii şi probleme cu viza instructorilor de yoga (cu toate că ştia că instructorii de la Satya Yoga stăteau legal în India, având cu toţii vize de lucru). Acest fapt arată şi el calitatea jurnalismului şi începe să reveleze forţele care se află în spatele acestei aşa-numite investigaţii jurnalistice.

După ce evenimentul de o săptămână a luat sfârşit, şi după ce MEDITAŢIA ÎN SPIRALĂ A AVUT LOC, Adina  şi cu mine am plecat din India. Am făcut aceasta nu pentru că eram investigaţi (aşa cum s-a afirmat în mod incorect în mass-media hindusă), ci pentru că aveam bilete de avion pe care le cumpăraserăm cu luni de zile înainte şi… aşa stabiliserăm de la bun început. Spunând că am plecat din India pentru a fugi de responsabilitatea acţiunilor noastre este o altă MARE MINCIUNĂ A MASS-MEDIEI INDIENE pentru a ne fabrica o imagine nefavorabilă în ochii publicului; pentru a ne înfăţişa ca străinii cei răi care vin în India şi fură ce pot, iar apoi fug cu banii. Săracii indieni, minţiţi în asemenea hal de conaţionalii lor! În realitate, noi am plecat în India pentru a dărui şi a împărtăşi şi nu am fost plătiţi cu nimic pentru că am mers acolo. În timp ce fac din noi ţapi ispăşitori, bogaţii hinduşi graşi, „mână în mână” cu fraţii lor de peste ocean (din lojile masonice pe care le împrăştie acum cu mândrie prin elita acestei ţări), vând ţara aproape pe nimic şi îşi tratează propriul popor ca pe o masă de consumatori; şi ei scapă întotdeauna de justiţie deoarece pun în faţa lor cazuri false ca acela al şcolii Satya Yoga şi plătesc poliţia şi autorităţile statului, mituindu-i. Aceasta este corupţia adevărată care trebuie să fie eradicată şi este şi forţa bolnavă din spatele acestei campanii. Totuşi, această eradicare se poate petrece numai atunci când oamenii se vor ridica de la nivelul de a fi doar nişte consumatori şi se vor reconecta cu Conştiinţa Divină într-un mod direct.
 
Poliţia a început să se mobilizeze deja de duminică, 5 iunie, când doi ofiţeri au venit la locul în care urma să aibă loc meditaţia în spirală şi au întrebat despre mine şi Adina. O întârziere prielnică ne-a ţinut departe de ei, deoarece au plecat cu câteva minute înainte ca noi să ajungem la sala în care urma să aibă loc spirala. Luni dimineaţa, după ce plecasem din India, poliţia  din Chennai a venit la centrul de yoga Teynampet întrebând de mine. Vizibil dezorientaţi când au aflat că eu nu sunt în ţară, ofiţerii de poliţie şi-au sunat superiorii care au cerut ca persoana care conduce Satya să meargă la secţia de poliţie cu toate documentele.
Motivul era acela că primiseră o plângere împotriva şcolii. În aceeaşi seară, prietenul nostru Rainer Trubel a participat la o lungă discuţie la secţia de poliţie, şi în zilele care au urmat, împreună cu un avocat. În acest timp, ofiţerii de poliţie i-au făcut o vizită proprietarei Teynampet şi i-au spus să rezilieze imediat contractul de închiriere cu şcoala de yoga, altfel toată lumea va avea probleme. Au lăsat şi un mesaj pentru echipa Satya Yoga spunând că în 24 de ore locul trebuie să fie eliberat, altfel vom avea probleme. În data de 7 iunie, Rainer s-a dus la secţia de poliţie unde i s-a spus că poliţia va merge să percheziţioneze centrul de yoga. Întrebând despre motivele legale ale percheziţiei, lui Rainer i s-a spus „aici noi suntem legea”. Fără niciun fel de mandat sau alte acte oficiale, ofiţerii de poliţie  s-au dus la centrul de yoga şi au început să caute în fiecare colţişor, confiscând materiale pe care le considerau folositoare scopului lor. Au luat yantre, broşuri cu Kali, cărţi de yoga şi de tantra şi hârtii legate de lecţiile de yoga. Nu s-a făcut niciun fel de inventar al materialelor confiscate de la centru de yoga.
Abia la câteva zile după această percheziţie poliţia a anunţat ziarele că va face o  percheziţie la centrul de yoga în data de 11 iunie. Probabil că aceasta era data la care vor fi avut documentele legale necesare pentru aceasta.
Mai târziu, în aceeaşi zi, pe 7 iunie, un ofiţer a declarat pentru presă că materialele pe care le-au confiscat confirmă acuzaţiile de distribuire de materiale obscene şi pornografice. Până la această dată nu s-au prezentat niciun fel de dovezi de către poliţie în acest dosar, şi autorităţile nu acceptă niciun fel de alte măsuri în vederea clarificării acestui caz.

Văzând modul în care se desfăşoară evenimentele, consulatul german l-a sfătuit pe Rainer să nu participe la întâlnirile de la secţia de poliţie până când nu se clarifică întreaga situaţie şi că în această etapă prezenţa unui avocat ar fi suficientă. Aceasta a şi făcut Reiner. Şi totuşi, mass-media continua să arate interviuri cu ofiţerii de poliţie care au declarat că membrii echipei Satya Yoga s-au ascuns şi că poliţiştii îi caută. Iată încă o minciună a autorităţilor în acest caz.
 
Poliţia a sigilat uşa centrului de yoga, spunând că ea va rămâne aşa până când investigaţia se va încheia

Mai târziu, circul a devenit şi mai mare; poliţia a emis un mandat pe numele meu, pe numele Adinei şi pe numele câtorva colegi de-ai noştri, astfel încât să nu ni se permită să părăsim ţara! De ce au făcut aceasta când ştiau prea bine că noi plecasem deja din India? Este clar că au făcut aceasta numai pentru ca această ştire să apară în mass-media, hrănind astfel circul media cu cât mai multă căldură posibil, servind astfel un interes care nu este pe direcţia meseriei lor. Era mult prea puţin pentru ei să folosească doar documentele pe care le aveau şi să investigheze corect acest caz.

Recent, tot mai multe trusturi media au preluat povestea şi au întors-o în cele mai fantastice moduri posibile. De la un important post de televiziune Tamil am auzit că ghidului meu spiritual Grieg nu i se permite să părăsească India. De la una dintre cele mai mari agenţii media din Asia, am citit că Grieg se află în închisoare în Romania unde ispăşeşte o pedeapsă fiind acuzat de multe lucruri, printre care şi de pornografie. Am citit că eu sunt căutat de poliţie pentru alte infracţiuni şi că ei încearcă să mă găsească cu ajutorul organizaţiilor internaţionale… în timp ce eu mă găsesc în aceleaşi locuri, ca de obicei. Este vorba despre jurnalism slab? Cum se face că nu publică din greşeală versiunea noastră asupra situaţiei, deoarece ea este cel puţin la fel de interesantă? În realitate, nu este vorba despre un jurnalism slab (chiar dacă seamănă foarte bine cu aşa ceva), ci de o strategie deliberată pe care o voi explica mai jos.

Într-un articol mai recent din TOI, ziaristul declara că cinci oameni de la Satya Yoga au fost luaţi la secţia de poliţie pentru a fi interogaţi. Ciudat este însă că toţi cei cinci (potrivit numelor care au fost menţionate în ziar) au plecat din India cu câteva zile înainte de apariţia articolului şi nu au fost niciodată chemaţi la secţia de poliţie. Aceasta este încă o minciună din partea poliţiei şi a ziarului Times of India (în traducere – Vremurile Indiei). Luând în considerare numărul mare de minciuni pe care acest ziar le-a publicat numai în legătură cu acest subiect, el ar putea foarte bine să se numească Lies of India (în traducere – Minciunile Indiei).
 
Este clar faptul că poliţia joacă un rol dublu în această poveste: fie ne spun nouă că întreaga situaţie nu reprezintă de fapt aproape nimic şi că vor să ne returneze materialele confiscate de la centrul de yoga, fie declară în mass-media că se pregătesc pentru o operaţiune mai mare şi că deţin dovezi şi au acuzaţii grave împotriva centrului de yoga.

Cele mai recente poveşti din mass-media sunt false interviuri cu unul dintre instructorii de yoga de la Satya, precum şi o poveste aberantă a unui ziarist care se infiltrase în evenimentul care a avut loc în Chennai. Bazându-se pe aceste rapoarte mincinoase, media a încercat să umfle şi mai mult povestea, afirmând că Satya intenţionase să producă filme erotice cu participanţii la aceste evenimente (tabăra spirituală şi spirala). Cu toate că această întreagă poveste sună prostesc, aceasta nu i-a oprit pe ziarişti de la a o publica, probabil pentru că primiseră ordin. Ordinul care se află în spatele acestei campanii din mass-media este acum mult mai clar revelat şi în curând vă voi arăta dovezile!
 
Poliţia continuă cu acţiuni abuzive, fabricând ceva în spatele uşilor închise

Zgomotul din media a intrat într-o perioadă de calm relativ în a doua parte a lunii iunie, din moment ce nu există veşti de la noi. Doar câteva articole ici şi colo şi show-uri TV care vorbesc despre centrul Satya Yoga, culegând ultimele seminţe din această campanie media. Totuşi, ceea ce a fost în mass-media s-a mutat acum în spatele uşilor închise în secţia de poliţie.

Cu câteva săptămâni în urmă, am aflat de la ultimul nostru avocat că există o investigaţie asupra noastră, de când poliţia a găsit –  în timpul unei percheziţii la centrul de yoga – câteva kilograme de „prafuri” (droguri)?! Percheziţie care a fost făcută după ce poliţia cercetase deja de faţă cu colegul nostru Rainer. Ei nu l-au anunţat pe avocatul nostru despre această operaţiune şi este normal acest lucru într-un astfel de caz. Întrebând despre martorii acestei operaţiunii, avocatul nostru a primit un răspuns ciudat, că nu este treaba lui şi că este vorba despre o investigaţie a poliţiei. Au spus că „prafurile” au fost trimise la institutul de medicină legală pentru analiză şi după ce aceste analize vor ieşi, vor reveni cu răspunsuri. Orice încercare a avocatului nostru de a vedea dosarul, de a vedea mandatul care permitea percheziţia casei ori hârtiiile de reţinere a „prafurilor”, hârtii pe care noi avem dreptul legal să le vedem, a fost primită cu uşa închisă de către inspectorul de poliţie Pavun şi subordonaţii săi.

Nici până astăzi nu s-a primit analiza de la institutul de medicină legală, la trei săptămâni după ce respectivele „prafuri” au fost duse spre analiză. Toată lumea ştie că testarea drogurilor este o procedură standard şi că în fiecare aeroport sau vamă există un set pentru testare, care permite operatorului să finalizeze testarea unei substanţe în câteva minute. Dar un timp atât de lung pentru această analiză mie îmi arată că se fac nişte manevre pentru a fabrica dovezile, aceasta fiind singura modalitate prin care pot avea o probă împotriva noastră. Să vedem cu ce vor mai veni după ce vor fi analizat atât de mult „dovada”. Poate vor descoperi că avem vreun praf extraterestru care a fost dificil de analizat cu kitul clasic de testare a drogurilor.
 
IMPORTANT: de când au început aceste evenimente, datorită faptului că am luat poziţie şi nu am lăsat ca minciunile să fie răspândite fără o reacţie din partea noastră, au existat mulţi cetăţeni de bună credinţă care au reacţionat, scriindu-ne că sunt alături de noi. Printre aceste scrisori am primit şi informaţii care constituie o adevărată bombă pentru evenimentele care au fost începute în India în această campanie. Am decis să public câteva din aceste informaţii, astfel ca toţi cei care doresc să înţeleagă mai bine ce se petrece, să aibă o perspectivă mai clară.
 
14 iulie, 2011
 
Articol preluat de pe Mihai Stoian’s Blog

yogaesoteric
25 iulie 2011

 

Also available in: English