O reacţie târzie dar totuşi necesară la minciunile inepte ale profesorului de psihologie Ovidiu Brazdău, fost cursant al şcolii de yoga MISA (II)

de profesor yoga Nicolae Catrina

Citiți prima parte a acestui articol.

Fost cursant MISA, Ovidiu Brazdău ne spune că a renunţat la yoga în anul 1999, fără să ne dea niciun motiv inteligent pentru această decizie şi, mai ales, fără să ne spună că ar fi aflat sau că ar fi observat ceva cât de mărunt care să-l determine să respingă această şcoală de yoga. Prin urmare, liber şi nesilit de nimeni Ovidiu Brazdău s-a retras de la cursurile MISA şi şi-a văzut în continuare de viaţa lui. Şi iată că, brusc, DUPĂ CE PĂRĂSISE DE 5 ANI CURSURILE MISA (!) Ovidiu află, ca tot românul, DIN PRESĂ (!) întreaga serie de calomnii şi de minciuni referitoare la MISA ale procurorilor care, la comanda politică a fostului premier Adrian Năstase, au intenţionat să distrugă cu orice preţ această şcoală spirituală autentică. Cităm cuvintele lui Brazdău: „Abia atunci [după 18 martie 2004, n.n.] am aflat şi eu de trimisul fetelor «la produs» în Japonia, de casetele cu filme erotice iniţiatice şi toate celelalte”. Da, aţi citit bine: ABIA ATUNCI (!!!) dl. pseudo-„om de ştiinţă” Brazdău a aflat toate acele lucruri (în realitate, cele mai multe dintre ele minciuni ordinare şi, evident, nedovedite nici până în ziua de azi, prin intermediul cărora unii procurori corupţi au urmărit să asmută – prin nu contează ce mijloace – opinia publică împotriva şcolii de yoga MISA şi totodată să desensibilizeze în totalitate aceeaşi opinie publică din România în faţa ilegalităţilor flagrante şi a cumplitelor abuzuri ce au fost săvârşite împotriva yoghinilor MISA – atât cele din perioada descinderilor, cât şi cele pe care ei le aveau deja plănuite pentru viitor şi pe care le-au şi pus ulterior, multe dintre ele, în aplicare)!!! [Pentru a vă edifica, trimitem la numeroasele articole, unele dintre ele zguduitoare, ce au apărut de-a lungul timpului pe site-ul MISA (yogaesoteric.net), articole care au dezvăluit şi au dovedit cu prisosinţă discriminarea cumplită, inimaginabilă, la care au fost şi sunt în continuare supuşi yoghinii în România, precum şi abuzurile flagrante care s-au realizat împotriva lor – inclusiv abuzurile de-a dreptul incredibile, pentru o justiţie ce se vrea „independentă”, în cazul procesului de la ÎCCJ al profesorului de yoga Gregorian Bivolaru.]


Cu alte cuvinte, pretinsa „obiectivitate ştiinţifică” a lui Ovidiu Brazdău este din capul locului o imensă minciună: el pur şi simplu şi-a format toate opiniile EXCLUSIV cu informaţii pe care le-a primit cu mult după ce părăsise cursurile MISA! De aici rezultă două posibilităţi: fie Ovidiu Brazdău dovedeşte o uriaşă prostie şi tocmai de aceea a înghiţit pe nemestecate minciunile propagate de presă (cu toate că, din 1993 până în 1999, perioadă în care el a fost cursant MISA şi a putut cunoaşte cu uşurinţă, DIN INTERIOR, situaţia reală a şcolii noastre de yoga, el nu a sesizat nici cel mai mic aspect ilegal sau imoral la MISA!!!); fie Ovidiu Brazdău doar face pe prostul şi în realitate urmăreşte cu bună ştiinţă (posibil, la solicitarea expresă a anumitor structuri oculte ale puterii, care i-au promis – în prealabil – unele avantaje fie profesionale, fie materiale pentru aceasta) să manipuleze opinia publică şi să dea o aparenţă de raţionalitate şi chiar de pompoasă „obiectivitate ştiinţifică” întregii campanii de dezinformare şi de denigrare furibundă a şcolii de yoga MISA, campanie care a fost dezlănţuită la maxim nu numai cu concursul serviciilor secrete din România dar şi cu acela, deosebit de „generos”, al procurorilor corupţi. Afirmăm în deplină cunoştinţă de cauză corupţia uluitoare a acelor procurori deoarece, printre multe alte dovezi în acest sens, însuşi procurorul de caz (procurorul care a condus întreaga investigaţie), George Bălan, a fost dovedit ulterior ca aparţinând unei reţele de tip mafiot, cu legături adânci şi în mod evident tenebroase atât cu diferitele structuri oculte ale puterii, cât şi cu unele structuri guvernamentale, el fiind în prezent suspendat din funcţie şi anchetat tocmai pentru anumite fapte de corupţie!

 

Dar, chiar şi în alternativa manipulării cu bună ştiinţă a opiniei publice (aşa cum am spus, cel mai probabil, la o comandă din culisele puterii, sau în schimbul anumitor recompense – fie în sfera profesională, fie în cea materială), nu putem să nu subliniem modul efectiv jalnic, alteori de-a dreptul stupid, în care „venerabilul” Brazdău şi-a însăilat în pripă articolul, ce este înţesat de un număr uriaş de dovezi de incompetenţă şi de stupizenie cutremurătoare. (Subliniem faptul că acest exemplu referitor la modul în care dl. Brazdău şi-a format „opinia ştiinţifică” despre şcoala de yoga MISA nu este decât începutul unei lungi serii de aberaţii şi de flagrante neghiobii ce îi „brăzdează” în lung şi în lat panseurile).

 Cea mai frecventă sincopă de gândire a d-lui Brazdău este incoerenţa crasă. Neştiind ce să mai facă pentru a da un aer de „obiectivitate” preţiozităţilor şi cacofoniilor gândirii sale, el ne oferă de mai multe ori, în cadrul acestui articol, jalnicul spectacol al unei minţi abulice, ce se află în derivă, care nu sesizează câtuşi de puţin nici ridicolul şi nici absurdul faptului de a se contrazice pe sine însuşi de la un paragraf la altul! Dumnealui nu ştie că toate aceste contradicţii evidente îi demască din plin prostia, ce este cu atât mai tragică, dacă avem în vedere că dl. OVIDIU BRAZDĂU este actualmente ditamai cadrul didactic la o UNIVERSITATE. Pentru a fi conştient de această problemă pe care o are, dl. Brazdău nu ar avea nevoie decât de o logică elementară, care însă îi este, după toate aparenţele, complet străină.
Iată, spre exemplu, ce ne spune el despre aşa-zisa „contradicţie” (care nu există de fapt decât în minţile extrem de mărginite si fanatoide ale unor sărmani habotnici) dintre yoga şi creştinism: „Creştinism şi yoga? Nu, cele două nu pot merge de mână la plimbare.” Sau: „Din punct de vedere psihologic, mintea unui creştin care se apucă de yoga este supusă unui mare stres.”!!! Ca o paranteză, l-am putea întreba pe dl. Brazdău: care a fost nivelul de stres al sărmanei sale minţi în cei 5-6 ani în care, deşi creştin, el a practicat yoga? (Evident că aceasta este o întrebare retorică, menită doar să accentueze din plin ridicolul respectivei afirmaţii). Dl Brazdău ne surprinde însă, imediat după aceea, cu o altă afirmaţie: „Iisus, Buddha, Maria, Kali, Tara devin doar două forme ale unei realităţi profunde la care avem acces.” Cu alte cuvinte, el declară exact opusul afirmaţiei anterioare, cum că yoga şi creştinismul ar fi incompatibile şi ar conduce la „stresul minţii” bieţilor creştini!

Confuzia imensă ce domneşte în sărăcăcioasa minte a lui Ovidiu Brazdău îl face însă să amestece şi mai aberant lucrurile şi să se contrazică într-un mod şi mai surprinzător pentru cineva care este atent şi lucid: „MISA rămâne singura grupare religioasă sau spirituală non-creştină din România”! La aceasta am putea spune, în glumă: „să înţeleagă cine poate”, pentru că iată, în cazul sărmanului Brazdău, este clar că nici el nu înţelege ce spune. Cum este posibil ca, după ce mai întâi sugerezi, în mod tâmp, că la MISA ar exista „un amestec de creştinism şi yoga” (aceasta implicând, evident, caracterul creştin măcar al unora dintre aspectele predate în cadrul MISA), amestec care ar fi – zice el – foarte nociv şi chiar aducător de „stres”, să revii imediat după aceea şi să afirmi că de fapt creştinismul şi yoga pot să coexiste fără probleme, ambele conducând de fapt la aceleaşi realităţi arhetipale iar apoi, ca o veritabilă cireaşă din vârful tortului, să te negi iarăşi şi să spui clar şi categoric că MISA este o grupare „non-creştină”?!

 Se observă clar ca lumina zilei că d-lui pseudo-„om de ştiinţă” Brazdău îi lipseşte nu doar o minimă inteligenţă dar şi o elementară logică, din moment ce el este capabil de astfel de contradicţii ce sunt lansate în serie. Dar este necesar să recunoaştem că aceasta nu ne mai miră deloc, pentru că, lecturându-i articolul, ne-am dat seama că acesta este de fapt „stilul Brazdău”: afirmaţii în mod repetat contradictorii, confuze, ilogice, fără sens, ce sunt adeseori dublate de minciuni şi de unele bazaconii ce nu au nicio acoperire faptică şi care sunt aruncate din condei fără nici cea mai mică dovadă, la toate acestea adăugându-se şi exprimările adesea agramate, pline de dezacorduri şi de cacofonii. „Curat murdar”, coane Brazdău!

 

Dar poate că am trece peste toate acestea dacă dl. Brazdău ar fi avut măcar bune intenţii, dacă el ar fi intenţonat să scrie cu adevărat un articol obiectiv despre şcoala de yoga MISA. Reaua-voinţă îi transpare însă aproape la tot pasul. Pur şi simplu, acest om nu se poate abţine să-şi deverse lăturile lăuntrice asupra acestei şcoli de yoga şi asupra mentorului ei spiritual ce este totodată întemeietorului ei, profesorul de yoga Gregorian Bivolaru. Deşi, repetăm, dumnealui nu aduce nici cea mai infimă dovadă calomniilor de tabloid infect pe care le împroaşcă peste tot, vorbindu-ne parcă numai în axiome (afirmaţii ce nu au nevoie de nicio demonstraţie), el nu pregetă să-şi proiecteze veninul, răutatea şi frustrările asupra foştilor săi colegi de la cursurile de yoga sau chiar asupra lui Gregorian Bivolaru.

Dar „culmea” acestor nenumărate contradicţii este atinsă către finalul articolului, atunci când dl. Brazdău doreşte să concluzioneze: „Este MISA o şcoală de yoga? Da. Este o sectă? Da. Este o mişcare spirituală? Da. Este bună? Da. Este rea? Da.”(!!!) Orice om ce are un dram de minte sau care deţine o firimitură de bun simţ sesizează imediat tâmpenia crasă şi contradicţiile acestor „concluzii”: cum ar putea MISA să fie în simultaneitate atât o autentică şcoală de yoga cât şi o sectă? Pentru că este evident, este, am putea spune, la mintea cocoşului că, dacă ea este o şcoală autentică de yoga sau o valoroasă mişcare spirituală, atunci ea nu mai are cum să fie o sectă, şi viceversa! Cum se împacă oare aceste două aspecte complet antagoniste în mintea infinit permisivă (sau altfel spus, în care chiar totul este posibil, deoarece se pare că o astfel de minte este lipsită de cele mai elementare repere logice) a „omului de ştiinţă” Ovidiu Brazdău?! Sau, şi mai tranşant: cum poate fi ceva, SIMULTAN, ca notă generală (pentru că, reamintim, aici este vorba de „concluzii”) atât bun, cât şi rău?!! Dacă relativizarea noţiunilor de bine şi rău este, în opinia lui Brazdău, atât de mare încât nici el nu mai ştie ce este bine şi ce este rău, atunci ce să mai creadă bietul cititor care ar putea sări direct la partea ce cuprinde concluziile?

„Noroc” că dl. Brazdău a avut însă grijă de cei care i-au citit integral acest articol nătâng: prin plasarea insidioasă şi repetitivă a tuturor minciunilor şi calomniilor referitoare la MISA (minciuni şi calomnii pe care dl. profesor Brazdău le-a cules de-a valma din presa de scandal sau de pe diferite site-uri anti-MISA), acestor cititori li s-a inoculat deja „concluzia” dorită de el încă de la început. Aceşti cititori naivi au fost deja în aşa fel manipulaţi încât să nu mai ia în considerare decât variantele rele (chiar dacă acestea sunt mincinoase şi complet nedovedite în acest material!) ale acestei pretinse „concluzii”. Pentru astfel de cititori naivi care au fost duşi de nas de scamatoriile ieftine ale dlui Brazdău, „concluzia” este „limpede”: MISA „este o sectă”, MISA este „rea” etc.! Totul se petrece deci – în mare măsură – precum în romanele lui Orwell („1984”, sau „Ferma animalelor”)!

 

Îi reamintim aici sărmanului psiholog Brazdău faptul (pe care el se preface că nu-l ştie) că în orice sectă este inacceptabilă orice orientare autentic spirituală, impunându-se însă cu stricteţe respectarea habotnică a unor precepte foarte rigide ce sunt cel mai adesea aberante. În cazul nerespectării fanatice a acestora, este atins în mod inevitabil statutul de „păcătos” pentru fiinţa umană în cauză, ori o pândeşte aşa-zisa „pedeapsă veşnică”. Mentalitatea sectară promovează o imagine răzbunătoare a divinului: Dumnezeu în primul rând pedepseşte şi, dacă ai greşit, „vei arde în eternitate în focurile iadului”. Dimpotrivă, în cadrul şcolii de yoga MISA se consideră cu o evidentă inteligenţă şi bun simţ că nu este posibil ca pentru o greşeală (chiar gravă, dar limitată în timp), o fiinţă să fie pedepsită – la nesfârşit – pe o durată nelimitată, iar pentru noi, ca yoghini, energia subtilă fundamentală a lui Dumnezeu este energia sublimă a iubirii. De asemeni, în cazul în care cineva părăseşte secta din care face parte, toţi ceilalţi adepţi, fără nicio excepţie, aleg să nu mai interacţioneze deloc cu cel care a părăsit „turma”, acesta fiind complet marginalizat şi ostracizat chiar şi de propria familie (în cazul în care familia respectivă face parte din acea sectă).

Ar putea oare să ne spună penibilul psiholog de duzină Ovidiu Brazdău: aşa s-a petrecut cumva şi cu domnia sa atunci când a părăsit cursurile MISA? A fost el cumva „excomunicat”, a fost el „pus la zid” de vreunul dintre foştii lui colegi de curs? În mod evident, nu i s-a petrecut nimic din toate acestea! Altfel, cu siguranţă că nu ar fi pierdut el o asemenea ocazie pentru a „demonstra” că şcoala de yoga MISA ar fi, chipurile, o sectă. Dar suntem ferm convinşi că şi în continuare dl. Brazdău va face pe prostul şi nu va răspunde la această întrebare – din simplul motiv că un răspuns cât de cât onest i-ar dejuca în mod flagrant eşafodajul de insinuări abjecte şi de minciuni prin care urmăreşte să inducă cititorului ideea bolnavă cum că MISA ar fi o „sectă”. L-am mai întreba, de asemeni (deşi anticipăm la fel de sigur că nici la această întrebare nu vom primi vreodată un răspuns de la el), cum îşi explică el că MISA ar fi o sectă, când – de fapt – a fost el însuşi cursant MISA şi nu a observat, în toţi anii în care a frecventat cursurile MISA, nicio tendinţă sectară? Sau, dacă MISA ar fi fost o sectă, cum de a putut el intra în această aşa-zisă „sectă” şi cum a putut pleca apoi din ea atât de uşor, atât de liber şi de nestingherit de nimeni şi a avut (ca de altfel orice cursant MISA), în toată perioada în care el a urmat cursurile acestei şcoli de yoga, o deplină libertate de acţiune, de gândire şi de exprimare? Însă deja ştim că astfel de întrebări atât de simple, pline de un elementar bun simţ, se dovedesc a fi mult prea grele pentru el.

Mai mult decît atât, atunci când guvernul suedez a hotărât să îi ofere lui Grieg azil politic, această decizie a fost luată ţinându-se cont de un spectru foarte larg şi evident de fapte şi de consecinţe, pentru că alegerea de a sfida un alt stat european pentru a apăra un singur om, căruia nu îi datorezi nimic, este ceva foarte serios, având multe implicaţii pe plan internaţional. Înainte de a lua această decizie fermă, statul suedez a realizat o anchetă foarte elaborată, de o complexitate impresionantă, trimiţând în România grupuri de profesionişti pentru a cerceta cu atenţie şi în secret toate acuzaţiile ce au fost aduse acestei şcoli de yoga. Prima acuzaţie pe care aceştia au analizat-o în prealabil a fost aceea dacă „MISA este o sectă”. Ei au luat legătura cu foşti şi actuali cursanţi, au strâns o mulţime de date edificatoare şi apoi au concluzionat clar şi ferm că MISA nu este o sectă, ci o mişcare spirituală autentică ce însumează multe valori reale, într-o ţară coruptă şi care încă musteşte, în zonele puterii, de vechile mentalităţi comuniste! Rând pe rând, ei au verificat toate acuzaţiile ce au fost aduse acestei şcoli: cele legate de pornografie, cele legate de pedofilie, cele legate de coruperea de minori, cele legate de abuzuri, cele legate de pretinsul „cult” al liderului MISA, cele legate de „fetele din Japonia” (cum se exprimă atât de „academic” dl. profesor Brazdău), cele legate de pretinsul consum şi trafic de droguri, cele legate de pretinsa evaziune fiscală etc., etc. Cum îşi explică oare omniscientul profesor Brazdău că toate concluziile concludente ale acestui raport au condus apoi la acordarea statutului de azilant politic lui Gregorian Bivolaru? Crede el că ar fi acordat statul suedez acest statut unui infractor? Evident că dl. Brazdău nu şi-a mai obosit mintea (care îi era probabil deja complet epuizată de tentativele lui disperate de manipulare a publicului prin intermediul articolului de faţă) cu asemenea întrebări elementare şi pline de bun simţ.

Cum să mai aibă bietul cititor, care acordă credit acestui pretins articol „ştiinţific”, şansa de a analiza corect afirmaţiile prezentate, când el a fost deja intoxicat cu zeci şi zeci de minciuni ce au fost aruncate de „dom’ profesor” Brazdău fără a furniza nicio dovadă, ca şi cum ar fi vorba de adevăruri absolute? Ori de unele aşa-zise „confesiuni” ale acestuia, care de fapt nu sunt altceva decât calomnii pline de nemernicie, dejecţii şi minciuni lipsite de cea mai elementară probă. Iată un exemplu în această direcţie: „Nu cred că vreunul dintre prietenii mei care au început yoga în 1993 se gândeau că yoga va ajunge să fie asociată cu pornografia, evaziunea fiscală sau cu imaginea lui Bivolaru cu ochii daţi peste cap la Tucă Show.”

Cum poate acest jalnic „om de ştiinţă” să fie atât de nemernic şi de lipsit de coloană vertebrală încât să reproducă, întocmai ca un papagal, calomniile NEDOVEDITE NICIODATĂ – nici după 10 ani de la data evenimentelor din 18 martie 2004! – ce mai apar din când în când în câte un articol imund în presă dar care – este evident – nu au nicio legătură cu realitatea?! Iar mârşăvia lui Ovidiu Brazdău este atât de mare, atât de insolentă încât el aruncă aceste bazaconii murdare nu numai fără să aducă nici cea mai mică dovadă în acest sens, dar şi ca pe ceva „de la sine înţeles”! În plus, este evident pentru noi toţi că anii pe care el i-a petrecut la cursurile MISA au căzut undeva în tenebrele conştiinţei lui, dacă a ajuns în halul în care o meditaţie (cea realizată de Grieg în direct la emisiunea lui Tucă) se rezumă, pentru Brazdău, la „a-ţi da ochii peste cap”!! Mare este ticăloşia şi tupeul acestui impostor, care pretinde că a studiat „într-un mod ştiinţific” spiritualitatea, yoga, tantra etc., dar care, văzând imaginea unui yoghin ce a fost filmat în meditaţie, nu este capabil decât să o caricaturizeze într-un mod infect şi să o comenteze cu o ironie grobiană!

Citiţi continuarea articolului 

 

Citiți și:
Din culisele «Operaţiunii Christ»: George Bălan, sluga francmasoneriei (1)
Gabriel Andreescu, despre obţinerea azilului politic de către mentorul MISA, Gregorian Bivolaru

 

yogaesoteric
23 iunie 2014

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More