Orgasmul – dansul extatic al energiilor
La un cuplu care nu practică amorul cu continenţă, orgasmul durează în medie 10 secunde. Dacă acest cuplu face dragoste cam de 6-7 ori pe lună, aceasta înseamnă 65 secunde de orgasm pe lună sau în total… 13 minute pe an! Dacă pe de altă parte vom estima cât timp dedică o fiinţă umană în fiecare an ca să gândească, să-şi imagineze şi să-şi cultive temeri, griji sau speranţe referitoare la aceste 13 minute de plăcere, vom descoperi un interval mult mai mare, de ordinul orelor sau zilelor. Prin urmare, orgasmul propriu-zis merită din plin un studiu mult mai atent din partea fiecăruia dintre noi!
Aşa cum am descris şi în alte articole, există foarte mari diferenţe în ceea ce priveşte fuziunea amoroasă cu continenţă (fără a pierde potenţialul sexual), aşa cum este ea angrenată de către yoghinii iniţiaţi în tainele tantrismului şi actul amoros obişnuit (fără continenţă). Dacă vom schiţa grafic o diagramă a intensităţii trăirilor amoroase, diferenţele ies şi mai mult în evidenţă.
În cărţile despre sexualitate este deseori redată aşa-numita „curbă a orgasmului”. Creşterea energetică în timpul actului amoros descrie o curbă care, expusă la modul simplist, poate fi enunţată astfel: „Distingem patru faze: excitaţia, platoul, orgasmul şi sfârşitul.”
În prima etapă, „jocurile” preludiului trezesc dorinţa erotică, generând şi o stare de excitaţie. Aceasta se concretizează prin apariţia stării de erecţie la bărbat şi lubrifiere vaginală la femeie. În faza de platou, tensiunea erotică determină accelerarea ritmului respirator, generând o stare globală de tonifiere. În faza a treia, excitaţia localizată iniţial în zona genitală începe acum să se răspândească în tot corpul, urcând către zona capului. În acest moment, numit punctul de „non-retur” (care trebuie să fie evitat de cei care vor să înveţe să practice continenţa) se produce o pierdere a controlului conştient, apărând o serie de contracţii reflexe musculare genitale care vor determina ejacularea la bărbaţi şi pierderea explozivă a secreţiilor orgasmatice la femeie. După descărcarea potenţialului sexual, corpul se calmează şi se relaxează. Din cauza pierderii imense de energie care apare în urma ejaculării, orice stimulare erotică în vederea obţinerii unui nou orgasm, este imposibilă în următoarele minute. Această perioadă de stagnare este mai lungă în cazul bărbaţilor decât în cazul femeilor.
Urmând calea tantrică, vom constata cu încântare că trăirile din timpul fuziunii amoroase cu continenţă sunt cu mult mai intense şi mai durabile decât în cazul unei fuziuni amoroase fără continenţă. Una din diferenţele esenţiale între orgasmul cu descărcare şi orgasmul prelungit este că durata pe care se menţine nivelul de excitaţie la care bărbatul (femeia) simte că ejacularea (descărcarea) este pe cale să devină inevitabilă este prelungită indefinit de mult, producându-se o separare între orgasmul propriu-zis şi ejaculare.
Un alt aspect care face diferenţa dintre modul de angrenare amoroasă a bărbatului şi cel trăit de femeie este următorul: femeia, în timpul actului amoros, nu are o direcţie precisă, neurmărind ceva anume, ea trăind cu mare intensitate toate senzaţiile şi percepţiile erotice; de aceea e dificil de înţeles de către bărbat comportamentul ei, care are în schimb un ţel bine precizat: orgasmul. Femeia are mai multă nevoie de trăire erotică în primele două faze ale fuziunii amoroase; dacă va încerca să accelereze propria curbă orgasmică pentru a-l mulţumi pe bărbat va risca să piardă contactul cu propriile senzaţii. În această situaţie, atât bărbatul cât şi femeia trebuie să-şi cunoască propriul ritm şi în acelaşi timp să ţină cont de dorinţele şi trăirile celuilalt. Şi astfel, întregul joc amoros poate fi descris ca un adevărat dans erotic în care protagonişti sunt cei doi iubiţi.
O altă diferenţă importantă este cea de ritm, ceea ce face ca orgasmul feminin să necesite o perioadă de timp mai îndelungată pentru a putea fi atins. Orgasmul feminin are un caracter imploziv, în timp ce orgasmul masculin are un caracter exploziv. Din cauza diferenţelor de timp necesare celor doi iubiţi pentru a ajunge la orgasm, apare ca fiind evidentă necesitatea ca bărbatul să devină capabil să controleze şi să-şi suspende ejacularea.
În concluzie, se poate spune că orgasmul feminin şi cel masculin se disting unul de celălalt prin frecvenţă şi prin nivelul de implicare: femeile ajung mai greu la orgasm, dar când îl ating îl trăiesc în toată fiinţa lor, extinzându-şi trăirea la nivel emoţional şi mental, iar bărbaţii ajung destul de repede la starea de orgasm, dar în primele faze îl trăiesc foarte intens doar la nivel fizic, corporal. Astfel, pentru atingerea orgasmului simultan prelungit, femeia va trebui să rămână în contact cu excitaţia sexuală pentru a ajunge cât mai des la orgasm, în timp ce bărbatul va trebui să se deschidă mai mult la nivel energetic pentru a-şi extinde energia rezultantă în urma orgasmului în întreg corpul şi în toată fiinţa sa.
Curbele orgasmice, atât în cazul femeii cât şi în cazul bărbatului angrenaţi în fuziune amoroasă cu continenţă sunt următoarele:
În faza de preludiu, energia fundamentală din fiinţă, Kundalini Shakti, începe să se trezească, producând în fiinţele celor doi iubiţi stări de încântare extatică, de senzualitate mult amplificată; focalizarea este îndeosebi asupra plăcerii simţurilor, asupra senzaţiilor sexuale, a trăirilor amoroase şi a excitaţiei. Orgasmul atins în această fază este trăit la nivelul centrilor de forţă Muladhara Chakra şi Swadhisthana Chakra (acest tip de orgasm este cel mai adesea trăit de fiinţele umane).
Când energia sublimată atinge nivelul centrului de forţă Manipura Chakra, cei doi iubiţi vor trăi în fiinţele lor stări de expansivitate, de libertate şi de pasionalitate arzătoare. Aceste trăiri se rafinează din ce în ce mai mult, transformându-se prin procesul de sublimare în stări afective precum starea de dăruire, de tandreţe şi de gingăşie. Orgasmul trăit la nivelul centrului de forţă Anahata Chakra conduce la amplificarea stării de iubire detaşată, atingându-se starea profundă de împăcare şi echilibru lăuntric. Comuniunea dintre cei doi iubiţi este intensă şi rafinată; satisfacţia erotică practic începe să dispară, luându-i locul o împlinire complexă de natură afectivă foarte intimă. Apoi, trăirile devin şi mai rafinate şi mai profunde, atingându-se nivelul lui Vishuddha Chakra. Orgasmele vor fi trăite cosmizat, vor apărea percepţii subtile ale muzicii sferelor, stări de puritate interioară, inspiraţii divine şi percepţii ale planurilor subtile elevate. Din acel moment, totul se dilată căpătând o altă consistenţă mult mai suavă, centrarea energiilor făcându-se la nivelul capului, dinamizându-se centrul de forţă Ajna Chakra. La acest nivel se amplifică capacitatea de control a planului mental, inteligenţa se dinamizează, manifestându-se capacităţile de clarviziune la ambii iubiţi. Diferenţele dintre ei dispar, fiinţele lor se contopesc şi se expansionează în infinit, îmbrăţişând întreg universul. Atunci ei ating orgasmul plenar cosmic.
Dintr-o altă perspectivă, Gabrielle Roth, care a dedicat zece ani studiului dansului la diverse popoare ale lumii, realizează o analogie între cele 5 faze ale dansului şi momentele curbei orgasmice.
Faza fluidă
: dansul începe cu un ritm fluid, ca apa, mişcările sunt rotunde, unduioase, succesive, curgătoare.
În fuziunea amoroasă această fază corespunde preludiului. Este faza plină de dorinţă, generându-se o stare de excitaţie la ambii iubiţi. Această fază este strâns legată de intimitate, lăsând sentimentele libere, urmând inspiraţia de moment şi deschizându-ne către aspectele dulci şi relaxante ale sexualităţii. Dacă am începe imediat cu faza a doua (sacadată), cu aspectul cel mai activ, fără a parcurge mai întâi preludiul am obosi foarte repede.
Faza sacadată
: ritmul e pulsant, plin de energie, cu mişcări bruşte şi puternice, în ritmul tobelor, mişcările fiind separate una de cealaltă.
În fuziunea amoroasă este faza în care tensiunea sexuală creşte, în care se accelerează ritmul respirator. Faza a doua are un caracter agresiv câteodată. Multe persoane tind să evite această fază, nereuşind să înţeleagă încărcătura ei energetică. Dacă nu respirăm profund şi nu ne focalizezăm atenţia asupra ideilor şi gândurilor mai mult decât asupra senzaţiilor, nu vom reuşi să controlăm energia şi vom avea doar un orgasm rapid şi atât. Unul dintre principiile fundamentale ale sexualităţii conştiente este acela de a ne depăşi limitele, urmărind mereu să prelungim, să aprofundăm şi să explorăm stările extatice
Faza de haos
: în această fază, în dans, mişcările scapă controlului, devin automate, îndrăzneţe, vibrante, implicând toată fiinţa.
În fuziunea amoroasă energia celor doi iubiţi a pierdut o direcţie precisă, excitaţia localizată iniţial în zona genitală începe să se răspândească în tot corpul şi culminează cu orgasmul. Pentru a putea păstra controlul în faza haotică e nevoie să fim foarte conştienţi de sine. Doar o fiinţă puternică, lucidă poate înfrunta un moment de haos cu certitudinea că se va putea întoarce rapid în lumea ordonată a conştiinţei, o fiinţă slabă, instabilă trăieşte mereu cu teama că va pierde controlul. Aceasta este şi faza cea mai profundă în care întâlneşti ceea ce e cel mai bun în tine, în care egoul începe să se topească. Pentru a intra cu succes în această etapă şi a trăi plenar starea de orgasm este necesar să ne implicăm conştient în primele două faze.
Faza lirică
: este faza în care dansatorii se simt foarte uşori ca şi cum ar fi pe un nor care îi ghidează în dans fără nici un efort; tot corpul este străpuns de o ardoare senzuală.
În fuziunea amoroasă e acel moment în care ne regăsim în braţele partenerului, în corpul nostru persistând încă ecoul pulsaţiilor abia trăite. Faza lirică e proporţională cu cea sacadată: cu cât se ajunge mai sus în faza sacadată, cu atât mai mult vom putea aprofunda faza lirică. Mulţi oameni nu reuşesc să se orienteze în această fază, trecând prea repede prin ea sau neavând puncte de referinţă la care să se raporteze.
Faza de linişte
: senini şi relaxaţi, dansatorii exprimă mişcarea prin gesturi simple, mai mult statice, dar lăsându-se pătrunşi de fiorul încărcăturii energetice pe care au trăit-o şi care încă le umple întreaga fiinţă. Se simt limpezi şi mulţumiţi că sunt ceea ce sunt.
În fuziunea amoroasă avem impresia că putem sta aşa ore în şir, suntem încă plini de energie şi senzaţii subtile, împăcaţi şi liniştiţi în exterior. A cincea fază, faza de linişte, este un produs al primelor patru faze. Dacă realizăm cu toată fiinţa etapele precedente, liniştea se va instala de la sine, ne va umple, ne va hrăni şi ne va da o senzaţie foarte concretă, foarte profundă de a fi, simţindu-ne uniţi cu noi înşine şi cu fiinţa iubită. La finele fuziunii amoroase vom ajunge la o profundă stare de intimitate, iar energia acumulată va persista o perioadă lungă de timp.
Prin urmare, putem înţelege de ce înţelepţii tantrici au afirmat că în timp ce omul obişnuit decade şi este epuizat datorită sexualităţii neînfrânate, yoghinul continent, cunoscător al acestor secrete, se va eleva şi va fi tot mai fericit. În acelaşi timp el va progresa spiritual prin intermediul amorului, care în loc să-l epuizeze, îl va regenera, permiţându-i să-şi păstreze aproape nealterată vitalitatea şi puterea mentală lăuntrică. Fiinţa umană care va urma aceste îndemnuri, va putea astfel să transforme sexualitatea obişnuită într-un act sacru.
Vă invităm să citiţi şi alte articole pe această temă:
Orgasmul cu continenţă – mai bun decât orice medicament
Orgasmul prelungit vă face mai frumoşi, mai fericiţi, mai sănătoşi
Comparaţi orgasmul obişnuit cu orgasmul cu continenţă
Orgasmul nu înseamnă ejaculare
yogaesoteric
octombrie 2006
