Orgasmul nu înseamnă ejaculare

Majoritatea oamenilor îşi închipuie că, dacă ejacularea spermei (la bărbat) sau descărcarea explozivă (la femeie) sunt oprite, atunci scurta plăcere efemeră asociată acestor trăiri de câteva secunde este şi ea suprimată. Această eroare profundă provine de la concepţia greşită că ejacularea şi descărcarea energetică sunt sinonime cu orgasmul prin intermediul căruia se manifestă plăcerea, astfel încât suprimarea lor ar conduce în mod automat şi la suprimarea orgasmului. Complet greşit. Nu putem pune semnul egal între orgasm şi ejaculare sau descărcarea explozivă a potenţialului sexual, deoarece s-a demonstrat ştiinţific că cele două fenomene nu sunt interdependente şi nu se produc în mod necesar în acelaşi timp.

Cercetările efectuate în domeniul sexologiei au demonstrat că, atunci când orgasmul este resimţit şi tratat ca o stare modificată, superioară de conştiinţă, sunt angrenate în întregul corp mai multe nivele energetice, iar capacitatea de conştientizare se măreşte. Dacă motivaţia de a avea o stare de orgasm este doar aceea de înlăturare a tensiunii, atunci se tinde aproape irevocabil spre o pierdere de energie (prin ejaculare la bărbat sau prin descărcare explozivă la femeie). Pe de altă parte, dacă atenţia este focalizată asupra conducerii valului creat de extazul orgasmului către un nivel înalt de conştientizare, atunci se va instaura în fiinţă un sentiment inefabil de bunăstare, pace, bucurie şi linişte atotcuprinzătoare. Abordarea sistematică a diferitelor posturi sexuale şi a tehnicilor de penetrare duce în timp la conştientizarea tot mai amplă şi eficientă a complexei circulaţii energetice în corp, stimulată îndeosebi de jocul amoros.

Capacitatea de a putea transmuta şi sublima integral potenţialul sexual, dobândită printr-un antrenament sistematic yoghin, s-a dovedit a fi o sursă sigură de fericire şi tinereţe. Majoritatea cazurilor de insatisfacţie şi frigiditate feminină rezultă din raporturi sexuale brutale sau prea rapide (ţinând cont şi de faptul că în mod normal bărbatul ajunge la ejaculare mai repede decât ajunge femeia la orgasm). Acestea împiedică femeia să atingă o stare erotică plenară, blocându-i astfel în mod penibil orgasmul.

Se ştie că sperma conţine nutrienţi valoroşi şi elemente esenţiale în susţinerea fizică şi psihică, astfel încât devine foarte importantă transmutarea ei în forme de energie subtilă, care să fie sublimată la diferitele etaje ale fiinţei (creier, inimă abdomen etc.), fortificând funcţiile organelor respective, echilibrând emisiile hormonale ale glandelor endocrine şi stimulând foarte mult capacităţile psihice ale individului.

Când mintea este astfel antrenată în canalizarea energiei orgasmului de-a lungul coloanei vertebrale, străbătând astfel centrii de forţă (Chakra), are loc simultan şi o încărcare bioenergetică, subtilă, din ce în ce mai mare a fiinţei (percepută la nivel auric), ceea ce va conferi în timp o netă purificare şi o radiaţie charismatică, strălucitoare.

Să nu confundăm orgasmul cu plăcerea sau satisfacţia sexuală

Orice arsură determină o distrugere a ţesuturilor organice. Dar jocul cu focul este unul dintre cele mai atractive, mai ales atunci când este vorba despre focul particular al dorinţei sexuale. De aceea, un orgasm brutal şi rapid însoţit de ejaculare lasă (în mod obişnuit) impresia că este cu atât mai puternic şi mai surprinzător cu cât el lasă în urma sa un gol neacoperit. Aceasta este şi cauza faptului că există atât de mulţi bărbaţi foarte virili care au o fascinaţie teribilă faţă de actul ejaculării. Suprapunând în mod inconştient orgasmul cu ejacularea, ei încep să creadă în mod eronat că nu pot trăi orgasmul dacă nu ejaculează.

Dar orgasmul nu aparţine nici plăcerii şi nici satisfacţiei; plăcerea fiind resimţită în momentele de dinainte şi satisfacţia în momentele de după (în minunatele cazuri ale unei sexualităţi obişnuite şi relativ “echilibrate”). Dacă plăcerea este o dorinţă care se vrea continuată, prelungită într-o creştere continuă de la sine, iar satisfacţia – un gen de uşurare, o “eliberare ”relativă şi momentană, atunci orgasmul, această fază intermediară, ce este?

Precizăm că orgasmul, nedovedit şi necunoscut în profunzimile sale, este, de obicei, confundat cu plăcerea şi satisfacţia, care sunt în mod egal nediferenţiate în ansamblul lor. Astfel, acest triplu fenomen, atât de dorit, apare, la o primă abordare, ca o singură şi aceeaşi manifestare a fericirii. În sexualitatea obişnuită, aceste trei etape distincte nu sunt observate, căci trecerea de la una la alta nu reprezintă o trăire conştientă, ci o experimentare a dorinţei “impuse” şi “suportate” de către corp.

În abordarea alchimică a orgasmului, domneşte un mister: cel al transmutării pulsiunii organice. Această operă alchimică a transmutării nu este fructul unei dorinţe, a unei intenţii oarecare, a unui jurământ sau a efortului unei funcţii psihologice asupra unei funcţii organice. Descrierea apariţiei sale chiar în mijlocul atenţiei meditative – singurul factor al unei autentice transmutări – implică utilizarea unei noi formulări non-duale şi transpersonale a sexualităţii, rod al tendinţei şi/sau căutării fiinţei spre unificare şi regăsire de sine.

Pura senzaţie corporală absoarbe virulenţa primitivă, atât de aşteptată şi în mod paradoxal întârziată, a orgasmului. Variaţiile plăcerii se armonizează cu suflul interior al respiraţiei profunde. Aceşti doi curenţi se hrănesc şi se completează până când apare, în chiar densitatea senzaţiei erotice, lumina unei percepţii strălucitoare şi extrem de subtile. Orgasmul, manifestare în mod obişnuit brutală şi arzătoare, s-a metamorfozat în mod misterios într-o trăire sublimă, care, deşi percepută în însuşi miezul manifestării, aduce acum cu sine puternica amintire a nemanifestării. Şi, în acest substrat supraconştient al fiinţei sale, bărbatul transformă spontan acea dorinţă „fiziologică” a ejaculării într-o baie vibratorie subtilă şi conştientă, care depăşeşte frontierele limitate ale conştiinţei obişnuite. Cele trei faze ale actului sexual nu mai au atunci acelaşi raport temporal; plăcere, orgasm şi satisfacţie fac loc unei realizări orgasmatice excepţionale percepută ca o stare profundă de extaz autentic. Acesta este procesul alchimic al fuziunii sexual-amoroase al cărui rezultat de excepţie este plenitudinea şi beatitudinea unei pure existenţe.

Născută din experienţa Existenţei sau din contopirea cu trăirea lui Eu sunt, această experienţă unică se revelează a fi rodul împlinirii şi în acelaşi timp transcenderii oricărei dorinţe sexuale. Orgasmul nu mai înseamnă descărcare, epuizare, ci devine el însuşi această plenitudine în care fiinţa îşi regăseşte propria origine divină şi nediferenţiată. 

yogaesoteric

Also available in: Français